Știri
Știri din categoria Externe
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă, pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro.
Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, într-o conferință de presă obișnuită.
„Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.”
Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie.
În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale.
Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene.
Recomandate
Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]
Atacurile Israelului asupra Iranului ridică riscul unei escaladări regionale , cu efecte imediate asupra operațiunilor de transport aerian și asupra securității în statele din Golf, potrivit news.ro . Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene asupra zonelor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără detalii imediate despre ținte sau pagube. Un martor din Teheran a spus că a auzit cel puțin o explozie puternică la vest de capitală. În plan operațional, Iranul a închis spațiul aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării, după atacul israelian. Oficialii iranieni nu au oferit informații despre țintele lovite sau despre eventuale pagube. Armata israeliană a transmis o declarație scurtă, susținând că Forțele Aeriene Israeliene au lovit „ținte militare” în vestul și centrul Iranului. Garda Revoluționară a afirmat că Israelul ar fi folosit rachete balistice lansate din aer, fără a furniza detalii suplimentare. Efecte în regiune: alerte în Arabia Saudită În paralel, Arabia Saudită a declanșat luni dimineață sirene de alertă antirachetă într-o zonă unde se află baza aeriană „Prințul Sultan ”, care găzduiește forțe americane, potrivit presei de stat saudite. Ulterior, autoritățile saudite au anunțat că pericolul de rachete a trecut, fără alte precizări. Context: blocaj diplomatic și tensiuni pe frontul libanez Pe fondul acestor evoluții, negocierile dintre Iran și Statele Unite privind un armistițiu „fragil” erau blocate de câteva zile, în contextul luptelor dintre Israel și Hezbollah. Israelul ocupă sudul Libanului și a avansat în zone pe care nu le mai controlase de aproximativ un sfert de secol, alimentând temeri privind extinderea campaniei militare. Duminică, Israelul a lovit din aer suburbiile din sudul Beirutului, iar Iranul a ripostat cu un atac asupra Israelului, evoluție care a precedat atacul de luni dimineață asupra Iranului. Poziția SUA: apel la reluarea negocierilor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu la Fox News că își dorește ca Iranul să înceteze lansarea rachetelor și să revină la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineață, nu au fost coordonate cu SUA. „Nu sunt mulțumit de acest lucru”. Un înalt oficial american, citat sub condiția anonimatului, a afirmat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului, adăugând că Trump a crezut că l-a convins pe Netanyahu să aștepte. [...]
Escaladarea Israel–Iran a împins petrolul cu peste 3% , după ce Israelul a lovit o instalație petrochimică din sud-vestul Iranului, în pofida presiunilor publice ale președintelui american Donald Trump de a evita noi atacuri, potrivit Reuters . Israelul a anunțat că a vizat complexul petrochimic Mahshahr – prima lovitură asupra unui obiectiv energetic din interiorul Iranului de la încetarea focului din 8 aprilie – și alte ținte militare. Un oficial provincial a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Fars că părți ale uzinei au fost avariate, însă amploarea pagubelor nu era clară imediat. În paralel, Trump a susținut că noile lovituri dintre Israel și Iran nu vor deraia negocierile administrației sale cu Teheranul pentru un acord de pace. Într-un interviu pentru Financial Times, el a afirmat că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu decide” direcția acestor discuții. Petrolul reacționează, iar riscul pe rutele energetice rămâne ridicat Ultimele ostilități au urcat prețul petrolului cu peste 3% luni, iar cotația Brent a revenit peste 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei), pe fondul temerilor legate de securitatea aprovizionării și de riscurile de extindere a conflictului. Contextul rămâne sensibil și din cauza Strâmtorii Hormuz , rută prin care tranzitează circa o cincime din țițeiul mondial și gazul natural lichefiat. Reuters notează că, de la începutul lunii aprilie, Teheranul a blocat cea mai mare parte a transporturilor prin strâmtoare, iar Washingtonul a impus propria blocadă asupra porturilor iraniene. Schimb de lovituri și presiune politică asupra Israelului Iranul a lansat salve de rachete ca represalii, iar ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a declarat pe X că Iranul a tras 11 rachete balistice. Garda Revoluționară iraniană a spus că a vizat baza aeriană Ramat David, lângă Nazareth, în timp ce armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran și