Tag: china
Știri despre „china”
China atrage miliarde în cipuri AI, dar Huawei rămâne cheia strategiei naționale – fără intenții de listare
Deși firmele chineze de cipuri AI au atras investiții majore prin listări bursiere recente, Huawei rămâne principalul jucător din umbră , dominând atât tehnologic, cât și în privința capacității de producție și a controlului lanțului de aprovizionare, conform CNBC . Cu toate acestea, compania susținută de statul chinez nu intenționează să se listeze public, spre deosebire de rivalii mai mici care s-au îndreptat spre bursă pentru a atrage capital. În ultimele luni, firme precum Moore Threads și MetaX au reușit listări spectaculoase pe piața chineză, strângând împreună peste 1,7 miliarde de dolari. De asemenea, Baidu plănuiește să listeze subsidiara sa de cipuri AI, Kunlunxin , în Hong Kong. Aceste listări au fost alimentate de interesul crescut al investitorilor locali pentru alternative autohtone la Nvidia , gigantul american care domină piața globală. Totuși, analiștii subliniază că adevărata competiție pentru Nvidia în China vine din partea Huawei și a diviziei sale de cipuri, HiSilicon . Deși sancționată de SUA, compania din Shenzhen a continuat să dezvolte procesorul Ascend și infrastructura completă („ stack-ul ”) necesară pentru AI, inclusiv software-ul CANN , conceput ca alternativă la platforma CUDA a Nvidia. În 2025, Huawei a lansat sistemul AI CloudMatrix 384 , care a depășit la unele capitole sistemul echivalent oferit de Nvidia. Ce înseamnă „stack”-ul și de ce contează? Potrivit analiștilor citați, avantajul Huawei nu constă doar în performanța individuală a unui cip, ci în capacitatea sa de a controla toate etapele procesului: Dezvoltare hardware – cipuri Ascend, produse la SMIC Infrastructură de calcul – CloudMatrix Software dedicat AI – CANN Această abordare integrată face ca Huawei să aibă o poziție solidă în fața rivalilor mai fragmentați, care depind de terți pentru producție și software. Probleme pentru rivali: accesul la producție Majoritatea firmelor noi sunt doar designeri de cipuri , nu și producători. Ei se bazează pe Semiconductor Manufacturing International Corp. (SMIC) , cel mai mare producător din China, dar care are capacitate limitată. Huawei beneficiază de prioritate în fabricare, ceea ce lasă puține resurse disponibile pentru companii precum Biren , MetaX , Enflame , Sophgo sau Iluvatar CoreX . Paul Triolo , analist DGA Group, avertizează că odată ce fondurile strânse din IPO-uri se epuizează, multe dintre aceste firme s-ar putea confrunta cu dificultăți, în special dacă nu reușesc să-și aducă produsele rapid pe piață. De ce rămâne Huawei privată? În ciuda succesului său în AI și a potențialului imens de atragere a capitalului, Huawei nu dorește să se listeze . Potrivit analiștilor, decizia ține de filozofia fondatorului Ren Zhengfei , care preferă păstrarea controlului total și evitarea presiunilor din partea acționarilor. În plus, compania are suficiente surse de finanțare prin profiturile generate din telecomunicații și sprijinul guvernamental. Analiștii nu exclud o listare în viitor, poate după retragerea lui Ren, dar momentan nu există niciun semnal concret în acest sens . Într-o scrisoare din 2021, fondatorul sugera vag o posibilă deschidere spre listare „în viitor”, dar fără o direcție clară. [...]
