Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Xi Jinping la Phenian poate redesena miza economică a regimului Kim, printr-o posibilă relansare a turismului și a investițiilor chineze, într-un moment în care Coreea de Nord își permite mai multă autonomie față de Beijing pe fondul apropierii de Rusia, potrivit Adevărul.
Întâlnirea de luni, la Phenian, deschide o vizită de două zile și este prima deplasare a liderului chinez în Coreea de Nord din ultimii șapte ani. Contextul este descris de Reuters ca fiind unul favorabil lui Kim Jong-un, care și-a întărit poziția prin relații mai strânse cu Moscova, dezvoltarea programului nuclear și o atitudine mai rezervată față de dialogul cu Statele Unite.
Analiștii citați de Reuters estimează că principalele rezultate concrete ale summitului vor viza cooperarea economică. Coreea de Nord încearcă să implementeze un nou plan de dezvoltare, iar turismul este una dintre prioritățile regimului.
Un indicator al dependenței de China înainte de pandemie: aproximativ 90% dintre turiștii străini care vizitau Coreea de Nord proveneau din China. Închiderea granițelor în perioada COVID-19 a lovit puternic sectorul, iar reluarea fluxului de turiști chinezi, împreună cu o eventuală creștere a investițiilor chineze, este prezentată drept una dintre mizele întâlnirii Xi–Kim.
Potrivit analizei Reuters, pentru Xi Jinping vizita este și o încercare de a readuce Coreea de Nord mai aproape de sfera de influență a Beijingului, după ce Phenianul și-a consolidat în ultimii ani parteneriatul strategic cu Moscova.
În acest context, Coreea de Nord a furnizat sprijin militar Rusiei în războiul din Ucraina și a beneficiat, la rândul său, de o cooperare economică și strategică mai intensă. Experții citați consideră că această relație îi oferă lui Kim Jong-un mai multă libertate de mișcare în raport cu China, inclusiv prin „beneficii economice importante” obținute din ceea ce poate livra Rusiei pe linie militară.
Înaintea sosirii lui Xi, autoritățile nord-coreene au anunțat planuri pentru construirea unui distrugător naval de 10.000 de tone și au reafirmat statutul țării de putere nucleară. Mesajele vin pe fondul continuării dezvoltării arsenalului nuclear în pofida sancțiunilor internaționale; săptămâna trecută, Kim Jong-un a cerut o extindere „exponențială” a capacităților nucleare.
Deși Beijingul a criticat în trecut testele nucleare nord-coreene și susține oficial denuclearizarea Peninsulei Coreene, Reuters notează că sunt puține semne că Xi ar urma să exercite presiuni majore pe acest subiect. În paralel, noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, susține reluarea dialogului intercoreean și a cerut sprijinul Chinei pentru reducerea tensiunilor.
În ansamblu, vizita este prezentată ca un semnal diplomatic major, dar cu o miză imediată mai degrabă economică: dacă Beijingul și Phenianul ajung la înțelegeri privind turismul și investițiile, Coreea de Nord ar putea obține oxigen financiar fără să facă concesii pe dosarul nuclear.
Recomandate
China își extinde controlul maritim lângă Taiwan printr-o operațiune de „aplicare a legii” , pe fondul unei dispute regionale privind delimitarea zonelor economice exclusive, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare și jurisdicție: Beijingul transmite că orice negocieri asupra apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China. Operațiunea, descrisă ca una „specială” de aplicare a legii maritime, a început sâmbătă în apele situate la est de insula Taiwan. Conform agenției de stat Xinhua, acțiunea este coordonată de Ministerul Transporturilor din China , împreună cu autoritățile pentru siguranță maritimă din provinciile Fujian și Guangdong, Centrul de Asistență pentru Navigație din Marea Chinei de Est și Biroul de Salvare din aceeași regiune. Autoritățile chineze susțin că obiectivele includ exercitarea jurisdicției administrative maritime, întărirea capacităților de patrulare și control al traficului naval în larg, asigurarea siguranței navigației și protejarea intereselor naționale ale Chinei. De ce contează: Beijingul contestă negocieri fără China, invocând UNCLOS Tensiunile au crescut după vizita recentă a președintelui Filipinelor în Japonia și după declarația comună prin care cele două state au anunțat că vor începe negocieri privind delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental. Potrivit poziției exprimate de Beijing, zona vizată de aceste discuții se află la est de Taiwan, teritoriu pe care China îl consideră parte integrantă a statului chinez, notează Global Times. Ministerul chinez de Externe a criticat inițiativa. Într-o conferință de presă de marți, purtătoarea de cuvânt Mao Ning a susținut că Japonia și Filipine încearcă să inițieze negocieri fără participarea Chinei, ceea ce, în opinia Beijingului, contravine Convenției ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS) și altor norme de drept internațional. Totodată, oficialul a afirmat că Beijingul deține drepturi asupra zonei economice exclusive și a platoului continental din regiune și că orice delimitare a apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China. Poziția față de Taiwan și avertismentul privind „actorii externi” Biroul pentru Afacerile Taiwanului din cadrul Consiliului de Stat al Chinei a condamnat, la rândul său, planurile Japoniei și Filipinelor. Purtătorul de cuvânt Zhu Fenglian a declarat că eventualele negocieri ar încălca drepturile și interesele maritime ale Chinei și ar fi, în viziunea Beijingului, lipsite de validitate juridică. Zhu a reiterat poziția oficială potrivit căreia populațiile de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan aparțin aceleiași națiuni și a avertizat că orice cooperare între autoritățile taiwaneze și actori externi care ar afecta interesele naționale ale Chinei va fi privită negativ de Beijing. În fundal, disputa se suprapune peste tensiunile persistente din Asia de Est legate de revendicări teritoriale și maritime. Taiwanul este guvernat separat de Beijing din 1949, însă China consideră insula parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru reunificare. [...]
