Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
Congresmenii republicani avertizează Trump asupra riscului unei proceduri de demitere - reacție la planurile de atac asupra Groenlandei
Congresmeni republicani au avertizat că un atac asupra Groenlandei ar putea declanșa demiterea lui Trump , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice pentru Reuters și menționează The Moscow Times . Mesajul a fost transmis către secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă, pe fondul discuțiilor despre o posibilă invadare a Groenlandei. Avertismentul are o miză instituțională clară: congresmenii se tem că președintele ar putea lansa o operațiune militară majoră fără consultarea prealabilă a Congresului SUA. În acest context, sursele citate indică faptul că atât republicani, cât și democrați au sugerat administrației Trump să abandoneze ideea de a „cuceri Groenlanda prin forță”. Semnalul venit din interiorul Partidului Republican este relevant deoarece mută discuția din registrul declarațiilor politice în cel al consecințelor constituționale. O eventuală acțiune militară fără un mandat clar și fără implicarea Congresului ar putea alimenta argumente pentru inițierea unei proceduri de „impeachment” (procedură de punere sub acuzare care poate duce la demitere), chiar dacă rezultatul ar depinde ulterior de voturile din cele două camere. Pe acest fundal, Trump a susținut public în ultimele zile că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei și a afirmat că nu se așteaptă la o rezistență semnificativă din partea locuitorilor. Într-o declarație citată de sursa menționată, el a argumentat că Danemarca nu ar putea „proteja” teritoriul și a contestat implicit legitimitatea dreptului de proprietate, invocând o referință istorică. Ulterior, Trump a mai spus că SUA ar urma să dobândească suveranitate asupra terenului pe care vor fi amplasate instalații militare americane în Groenlanda, pe baza unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos , în Elveția, cu NATO, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul și statutul juridic al acestui acord, avertismentul congresmenilor rămâne, deocamdată, principalul semnal politic: un pas militar unilateral ar putea deschide un conflict direct între Casa Albă și Congres. [...]
SUA vor avea suveranitate asupra terenului bazelor militare din Groenlanda - acord preliminar negociat cu NATO la Davos
SUA vor dobândi suveranitate asupra terenului unde sunt amplasate baze militare americane în Groenlanda , conform unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos cu NATO , informează Antena 3 . Președintele american Donald Trump a confirmat acest aspect într-un interviu acordat publicației New York Post. Acordul a fost discutat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a menționat că discuțiile sunt în desfășurare și că SUA vor avea control asupra terenului destinat viitoarelor baze militare din Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. „Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuţii interesante”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare despre acordul preliminar. Oficialii citați de The New York Times au comparat aranjamentul cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după independența insulei. Trump a subliniat că acest acord ar putea aduce beneficii Washingtonului în ceea ce privește accesul la resursele minerale din Groenlanda, deși nu a oferit detalii suplimentare. Președintele a mai menționat că răspunsul Danemarcei la propunerea SUA ar putea fi cunoscut în aproximativ două săptămâni. Planurile lui Trump au fost criticate de liderii europeni, care au amenințat cu represalii comerciale împotriva SUA, după ce Trump a exclus utilizarea forței pentru a ocupa insula și a renunțat la amenințările cu tarife vamale. [...]
Trump amenință cu tarife de 100% – Carney îndeamnă canadienii să susțină producția internă
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale , după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”. Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa. În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian” , prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului. Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian , China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești. Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China . Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf . [...]