că sistemele sale le-au interceptat. Separat, armata israeliană a mai transmis că a activat apărarea aeriană pentru a intercepta o rachetă pe care a identificat-o ca fiind lansată din Yemen, într-un atac care ar fi primul al Yemenului asupra Israelului de la încetarea focului. Reuters mai relatează că Trump a discutat telefonic cu Netanyahu, iar un oficial israelian a spus că apelul a durat puțin sub o jumătate de oră, fără alte detalii. Un oficial american citat de Axios a afirmat că Trump i-ar fi cerut lui Netanyahu să se abțină de la noi lovituri, pe motiv că „suntem aproape să facem ceva bun în privința unui acord”. Ce cere Teheranul în negocieri Potrivit aceleiași surse, cererile Iranului includ: ridicarea sancțiunilor americane și internaționale; eliberarea unor miliarde de dolari din active înghețate; recunoașterea influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz. Ambasadorul iranian Kazem Jalali a declarat pentru ziarul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, dar în condiții noi stabilite de autoritățile iraniene și omane și că vor fi percepute taxe pentru servicii, fără a detalia. În acest cadru, mesajul politic al Casei Albe – că negocierile merg înainte – intră în tensiune cu dinamica militară din teren, care continuă să alimenteze volatilitatea pe piața petrolului și riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. [...]
Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală , potrivit Agerpres , care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor. SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi. „Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag , directorul SIPRI, pentru AFP. De ce se schimbă riscul: mai multe arme desfășurate, control mai slab Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare. Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate. SUA, Rusia și China: modernizare, constrângeri și expansiune rapidă SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme: SUA : programul avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare, care ar putea genera întârzieri și costuri mai mari. Rusia : programul a avut teste eșuate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancțiunile economice și constrângerile războiului din Ucraina par să-l fi afectat. În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI. Europa și Asia: stocuri stabile, dar semnale de creștere În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului. În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe: India : ar fi majorat ușor arsenalul, la 190 de focoase. Pakistan : stabil la 170, dar continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere în următorul deceniu. Coreea de Nord : urmărește extinderea „exponențială” a arsenalului; estimare de circa 60 de focoase. Israel : nu recunoaște deținerea de arme nucleare, dar ar fi în curs de modernizare a arsenalului, estimat la aproximativ 90 de focoase. În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor. [...]
Acuzația IRGC că Israelul a lovit „de pe teritoriul nostru” ridică miza unei escaladări regionale și amplifică riscul de extindere a conflictului dincolo de schimbul direct de rachete, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că Israelul a atacat ținte folosind „rachete balistice lansate din aer”. Declarația IRGC a fost transmisă de agenția iraniană IRNA și preluată de Al Jazeera. În paralel, pe rețelele sociale apar tot mai multe relatări ale iranienilor care spun că au auzit explozii în Teheran și în alte orașe. Un utilizator din Teheran, Mohamed Vall, a scris pe X că a auzit explozii în capitală și că presa locală ar fi raportat explozii și în Isfahan și Tabriz. Contextul imediat: ripostă și amenințări de continuare a loviturilor Informațiile prezentate indică faptul că Israelul și-ar fi început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții. În același timp, iranienii avertizaseră că, dacă Israelul va răspunde, vor continua loviturile împotriva Israelului. Potrivit relatării, Iranul lansase zece rachete balistice asupra nordului Israelului, iar evoluția următoare rămâne incertă: nu este clar dacă un nou val ar include mai multe rachete sau armament mai puternic. De ce contează: riscul de extindere a conflictului și rolul Libanului Materialul plasează Libanul în centrul tensiunilor. Iranul ar fi prezentat atacurile din timpul nopții drept răspuns la ceea ce a numit continuarea agresiunii israeliene asupra Libanului, în special asupra suburbiei sudice Dahiyeh din Beirut. În același timp, sunt menționate informații potrivit cărora SUA ar fi făcut presiuni pentru reținere, iar Donald Trump ar fi încercat, într-o convorbire telefonică cu Benjamin Netanyahu , să împiedice Israelul să răspundă. Concluzia relatării este că acest lucru nu s-a întâmplat, iar escaladarea ar putea continua în următoarele ore, fără ca direcția exactă să fie, deocamdată, previzibilă. [...]
