Știri
Știri din categoria Externe
China își extinde controlul maritim lângă Taiwan printr-o operațiune de „aplicare a legii”, pe fondul unei dispute regionale privind delimitarea zonelor economice exclusive, potrivit Adevărul. Miza imediată este una de reglementare și jurisdicție: Beijingul transmite că orice negocieri asupra apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China.
Operațiunea, descrisă ca una „specială” de aplicare a legii maritime, a început sâmbătă în apele situate la est de insula Taiwan. Conform agenției de stat Xinhua, acțiunea este coordonată de Ministerul Transporturilor din China, împreună cu autoritățile pentru siguranță maritimă din provinciile Fujian și Guangdong, Centrul de Asistență pentru Navigație din Marea Chinei de Est și Biroul de Salvare din aceeași regiune.
Autoritățile chineze susțin că obiectivele includ exercitarea jurisdicției administrative maritime, întărirea capacităților de patrulare și control al traficului naval în larg, asigurarea siguranței navigației și protejarea intereselor naționale ale Chinei.
Tensiunile au crescut după vizita recentă a președintelui Filipinelor în Japonia și după declarația comună prin care cele două state au anunțat că vor începe negocieri privind delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental. Potrivit poziției exprimate de Beijing, zona vizată de aceste discuții se află la est de Taiwan, teritoriu pe care China îl consideră parte integrantă a statului chinez, notează Global Times.
Ministerul chinez de Externe a criticat inițiativa. Într-o conferință de presă de marți, purtătoarea de cuvânt Mao Ning a susținut că Japonia și Filipine încearcă să inițieze negocieri fără participarea Chinei, ceea ce, în opinia Beijingului, contravine Convenției ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS) și altor norme de drept internațional. Totodată, oficialul a afirmat că Beijingul deține drepturi asupra zonei economice exclusive și a platoului continental din regiune și că orice delimitare a apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China.
Biroul pentru Afacerile Taiwanului din cadrul Consiliului de Stat al Chinei a condamnat, la rândul său, planurile Japoniei și Filipinelor. Purtătorul de cuvânt Zhu Fenglian a declarat că eventualele negocieri ar încălca drepturile și interesele maritime ale Chinei și ar fi, în viziunea Beijingului, lipsite de validitate juridică.
Zhu a reiterat poziția oficială potrivit căreia populațiile de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan aparțin aceleiași națiuni și a avertizat că orice cooperare între autoritățile taiwaneze și actori externi care ar afecta interesele naționale ale Chinei va fi privită negativ de Beijing.
În fundal, disputa se suprapune peste tensiunile persistente din Asia de Est legate de revendicări teritoriale și maritime. Taiwanul este guvernat separat de Beijing din 1949, însă China consideră insula parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru reunificare.
Recomandate
Vizita lui Xi Jinping la Phenian poate redesena miza economică a regimului Kim , printr-o posibilă relansare a turismului și a investițiilor chineze, într-un moment în care Coreea de Nord își permite mai multă autonomie față de Beijing pe fondul apropierii de Rusia, potrivit Adevărul . Întâlnirea de luni, la Phenian, deschide o vizită de două zile și este prima deplasare a liderului chinez în Coreea de Nord din ultimii șapte ani. Contextul este descris de Reuters ca fiind unul favorabil lui Kim Jong-un , care și-a întărit poziția prin relații mai strânse cu Moscova, dezvoltarea programului nuclear și o atitudine mai rezervată față de dialogul cu Statele Unite. De ce contează: economia și turismul, cele mai probabile rezultate „tangibile” Analiștii citați de Reuters estimează că principalele rezultate concrete ale summitului vor viza cooperarea economică. Coreea de Nord încearcă să implementeze un nou plan de dezvoltare, iar turismul este una dintre prioritățile regimului. Un indicator al dependenței de China înainte de pandemie: aproximativ 90% dintre turiștii străini care vizitau Coreea de Nord proveneau din China. Închiderea granițelor în perioada COVID-19 a lovit puternic sectorul, iar reluarea fluxului de turiști chinezi, împreună cu o eventuală creștere a investițiilor chineze, este prezentată drept una dintre mizele întâlnirii Xi–Kim. Rusia schimbă raportul de forțe dintre Phenian și Beijing Potrivit analizei Reuters, pentru Xi Jinping vizita este și o încercare de a readuce Coreea de Nord mai aproape de sfera de influență a Beijingului, după ce Phenianul și-a consolidat în ultimii ani parteneriatul strategic