Aleksandr Lukașenko exclude trimiterea trupelor belaruse în Ucraina , dar își reafirmă angajamentul de aliat militar al Rusiei, într-un mesaj care încearcă să reducă riscul unei escaladări pe flancul nordic al războiului, potrivit Kyiv Post . Liderul de la Minsk a declarat, într-un discurs susținut la Grodno pe 6 iunie, că militarii belaruși nu vor participa la operațiuni de luptă directe pe teritoriul Ucrainei. El a respins explicit ideea trimiterii cetățenilor belaruși „în prima linie”, afirmând că nu vrea ca aceștia să devină „carne de tun” pentru voința altcuiva. În același timp, Lukașenko a transmis că arhitectura de cooperare militară și de apărare cu Moscova rămâne neschimbată și că Belarus este pregătit să „apere” Rusia dacă situația o va cere. Mesajul combină, astfel, o linie de neimplicare directă în lupte cu o reafirmare a loialității strategice față de Kremlin. Mesaj către vecini, pe fondul tensiunilor de la frontieră În discursul de la Grodno, Lukașenko s-a adresat și statelor și populațiilor din Polonia, Lituania și Ucraina, afirmând că Belarus „nu vrea să lupte” cu vecinii săi, într-o încercare de a proiecta o postură defensivă. Apelul vine într-un context de tensiuni persistente de-a lungul frontierei nordice, descrisă de publicație ca având aproximativ 1.000 de kilometri, după ce, în februarie 2022, Belarus a permis folosirea teritoriului său ca platformă pentru invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Contextul imediat: avertismente și „descurajare” prin drone Potrivit articolului, schimbarea de ton către non-intervenție urmează și unui schimb public de replici între Lukașenko și comandanți militari ucraineni. Robert „Magyar” Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene specializate în sisteme fără pilot, a avertizat recent regimul de la Minsk că flota de drone a Ucrainei ar avea preprogramată o listă cu primele 500 de ținte militare de mare valoare din Belarus, ca instrument de descurajare asimetrică. Publicația notează că Lukașenko încercase anterior să răspundă prin afirmații despre coordonatele unei ținte „foarte serioase” din apropierea granițelor, însă declarațiile de la Grodno indică o încercare de detensionare, fără a rupe însă alinierea militară cu Rusia. [...]
Ucraina a încercat să forțeze o întâlnire directă Zelenski–Putin printr-un intermediar , într-un demers care arată cât de îngust a devenit culoarul diplomatic pentru negocieri de pace, potrivit Mediafax , care citează surse ale Financial Times. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat la Kiev, luna trecută, pe Roman Abramovici (fostul proprietar al clubului Chelsea) și i-a cerut, pe 21 mai, să-i transmită lui Vladimir Putin mesajul că este pregătit să se întâlnească direct cu el. Potrivit surselor citate, ar fi fost primul summit bilateral Zelenski–Putin după mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează: Kievul încearcă să arate disponibilitate pentru negocieri directe Demersul ar fi urmărit și să transmită că Ucraina ia în serios ideea discuțiilor directe de pace cu Rusia, într-un moment în care Statele Unite – care au încercat să medieze un armistițiu – sunt „distrase” de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit acelorași surse. În paralel, Kievul speră că oprirea ofensivei ruse (care, conform articolului, a încetinit puternic în ultimele luni) și atacurile aeriene cu rază lungă în spatele liniilor inamice vor crește presiunea pentru un armistițiu imediat. Răspunsul Moscovei: Putin nu vede „niciun rost” într-o întâlnire Potrivit materialului, Putin rămâne încrezător că resursele superioare ale Rusiei vor eroda în timp rezistența Ucrainei și nu a arătat interes pentru o întâlnire cu Zelenski. În acest context, Putin a declarat vineri, la forumul economic de la Sankt Petersburg , că s-a întâlnit cu „unul dintre reprezentanții cercurilor noastre de afaceri” și cu „acest, să-i spunem, coleg” după călătoria acestuia la Kiev și că i-a transmis că nu vede niciun rost într-o întâlnire cu Zelenski. Tot el a spus că Abramovici nu acționa în nicio calitate oficială. Rolul lui Abramovici și perspectiva negocierilor Abramovici a avut un rol de mediere încă din primele săptămâni ale războiului, în 2022, inclusiv în negocierile de la Istanbul