Știri
Tag: china

China încearcă să găsească cumpărători pentru avionul de luptă J-35 , dar competiția este puternică în fața modelului american F-35 și a alternativelor mai ieftine. Potrivit South China Morning Post , analiștii militari sunt rezervați în privința cererii pentru noul aparat chinez, în contextul în care deciziile de achiziție sunt influențate nu doar de performanță, ci și de considerente politice și economice. La Salonul Aeronautic din Singapore, desfășurat în februarie 2026, compania China National Aero-Technology Import & Export Corporation, care reprezintă gigantul de stat Aviation Industry Corporation of China, a expus un model la jumătate din dimensiunea reală al versiunii J-35A, destinată forțelor aeriene. Aparatul este dezvoltat de Shenyang Aircraft Corporation, subsidiară a AVIC, după mai bine de un deceniu de teste și perfecționări. J-35 a fost livrat oficial Armatei Populare de Eliberare în 2025, după ce a fost prezentat public la parada militară organizată la marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Este al doilea avion chinez de generația a cincea, după J-20, model care nu este disponibil pentru export. Specialiștii citați de publicația din Hong Kong atrag atenția că piața este deja dominată de F-35 , produs de Lockheed Martin, care beneficiază de o rețea extinsă de aliați și de interoperabilitate în cadrul alianțelor occidentale. În plus, unele state ar putea opta pentru avioane mai ieftine, chiar dacă nu sunt din aceeași generație tehnologică, din rațiuni bugetare. Principalele obstacole pentru exportul J-35 sunt: competiția directă cu F-35, deja integrat în numeroase forțe aeriene; presiunile geopolitice și aliniamentele strategice ale statelor din Asia-Pacific; lipsa unui istoric operațional extins în afara Chinei. Deși Beijingul promovează activ J-35 la expoziții internaționale, inclusiv la Paris și Dubai în 2025, rămâne incert câte țări vor fi dispuse să achiziționeze un avion militar chinez într-un context global tot mai polarizat. [...]

Exporturile de petrol ale Rusiei depășesc nivelul de dinaintea invaziei Ucrainei , în pofida sancțiunilor occidentale, arată un raport publicat de Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) și citat de News.ro . La patru ani de la declanșarea războiului, volumele exportate sunt cu 6% mai mari decât în 2022. Raportul evidențiază că, deși exporturile au crescut ca volum, veniturile Moscovei din petrol au scăzut. În ultimele 12 luni analizate, acestea au coborât cu 18%, la 85,5 miliarde de dolari, pe fondul reducerilor de preț aplicate pentru a menține fluxurile comerciale. Volumele totale s-au stabilizat la aproximativ 215 milioane de tone. Flota „fantomă” și redirecționarea exporturilor CREA arată că Rusia continuă să utilizeze așa-numita „flotă fantomă” – estimată la 600 până la 1.400 de nave – pentru a ocoli restricțiile impuse de Occident. Uniunea Europeană a identificat 598 de nave suspectate că fac parte din această rețea, cărora le este interzis accesul în porturile europene. Aproximativ 93% din petrolul brut rusesc a fost direcționat către trei piețe: China; India; Turcia. Autorii raportului susțin că există „lacune importante” în regimul de sancțiuni, inclusiv prin falsa înmatriculare a navelor și prin reexportul de produse rafinate obținute din petrol rusesc către state care impun restricții. Propuneri și excepții CREA recomandă interzicerea importurilor provenite de la rafinării sau terminale care au procesat petrol rusesc în ultimele șase luni, precum și imobilizarea navelor considerate un risc pentru mediu și siguranța maritimă. Raportul menționează și situația Ungariei și Slovaciei , care beneficiază de derogări de la sancțiunile europene privind importurile de petrol rusesc. Potrivit datelor citate, cele două state și-au majorat importurile cu 11% în primele zece luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Concluzia analizei este că, deși presiunea financiară asupra Moscovei a crescut, nivelul exporturilor rămâne ridicat, iar reorientarea către Asia și Turcia a compensat pierderea piețelor occidentale. [...]