cu Moscova. În acest context, Coreea de Nord a furnizat sprijin militar Rusiei în războiul din Ucraina și a beneficiat, la rândul său, de o cooperare economică și strategică mai intensă. Experții citați consideră că această relație îi oferă lui Kim Jong-un mai multă libertate de mișcare în raport cu China, inclusiv prin „beneficii economice importante” obținute din ceea ce poate livra Rusiei pe linie militară. Programul nuclear rămâne „linia roșie” și limitează presiunea Chinei Înaintea sosirii lui Xi, autoritățile nord-coreene au anunțat planuri pentru construirea unui distrugător naval de 10.000 de tone și au reafirmat statutul țării de putere nucleară. Mesajele vin pe fondul continuării dezvoltării arsenalului nuclear în pofida sancțiunilor internaționale; săptămâna trecută, Kim Jong-un a cerut o extindere „exponențială” a capacităților nucleare. Deși Beijingul a criticat în trecut testele nucleare nord-coreene și susține oficial denuclearizarea Peninsulei Coreene, Reuters notează că sunt puține semne că Xi ar urma să exercite presiuni majore pe acest subiect. În paralel, noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, susține reluarea dialogului intercoreean și a cerut sprijinul Chinei pentru reducerea tensiunilor. În ansamblu, vizita este prezentată ca un semnal diplomatic major, dar cu o miză imediată mai degrabă economică: dacă Beijingul și Phenianul ajung la înțelegeri privind turismul și investițiile, Coreea de Nord ar putea obține oxigen financiar fără să facă concesii pe dosarul nuclear. [...]
Inspecția AIEA la Cernobîl a confirmat că atacul cu dronă nu a produs contaminare radioactivă , un element esențial pentru riscul operațional al infrastructurii nucleare din Ucraina, potrivit Agerpres . Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară că a inspectat locul unde o dronă a lovit instalația centrală de depozitare a combustibilului nuclear uzat din apropierea fostei centrale nucleare ucrainene de la Cernobîl. Concluzia comunicată de AIEA este că nivelurile radiațiilor în zonă sunt normale. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre incident și despre constatările tehnice ale inspecției nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Acuzațiile Ucrainei privind atacuri rusești asupra navelor de salvare ridică riscuri operaționale pe coridorul maritim din Marea Neagră folosit spre porturile românești , potrivit Mediafax . Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba susține că două nave civile de căutare și salvare au fost lovite în apele teritoriale ucrainene, pe o rută de transport care duce către porturi din România. Kuleba a scris pe Telegram că navele desfășurau „o misiune umanitară” în cadrul coridorului maritim ucrainean și că, în urma atacului, au existat răniți, evacuarea fiind în desfășurare cu sprijinul navelor marinei ucrainene. Conform fotografiilor publicate de oficialul ucrainean, cel puțin una dintre nave ar fi suferit avarii vizibile. Autoritățile ucrainene nu au comunicat numărul exact al persoanelor rănite, însă purtătorul de cuvânt al Marinei, Dmytro Pletenchuk, a declarat că au fost rănite mai multe persoane, inclusiv unele cu leziuni moderate. De ce contează pentru ruta către porturile românești Incidentul are relevanță directă pentru funcționarea coridorului maritim ucrainean din Marea Neagră, descris ca rută folosită pentru transportul navelor către porturile românești. În termeni operaționali, acuzațiile indică o presiune suplimentară asupra siguranței navigației și asupra activităților de sprijin (căutare și salvare) pe această rută. Dimensiunea de drept internațional invocată de Ucraina Pletenchuk a declarat pentru Suspline că cele două bărci desfășurau operațiuni de căutare și salvare protejate de convențiile internaționale și că ar fi fost atacate de operatori ruși de drone în pofida acestui statut, potrivit United24Media. Kuleba a mai afirmat că atacul ar încălca articolul 27 din a doua Convenție de la Geneva (1949), care prevede protecție pentru navele operate de state sau de organizații de salvare recunoscute oficial, angajate exclusiv în operațiuni de căutare și salvare și de asistență pe mare. Context: acuzații repetate privind atacuri în Marea Neagră Kuleba a acuzat luna trecută Rusia că a atacat nave civile în Marea Neagră și a susținut că, „în ciuda atacurilor constante”, Ucraina menține funcționarea coridorului maritim, iar porturile și echipajele continuă transportul de mărfuri. Mediafax mai notează un incident de la finalul lunii mai, când armata rusă ar fi atacat în Portul Odesa o navă cargo sub pavilion turcesc, iar doi membri ai echipajului au fost răniți. [...]
