Știri
Știri din categoria Externe
Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală, potrivit Agerpres, care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor.
SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi.
„Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag, directorul SIPRI, pentru AFP.
Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare.
Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate.
SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme:
În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI.
În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului.
În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe:
În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor.
Recomandate
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă , pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro . Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian , într-o conferință de presă obișnuită. „Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.” Armistițiul din 8 aprilie, amenințat de reluarea atacurilor Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie . Beijingul își avertizează din nou cetățenii din Israel În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale. Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene. [...]
Vizita lui Xi în Coreea de Nord poate întări axa anti-SUA și complica stabilitatea regională , într-un moment în care Phenianul își consolidează poziția militară și își revendică statutul nuclear, potrivit Reuters . Președintele chinez Xi Jinping a spus că relațiile dintre China și Coreea de Nord sunt la un „nou punct de plecare istoric”, într-un mesaj publicat luni de presa de stat nord-coreeană, la sosirea sa la Phenian pentru un summit rar cu liderul Kim Jong Un . Xi a afirmat că Beijingul își menține „neclintit” politica de dezvoltare a legăturilor cu Coreea de Nord și că cele două părți vor intensifica schimburile „în toate domeniile”. În același mesaj, Xi a legat cooperarea de o poziționare geopolitică explicită: „Trebuie să ne opunem hegemoniei, autoritarismului și tuturor încercărilor și conspirațiilor de a reînvia militarismul care pun în pericol securitatea și stabilitatea regională.” Ce urmează la summit și de ce contează pentru regiune Xi este așteptat să aibă discuții cu Kim în timpul vizitei de două zile, prima în șapte ani în Coreea de Nord și prima deplasare externă a liderului chinez din acest an. Reuters notează că vizita are loc într-un context în care economia nord-coreeană este întărită de creșterea comerțului și a legăturilor militare cu Rusia, ceea ce ar putea spori încrederea lui Kim în negocieri. Craig Singleton, de la Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că summitul este un semnal că Beijingul continuă să vadă Phenianul drept un „activ strategic”. În același timp, el a spus că China și Coreea de Nord, alături de Rusia și Iran, au un interes comun în a diminua puterea SUA și a tensiona alianțele Washingtonului. Xi a mai afirmat că va lucra cu Coreea de Nord pentru a promova un „multilateralism” „echitabil și ordonat” și o „globalizare economică incluzivă”, susținând că pacea și stabilitatea regională pe termen lung sunt obiective comune. Semnale militare înainte de sosirea lui Xi Pe fondul pregătirilor pentru summit, Phenianul a încercat să-și proiecteze forța: cu o zi înainte de sosirea lui Xi, Coreea de Nord a prezentat planuri pentru un distrugător naval de 10.000 de tone și și-a reafirmat statutul de stat înarmat nuclear. Reuters citează o estimare a Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), potrivit căreia Coreea de Nord ar avea „aproximativ 60” de focoase nucleare, față de 50 cu un an înainte. Institutul estimează și că Phenianul își crește producția de material fisionabil peste un nivel suficient în prezent pentru „cel puțin 30” de focoase suplimentare. Context operațional: reluarea schimburilor și a transportului aerian După ce Phenianul a reluat traversările la granița cu China și a intensificat schimburile înghețate în pandemie, Air China a restabilit în martie zborurile între capitale, potrivit Reuters. Xi a sosit la Phenian însoțit de Peng Liyuan, Cai Qi și ministrul de externe Wang Yi. Dincolo de simbolistica primirii oficiale, miza imediată a vizitei este dacă Beijingul va reuși să apropie și mai mult Phenianul într-un moment în care Coreea de Nord își extinde opțiunile prin relația cu Rusia, iar tensiunile de securitate din regiune rămân ridicate. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
Victoria electorală a lui Nikol Pașinian consolidează virajul Armeniei spre UE , într-un moment în care Erevanul încearcă să iasă din orbita Moscovei, potrivit news.ro . Mesajele de felicitare venite de la Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Kaja Kallas indică o susținere politică europeană pentru direcția pro-occidentală a guvernului armean. Semnal politic de la Paris și Bruxelles Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a felicitat pe premierul armean în exercițiu pentru „victoria largă” și a transmis că vrea să sprijine „apropierea de Europa” a Armeniei. Într-un mesaj publicat pe X, Macron a vorbit despre continuarea cooperării bilaterale, susținerea păcii și a suveranității Armeniei și sprijinirea dinamicii de apropiere de Europa. Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat victoria, afirmând că UE „este alături de Armenia” și apreciind parteneriatul cu „o Armenie democratică” care se apropie de Europa. Von der Leyen a făcut referire și la „spiritul Revoluției de Catifea” din 2018, care l-a adus pe Pașinian la putere. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a interpretat rezultatul ca pe o opțiune pentru „un viitor european”, în pofida „puterii presiunii rusești”, conform aceleiași surse. Rezultatul alegerilor: diferență netă între tabere Comisia Electorală Centrală a anunțat că, după numărarea tuturor voturilor, Partidul Contractul Civil al lui Nikol Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în timp ce Alianța Armenia Puternică, condusă de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, a luat 23,3%. Alegerile au avut loc după ani de schimbări interne profunde, pe fondul promisiunii lui Pașinian, lansate în 2018, de a destructura un sistem oligarhic postsovietic. De ce contează: relația cu Rusia rămâne, dar direcția se schimbă Armenia și Rusia rămân aliate, legate de „200 de ani de istorie”, însă Erevanul și-a intensificat acuzațiile la adresa Moscovei și își orientează politica externă către Uniunea Europeană și Statele Unite. În acest context, victoria lui Pașinian și reacțiile liderilor europeni întăresc semnalul că apropierea de UE devine o miză centrală a guvernării de la Erevan. [...]