Argintul devine cel mai căutat metal industrial – Tehnologia, energia și geopolitica au schimbat ierarhia metalelor prețioase
În 2025, argintul a depășit aurul ca performanță de piață, iar în 2026 intră cu forță în noul an drept cel mai solicitat metal industrial , pe fondul unei cereri explozive din zona tehnologiei și al restricțiilor impuse de China asupra exporturilor. Valoarea sa a atins un record istoric de peste 84 de dolari pe uncie, iar analiștii estimează că în 2026 ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari. Spre deosebire de aur, utilizat mai ales ca activ de refugiu, argintul joacă acum un rol central în infrastructura digitală, energia regenerabilă și industria auto electrică, devenind o resursă strategică esențială pentru economia secolului XXI. De ce este argintul atât de important? Argintul are cele mai bune proprietăți de conducere electrică dintre toate metalele, fiind indispensabil în: Centrele de date și echipamentele AI – componente esențiale pentru inteligența artificială Panouri solare fotovoltaice – sub formă de pastă conductivă Vehicule electrice – unde cererea de argint este cu 67–79% mai mare decât în cazul mașinilor clasice Electronice și semiconductori Infrastructură de încărcare pentru mobilitatea electrică Această utilizare largă a dus la o creștere constantă a cererii industriale, care a ajuns la peste 36.000 de tone metrice în 2024, în creștere de la 31.000 în 2016, conform The Silver Institute . Creșterea prețului și explozia cererii Argintul a avut o creștere de aproximativ 150% în 2025 , închizând anul la peste 72 de dolari pe uncie, după ce atinsese un maxim de 86,22 dolari. Comparativ, aurul a crescut cu doar 65%. Această ascensiune nu a fost determinată doar de speculații, ci reflectă un dezechilibru real între cerere și ofertă: Producția minieră și reciclarea nu mai fac față cererii Piața este într-un deficit structural de mai mulți ani Cererea pentru argint fizic a crescut exponențial, în special pentru a închide poziții speculative pe instrumente financiare derivate Evoluția prețului argintului (spot) An Preț mediu (USD/uncie) 2024 29 USD 2025 (maxim) 86,22 USD 2025 (final) 72 USD 13 ianuarie 2026 84,86 USD China – factorul decisiv La 1 ianuarie 2026, China a reclasificat argintul drept material strategic , introducând un sistem de licențiere strict pentru exporturi, similar celui aplicat metalelor rare. Potrivit Ziarului Financiar , doar 44 de companii chineze au fost autorizate să exporte argint în perioada 2026–2027, față de 42 în anul anterior. Decizia vine într-un moment în care cererea globală este la cote istorice și pune o presiune suplimentară asupra pieței internaționale. Măsura a fost percepută ca o mișcare geopolitică menită să protejeze consumul intern pentru industriile strategice precum energia, tehnologia și inteligența artificială. De altfel, SUA au inclus argintul pe lista mineralelor critice încă din noiembrie 2025, anticipând această dinamică. Implicații pentru tehnologie și AI În timp ce marile companii tehnologice (Google, Microsoft, Amazon, Meta, Oracle etc.) anunță investiții cumulate de 3.000 de miliarde de dolari în infrastructură digitală pentru perioada 2026–2030, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu argint ar putea afecta: Costurile de dezvoltare ale centrelor de date Extinderea rețelelor AI Scalarea rapidă a proiectelor energetice și auto electrice Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare ar putea tempera impactul. Însă, pe termen mediu și lung, companiile vor fi forțate să ia măsuri de protecție: constituirea de stocuri, investiții în reciclare, dezvoltarea de surse alternative sau chiar înlocuirea tehnologică a argintului acolo unde este posibil. Ce urmează? Perspectivele rămân favorabile pentru argint , însă analiștii avertizează că ritmul de creștere din 2025 este puțin probabil să se repete în același mod. Pe măsură ce prețul se stabilizează sau fluctuează în funcție de tensiunile geopolitice și capacitatea de ofertă, investitorii vor trebui să fie tot mai prudenți. În același timp, implicarea investitorilor de retail poate accentua volatilitatea. Așadar, argintul nu mai este doar un metal prețios – este noul pilon industrial al epocii digitale , iar evoluțiile sale influențează deja decizii strategice la nivel global, de la investiții în AI până la politici comerciale și securitate energetică. [...]