Aleksandr Lukașenko exclude trimiterea trupelor belaruse în Ucraina , dar își reafirmă angajamentul de aliat militar al Rusiei, într-un mesaj care încearcă să reducă riscul unei escaladări pe flancul nordic al războiului, potrivit Kyiv Post . Liderul de la Minsk a declarat, într-un discurs susținut la Grodno pe 6 iunie, că militarii belaruși nu vor participa la operațiuni de luptă directe pe teritoriul Ucrainei. El a respins explicit ideea trimiterii cetățenilor belaruși „în prima linie”, afirmând că nu vrea ca aceștia să devină „carne de tun” pentru voința altcuiva. În același timp, Lukașenko a transmis că arhitectura de cooperare militară și de apărare cu Moscova rămâne neschimbată și că Belarus este pregătit să „apere” Rusia dacă situația o va cere. Mesajul combină, astfel, o linie de neimplicare directă în lupte cu o reafirmare a loialității strategice față de Kremlin. Mesaj către vecini, pe fondul tensiunilor de la frontieră În discursul de la Grodno, Lukașenko s-a adresat și statelor și populațiilor din Polonia, Lituania și Ucraina, afirmând că Belarus „nu vrea să lupte” cu vecinii săi, într-o încercare de a proiecta o postură defensivă. Apelul vine într-un context de tensiuni persistente de-a lungul frontierei nordice, descrisă de publicație ca având aproximativ 1.000 de kilometri, după ce, în februarie 2022, Belarus a permis folosirea teritoriului său ca platformă pentru invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Contextul imediat: avertismente și „descurajare” prin drone Potrivit articolului, schimbarea de ton către non-intervenție urmează și unui schimb public de replici între Lukașenko și comandanți militari ucraineni. Robert „Magyar” Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene specializate în sisteme fără pilot, a avertizat recent regimul de la Minsk că flota de drone a Ucrainei ar avea preprogramată o listă cu primele 500 de ținte militare de mare valoare din Belarus, ca instrument de descurajare asimetrică. Publicația notează că Lukașenko încercase anterior să răspundă prin afirmații despre coordonatele unei ținte „foarte serioase” din apropierea granițelor, însă declarațiile de la Grodno indică o încercare de detensionare, fără a rupe însă alinierea militară cu Rusia. [...]
Ucraina a încercat să forțeze o întâlnire directă Zelenski–Putin printr-un intermediar , într-un demers care arată cât de îngust a devenit culoarul diplomatic pentru negocieri de pace, potrivit Mediafax , care citează surse ale Financial Times. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat la Kiev, luna trecută, pe Roman Abramovici (fostul proprietar al clubului Chelsea) și i-a cerut, pe 21 mai, să-i transmită lui Vladimir Putin mesajul că este pregătit să se întâlnească direct cu el. Potrivit surselor citate, ar fi fost primul summit bilateral Zelenski–Putin după mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează: Kievul încearcă să arate disponibilitate pentru negocieri directe Demersul ar fi urmărit și să transmită că Ucraina ia în serios ideea discuțiilor directe de pace cu Rusia, într-un moment în care Statele Unite – care au încercat să medieze un armistițiu – sunt „distrase” de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit acelorași surse. În paralel, Kievul speră că oprirea ofensivei ruse (care, conform articolului, a încetinit puternic în ultimele luni) și atacurile aeriene cu rază lungă în spatele liniilor inamice vor crește presiunea pentru un armistițiu imediat. Răspunsul Moscovei: Putin nu vede „niciun rost” într-o întâlnire Potrivit materialului, Putin rămâne încrezător că resursele superioare ale Rusiei vor eroda în timp rezistența Ucrainei și nu a arătat interes pentru o întâlnire cu Zelenski. În acest context, Putin a declarat vineri, la forumul economic de la Sankt Petersburg , că s-a întâlnit cu „unul dintre reprezentanții cercurilor noastre de afaceri” și cu „acest, să-i spunem, coleg” după călătoria acestuia la Kiev și că i-a transmis că nu vede niciun rost într-o întâlnire cu Zelenski. Tot el a spus că Abramovici nu acționa în nicio calitate oficială. Rolul lui Abramovici și perspectiva negocierilor Abramovici a avut un rol de mediere încă din primele săptămâni ale războiului, în 2022, inclusiv în