Kristalina Georgieva spune că șocurile economice vor rămâne regula, nu excepția , iar economiile trebuie să-și întărească „fundațiile” pentru a rezista unor crize tot mai frecvente, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile șefei FMI pentru Bloomberg. Georgieva avertizează că lumea nu „internalizează” suficient ideea că volatilitatea va continua și că nu există un orizont apropiat în care șocurile să dispară. „Sunt îngrijorată că nu internalizăm încă pe deplin faptul că aceasta va fi realitatea lumii. Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile să dispară.” De ce contează pentru economie: riscul de crize repetate devine structural Mesajul șefei FMI este că succesiunea de crize din ultimii ani nu a fost un accident, ci un tipar care se consolidează. În acest context, Georgieva amintește că, de la preluarea mandatului în 2019, instituția a traversat episoade precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, turbulențele tarifare și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, FMI rămâne un actor-cheie în arhitectura de stabilitate financiară globală, având o capacitate de creditare „puțin sub 1 trilion de dolari” (aprox. 4,6 trilioane lei). Georgieva descrie misiunea sa ca pe un efort de a menține cei 191 de membri ai Fondului concentrați pe cooperare, „pentru binele comun al economiei mondiale”. „Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă.” Inteligența artificială, următorul test: presiune pe piața muncii și pe comunități Un alt punct central al avertismentului vizează răspândirea inteligenței artificiale și efectele asupra piețelor muncii și economiilor locale. Georgieva spune că organizații precum FMI nu au recunoscut suficient inegalitățile generate de globalizare și își exprimă temerea că același tip de „reacție adversă” ar putea apărea și în cazul inteligenței artificiale, dacă pierderile de locuri de muncă și impactul asupra comunităților nu sunt tratate din timp. Ce urmează: FMI își actualizează prognozele în iulie Fondul Monetar Internațional își va actualiza perspectivele pentru economia globală în iulie, după ce, în aprilie, și-a redus proiecția de creștere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Antena 3 nu oferă, în materialul citat, detalii despre nivelul exact al revizuirii sau despre noile estimări care ar putea fi anunțate. [...]
Acuzația IRGC că Israelul a lovit „de pe teritoriul nostru” ridică miza unei escaladări regionale și amplifică riscul de extindere a conflictului dincolo de schimbul direct de rachete, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că Israelul a atacat ținte folosind „rachete balistice lansate din aer”. Declarația IRGC a fost transmisă de agenția iraniană IRNA și preluată de Al Jazeera. În paralel, pe rețelele sociale apar tot mai multe relatări ale iranienilor care spun că au auzit explozii în Teheran și în alte orașe. Un utilizator din Teheran, Mohamed Vall, a scris pe X că a auzit explozii în capitală și că presa locală ar fi raportat explozii și în Isfahan și Tabriz. Contextul imediat: ripostă și amenințări de continuare a loviturilor Informațiile prezentate indică faptul că Israelul și-ar fi început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții. În același timp, iranienii avertizaseră că, dacă Israelul va răspunde, vor continua loviturile împotriva Israelului. Potrivit relatării, Iranul lansase zece rachete balistice asupra nordului Israelului, iar evoluția următoare rămâne incertă: nu este clar dacă un nou val ar include mai multe rachete sau armament mai puternic. De ce contează: riscul de extindere a conflictului și rolul Libanului Materialul plasează Libanul în centrul tensiunilor. Iranul ar fi prezentat atacurile din timpul nopții drept răspuns la ceea ce a numit continuarea agresiunii israeliene asupra Libanului, în special asupra suburbiei sudice Dahiyeh din Beirut. În același timp, sunt menționate informații potrivit cărora SUA ar fi făcut presiuni pentru reținere, iar Donald Trump ar fi încercat, într-o convorbire telefonică cu Benjamin Netanyahu , să împiedice Israelul să răspundă. Concluzia relatării este că acest lucru nu s-a întâmplat, iar escaladarea ar putea continua în următoarele ore, fără ca direcția exactă să fie, deocamdată, previzibilă. [...]