Trump dezvăluie utilizarea unei „arme secrete” în arestarea lui Maduro – o operațiune cu tehnologie necunoscută și efecte bizare în Venezuela
Donald Trump a confirmat utilizarea unei arme secrete în recenta operațiune americană desfășurată pe 3 ianuarie în Caracas, Venezuela, care a dus la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores , transmite Știrile Pro TV , citând un interviu acordat de Trump publicației The New York Post . Fostul președinte american a denumit dispozitivul „ Discombobulatorul ” și a refuzat să ofere detalii tehnice, dar a afirmat că acesta a făcut ca sistemele de apărare ale forțelor lui Maduro să cedeze complet în momentul în care elicopterele americane au aterizat. Potrivit relatărilor, radarele s-au oprit brusc , iar rachetele de proveniență rusă și chineză nu au putut fi lansate . Martori din teren susțin că imediat după activarea dispozitivului, efectivele de securitate au suferit hemoragii nazale, vărsături cu sânge și pierderi temporare ale funcțiilor motorii , indicii care amintesc de așa-numitul „sindrom Havana” . Trump a oferit această declarație după ce au apărut informații că administrația Biden ar fi achiziționat recent o armă cu energie pulsată , similară cu cea suspectată că ar fi provocat incidente neurologice misterioase în rândul diplomaților americani în Cuba și alte locații. Această armă ar funcționa prin unde sonore sau electromagnetice direcționate , provocând dezorientare sau chiar leziuni fizice severe. În relatarea unui membru al gărzii personale a lui Maduro , momentul activării armei a fost urmat de apariția unei escadrile de drone , urmate de aproximativ opt elicoptere care au transportat un grup de 20 de soldați americani . Aparent, „Discombobulatorul” ar fi fost direcționat împotriva pozițiilor defensive, neutralizând complet capacitatea de reacție a acestora. Context politic și de securitate: Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, se află acum într-o închisoare federală din Brooklyn , în așteptarea procesului pentru narcoterorism . Funcția de lider interimar al Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodriguez , fostă vicepreședintă, cu care Trump susține că SUA au „o relație excelentă”. Reacțiile oficiale privind natura exactă a tehnologiei folosite lipsesc, însă dezvăluirea lui Trump pune în lumină un posibil nou tip de armă non-letală de incapacitate totală , cu efecte fizice extreme. Până la apariția unor confirmări independente, declarațiile rămân controversate, dar ele întăresc speculațiile privind dezvoltarea accelerată a armelor energetice direcționate de către SUA. [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
Europa se pregătește pentru o posibilă blocadă tehnologică din partea SUA – risc critic în cloud, AI și cipuri
Uniunea Europeană elaborează strategii pentru a reduce dependența de tehnologiile americane , în contextul unor tensiuni crescânde cu administrația Trump, care amenință cu blocarea accesului la infrastructuri digitale critice, invocând motive de securitate națională, relatează Yahoo Finance și Wall Street Journal . Un scenariu ipotetic, dar tot mai plauzibil, prevede impunerea de restricții asupra serviciilor cloud, AI și software, afectând grav economia digitală europeană. Statele Unite controlează în prezent aproximativ 70% din infrastructura de cloud utilizată în Europa , prin giganți precum Amazon, Microsoft și Google , iar companii americane domină și piața cipurilor AI (Nvidia) , sistemelor de operare și comunicațiilor satelitare ( Starlink ) . Conform unui raport al CSIS , această dependență face Europa extrem de vulnerabilă în fața unor decizii unilaterale din partea Washingtonului, cum ar fi un ordin executiv de suspendare a serviciilor digitale pe motiv de securitate națională – o variantă luată în calcul pentru noiembrie 2026. Tensiuni tot mai mari: În decembrie 2025, administrația Trump a interzis accesul unor oficiali europeni în SUA, acuzându-i că fac presiuni asupra firmelor americane de tech. Trump critică în mod repetat reglementările europene precum Digital Services Act și amenință cu tarife vamale impuse prin Section 301 . Conform CNN , Casa Albă a cerut relaxarea legislației europene asupra platformelor americane și a sugerat o posibilă decuplare digitală. Ce face Europa: UE a început implementarea unui așa-numit „EuroStack” – un ecosistem suveran de tehnologii esențiale în patru domenii strategice: Cloud – lansarea de servicii suverane (ex. AWS European Sovereign Cloud ) pentru administrația publică Cipuri – planul Chips Act 2.0 pentru producția internă de cipuri mainstream Inteligență Artificială – investiții în modele europene de AI și reglementare independentă Spațiu – alocarea a 60 de miliarde de euro pentru programe satelitare și comunicații proprii Pe plan politic, Bruxelles-ul promovează reguli de achiziții publice de tip „Buy European” , în special pentru tehnologie destinată sectorului guvernamental și apărării. Posibile evoluții: Pe fondul acestui conflict latent, Microsoft și alte companii americane promit să conteste legal eventuale ordine guvernamentale de blocare, în timp ce Europa ar putea oferi concesii tactice în domeniul cipurilor avansate pentru a evita escaladări comerciale. Totuși, potrivit Fortune , dinamica actuală amintește de un război tehnologic rece : unul în care infrastructurile digitale devin arme strategice, iar suveranitatea tehnologică nu mai este o opțiune, ci o urgență. [...]
Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]
Trump vorbește despre „forțarea” aliaților prin Articolul 5 - semnal de presiune asupra angajamentelor NATO
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații , potrivit Digi24 , care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO. „Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb. Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001. În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză. Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]