negocierile de la Istanbul din martie, care s-au prăbușit ulterior. El a contribuit și la obținerea acordului care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră mai târziu în același an, mai notează FT, citat de Mediafax. Deși rolul său ar fi devenit mai puțin vizibil de când Rusia a început anul trecut să negocieze direct cu SUA, Abramovici ar rămâne implicat în schimburi de prizonieri și în alte discuții bilaterale cu Ucraina. Zelenski ar continua să insiste pentru un summit cu Putin, chiar dacă eforturile SUA de a obține un acord de pace au stagnat. O persoană apropiată de Zelenski, citată de Financial Times, a estimat că „nu cred că se va întâmpla ceva substanțial până la sfârșitul verii”. În plus, doi oficiali ucraineni de rang înalt au descris mesajul transmis prin Abramovici ca fiind similar cu o scrisoare deschisă către Putin, dar cu un ton mai puțin antagonist decât nota publică. În scrisoare, Zelenski a propus un armistițiu și discuții directe, față în față, însă Putin a calificat scrisoarea drept „oarecum nepoliticoasă” și a susținut că a fost scrisă astfel încât să facă „practic imposibilă” o întâlnire directă. Putin a mai invocat și un atac ucrainean cu dronă asupra unui colegiu pedagogic din Starobilsk (oraș aflat sub control rus), în urma căruia ar fi murit 21 de persoane, ca argument că Zelenski nu ar fi serios în privința păcii, potrivit articolului. [...]
SUA încearcă să impună Iranului raportări și acces AIEA la siturile nucleare bombardate , într-o mișcare care poate înăspri cadrul de reglementare internațională asupra Teheranului și poate complica negocierile aflate în derulare, potrivit HotNews , care citează Reuters. Statele Unite fac lobby în rândul celorlalte țări din Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru susținerea unui proiect de rezoluție. Documentul ar urma să oblige Iranul să informeze AIEA despre situația instalațiilor sale nucleare bombardate anul trecut și anul acesta de SUA și Israel, inclusiv despre uraniul îmbogățit depozitat acolo. Ce cere proiectul de rezoluție și de ce contează Textul consultat de Reuters solicită Iranului două lucruri, formulate ca urgențe: să furnizeze AIEA „informații precise” despre stocul de materiale și despre instalațiile nucleare protejate; să acorde AIEA „accesul deplin” cerut pentru verificarea acestor informații. În logica reglementării internaționale, o astfel de rezoluție ar întări presiunea formală asupra Iranului prin mecanismele AIEA, într-un moment în care verificarea independentă a situației din teren este prezentată ca „esențială și urgentă”. Risc de escaladare diplomatică în Consiliul Guvernatorilor Proiectul a fost transmis celor 35 de membri ai consiliului înaintea reuniunii trimestriale din această săptămână. Publicația notează că demersul riscă să complice negocierile SUA–Iran, pe fondul iritării Teheranului față de rezoluțiile AIEA adoptate anterior împotriva sa. Deși rezoluțiile anterioare au trecut cu majorități clare, de această dată textul propus ar putea întâmpina o rezistență mai mare, potrivit materialului. Context: cooperare sistată și miza uraniului îmbogățit Iranul a sistat cooperarea cu AIEA după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie anul trecut, perioadă în care SUA au bombardat principalele trei uzine iraniene de îmbogățire a uraniului; atacurile au fost repetate anul acesta în războiul lansat de SUA și Israel, conform sursei. (Pe acest subiect, HotNews a relatat anterior în articolul „ Iranul a sistat cooperarea cu AIEA ”.) Textul nu cere trimiterea dosarului la Consiliul de Securitate al ONU , deși, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, această opțiune ar fi fost luată în calcul, în continuarea unei rezoluții din 12 iunie 2025 care acuza Iranul de încălcarea obligațiilor de neproliferare. Un punct central rămâne uraniul îmbogățit: stocul Iranului este descris drept una dintre cele mai dificile chestiuni în calea unui acord care să pună capăt războiului lansat pe 28 februarie și suspendat din 8 aprilie prin armistițiu, în timp ce au loc negocieri mediate de Pakistan. Președintele american Donald Trump cere ca Iranul să predea Statelor Unite stocul de circa 440 de kilograme de uraniu înalt îmbogățit. [...]