din martie, care s-au prăbușit ulterior. El a contribuit și la obținerea acordului care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră mai târziu în același an, mai notează FT, citat de Mediafax. Deși rolul său ar fi devenit mai puțin vizibil de când Rusia a început anul trecut să negocieze direct cu SUA, Abramovici ar rămâne implicat în schimburi de prizonieri și în alte discuții bilaterale cu Ucraina. Zelenski ar continua să insiste pentru un summit cu Putin, chiar dacă eforturile SUA de a obține un acord de pace au stagnat. O persoană apropiată de Zelenski, citată de Financial Times, a estimat că „nu cred că se va întâmpla ceva substanțial până la sfârșitul verii”. În plus, doi oficiali ucraineni de rang înalt au descris mesajul transmis prin Abramovici ca fiind similar cu o scrisoare deschisă către Putin, dar cu un ton mai puțin antagonist decât nota publică. În scrisoare, Zelenski a propus un armistițiu și discuții directe, față în față, însă Putin a calificat scrisoarea drept „oarecum nepoliticoasă” și a susținut că a fost scrisă astfel încât să facă „practic imposibilă” o întâlnire directă. Putin a mai invocat și un atac ucrainean cu dronă asupra unui colegiu pedagogic din Starobilsk (oraș aflat sub control rus), în urma căruia ar fi murit 21 de persoane, ca argument că Zelenski nu ar fi serios în privința păcii, potrivit articolului. [...]
Loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului expun vulnerabilități ale apărării ruse și subminează mesajul de stabilitate al Kremlinului , într-un moment în care Rusia încerca să capitalizeze politic și economic pe finalul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 6 iunie a Institute for the Study of War (ISW) . Ucraina a desfășurat o a doua serie de atacuri asupra Sankt Petersburgului chiar în ziua închiderii SPIEF (6 iunie), iar ISW apreciază că episodul arată din nou că Rusia „nu poate apăra în mod fiabil” marile orașe de lovituri ucrainene, inclusiv în timpul unor evenimente internaționale de profil. În lectura ISW, aceste atacuri lovesc direct în efortul Kremlinului de a proiecta stabilitate atât către publicul intern, cât și către audiențe externe. Presiune pe logistică și combustibili, inclusiv în teritoriile ocupate Evaluarea notează și efecte operaționale în zona de aprovizionare cu carburanți. ISW indică „penurii continue de benzină” în Ucraina ocupată, care ar fi generat cozi lungi pe Podul Kerci și la benzinării din teritorii rusești din apropiere. În același timp, penuriile de combustibil „continuă să se extindă” în Rusia și „probabil se vor agrava” pe fondul cererii ridicate din sezonul de vară. Pe componenta de interdicție logistică, ISW mai arată că „campania de lovituri cu rază medie” a Ucrainei asupra principalelor linii terestre de comunicații ale Rusiei (GLOCs – rute logistice esențiale pentru transport militar) în teritoriile ocupate continuă să perturbe mișcarea vehiculelor. Dinamica militară și poziționarea politică a Moscovei În planul situației de pe front, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în direcția Kostyantynivka, iar forțele ruse au avansat în direcțiile Slovyansk și Pokrovsk. Totodată, Ucraina a lovit infrastructură petrolieră rusă în Ținutul Krasnodar și active militare ruse în regiuni de graniță ale Rusiei pe 6 iunie. În noaptea precedentă, Rusia a lansat 272 de drone asupra Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. Pe dimensiunea diplomatică, ISW notează că oficiali ai Kremlinului continuă să respingă orice înțelegere negociată care nu ar aborda așa-numitele „cauze profunde” ale războiului – o formulare pe care analiza o descrie drept fabricată. Context: semnale de degradare a performanței militare ruse În ansamblu, ISW reține că surse diferite continuă să ajungă la concluzia că performanța armatei ruse este în declin, chiar dacă folosesc metodologii diferite de cartografiere a situației de pe câmpul de luptă. Pentru mediul economic și de investiții, combinația dintre vulnerabilități de apărare în marile orașe, presiuni pe combustibili și perturbări logistice ridică miza riscurilor operaționale și de imagine pentru Rusia, inclusiv în jurul evenimentelor menite să transmită „normalitate”. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