Vizita lui Xi în Coreea de Nord poate întări axa anti-SUA și complica stabilitatea regională , într-un moment în care Phenianul își consolidează poziția militară și își revendică statutul nuclear, potrivit Reuters . Președintele chinez Xi Jinping a spus că relațiile dintre China și Coreea de Nord sunt la un „nou punct de plecare istoric”, într-un mesaj publicat luni de presa de stat nord-coreeană, la sosirea sa la Phenian pentru un summit rar cu liderul Kim Jong Un . Xi a afirmat că Beijingul își menține „neclintit” politica de dezvoltare a legăturilor cu Coreea de Nord și că cele două părți vor intensifica schimburile „în toate domeniile”. În același mesaj, Xi a legat cooperarea de o poziționare geopolitică explicită: „Trebuie să ne opunem hegemoniei, autoritarismului și tuturor încercărilor și conspirațiilor de a reînvia militarismul care pun în pericol securitatea și stabilitatea regională.” Ce urmează la summit și de ce contează pentru regiune Xi este așteptat să aibă discuții cu Kim în timpul vizitei de două zile, prima în șapte ani în Coreea de Nord și prima deplasare externă a liderului chinez din acest an. Reuters notează că vizita are loc într-un context în care economia nord-coreeană este întărită de creșterea comerțului și a legăturilor militare cu Rusia, ceea ce ar putea spori încrederea lui Kim în negocieri. Craig Singleton, de la Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că summitul este un semnal că Beijingul continuă să vadă Phenianul drept un „activ strategic”. În același timp, el a spus că China și Coreea de Nord, alături de Rusia și Iran, au un interes comun în a diminua puterea SUA și a tensiona alianțele Washingtonului. Xi a mai afirmat că va lucra cu Coreea de Nord pentru a promova un „multilateralism” „echitabil și ordonat” și o „globalizare economică incluzivă”, susținând că pacea și stabilitatea regională pe termen lung sunt obiective comune. Semnale militare înainte de sosirea lui Xi Pe fondul pregătirilor pentru summit, Phenianul a încercat să-și proiecteze forța: cu o zi înainte de sosirea lui Xi, Coreea de Nord a prezentat planuri pentru un distrugător naval de 10.000 de tone și și-a reafirmat statutul de stat înarmat nuclear. Reuters citează o estimare a Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), potrivit căreia Coreea de Nord ar avea „aproximativ 60” de focoase nucleare, față de 50 cu un an înainte. Institutul estimează și că Phenianul își crește producția de material fisionabil peste un nivel suficient în prezent pentru „cel puțin 30” de focoase suplimentare. Context operațional: reluarea schimburilor și a transportului aerian După ce Phenianul a reluat traversările la granița cu China și a intensificat schimburile înghețate în pandemie, Air China a restabilit în martie zborurile între capitale, potrivit Reuters. Xi a sosit la Phenian însoțit de Peng Liyuan, Cai Qi și ministrul de externe Wang Yi. Dincolo de simbolistica primirii oficiale, miza imediată a vizitei este dacă Beijingul va reuși să apropie și mai mult Phenianul într-un moment în care Coreea de Nord își extinde opțiunile prin relația cu Rusia, iar tensiunile de securitate din regiune rămân ridicate. [...]