Raportul serviciilor daneze: competiția marilor puteri se intensifică în Arctica - Groenlanda, punct-cheie pentru avertizare timpurie
Raportul serviciilor daneze avertizează că rivalitatea marilor puteri se intensifică în Arctica iar, potrivit The Guardian , Groenlanda capătă o miză strategică tot mai mare, inclusiv pentru sistemele de avertizare timpurie ale Statelor Unite. În paralel, Donald Trump a amplificat presiunea publică asupra Danemarcei și Groenlandei înaintea discuțiilor, susținând pe rețelele sociale că doar SUA ar putea contracara amenințările invocate din partea Rusiei și Chinei. NATO: Spuneți Danemarcei să-i scoată de aici, ACUM! Două sănii trase de câini nu sunt de ajuns! Doar SUA pot!!! Trump a distribuit și un articol despre un raport al serviciilor daneze de informații, publicat luna trecută, care arată că Rusia, China și Statele Unite au interese divergente în Arctica , dar toate urmăresc să-și crească influența în regiune. Documentul subliniază că intensificarea competiției dintre marile puteri a atras atenție internațională semnificativă asupra Arcticii, în special pe fondul interesului tot mai mare al SUA pentru Groenlanda și al implicațiilor pentru securitatea națională americană. Raportul explică de ce Arctica este văzută la Washington drept o zonă critică de apărare: pentru SUA, regiunea reprezintă „prima și cea mai importantă linie de avertizare timpurie” în eventualitatea unui conflict major cu Rusia sau China. În acest context, radarele de la baza spațială Pituffik sunt descrise ca având un rol central în detectarea rachetelor ostile îndreptate spre teritoriul continental al SUA. În privința Rusiei, raportul notează că, deși Moscova se confruntă cu presiuni legate de războiul din Ucraina și cu o perspectivă economică în deteriorare, capabilitățile sale de bază în Arctica rămân „în mare parte intacte”. Rusia ar păstra inclusiv capacitatea de a desfășura rapid avioane de vânătoare și bombardiere în bazele sale arctice, ceea ce i-ar permite să lovească ținte occidentale în Arctica și Atlanticul de Nord „în scurt timp”. Totodată, serviciile daneze avertizează că Rusia ar putea reacționa la creșterea activității SUA și a Occidentului în Arctica prin demonstrații de forță „în moduri noi”, cu un comportament „din ce în ce mai imprevizibil și confruntațional”. Sunt menționate posibile răspunsuri agresive la exercițiile militare occidentale, inclusiv navigație periculoasă sau atacuri simulate. În ceea ce privește China , raportul precizează că, deși nu are în prezent prezență militară în Arctica, urmărește să dezvolte în următorii cinci până la zece ani o capacitate independentă de operare a navelor de suprafață și a submarinelor în apele arctice. Raportul mai anticipează extinderea cooperării arctice dintre Rusia și China în anii următori, în pofida intereselor lor conflictuale în regiune, inclusiv posibilitatea unor exerciții comune în Arctica rusă în 2026, ca semnal strategic către SUA și Occident. Pe scurt, raportul indică trei direcții care explică de ce Groenlanda devine un punct-cheie în ecuația de securitate din Arctica: creșterea interesului strategic al SUA și rolul bazei Pituffik în avertizarea timpurie; menținerea capabilităților militare ruse în regiune și riscul de acțiuni mai agresive; ambiția Chinei de a-și construi o capacitate navală arctică și de a coopera mai mult cu Rusia. În ansamblu, mesajul raportului danez este că Arctica intră într-o etapă de competiție mai dură între marile puteri, iar Groenlanda devine un nod strategic atât pentru descurajare, cât și pentru infrastructura de supraveghere și apărare. [...]
China sfidează tarifele impuse de SUA; comerțul exterior crește și generează un nou record
În ciuda taxelor vamale impuse de SUA și a tensiunilor comerciale internaționale, China a atins în 2025 un excedent comercial istoric de 1.200 miliarde de dolari , cel mai mare înregistrat vreodată de această țară, potrivit Economica.net , care citează agențiile DPA și Reuters. Datele oficiale arată o creștere de 5,5% a exporturilor, la aproximativ 3.800 miliarde de dolari, în timp ce importurile au stagnat la 2.600 miliarde de dolari. Această performanță vine pe fundalul unei contracții severe a schimburilor comerciale dintre China și SUA. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20% în 2025, iar importurile din SUA au înregistrat un declin de 14,6%, pe fondul menținerii barierelor tarifare și al disputelor comerciale prelungite între cele două economii. În acest context, China și-a diversificat piețele de desfacere, orientându-se spre Asia de Sud-Est, Africa, America Latină și Europa. De exemplu, exporturile către Germania au crescut cu 10,5%, în timp ce importurile din această țară au scăzut cu 2,1%. Datele din luna decembrie au depășit așteptările analiștilor, cu exporturi în creștere de 6,6% și importuri majorate cu 5,7%, semnalând o revigorare a activității comerciale în ultimele săptămâni ale anului. Analiștii estimau o creștere modestă, de doar 0,9% a importurilor, ceea ce face ca aceste cifre să fie considerate un indicator pozitiv pentru începutul anului 2026. Fred Neumann , economist-șef la HSBC , a explicat acest avans remarcabil prin competitivitatea ridicată a economiei chineze : „Datele privind excedentul reflectă progresele în productivitate și tehnologie, în ciuda cererii interne slabe și a supracapacității de producție”. Totuși, el avertizează că această dinamică ar putea accentua tensiunile cu partenerii comerciali, mai ales cu cei care depind masiv de exporturi. China reușește astfel să transforme o situație de presiune externă într-un avantaj economic, folosindu-se de infrastructura sa de producție avansată și de capacitatea de a redirecționa fluxurile comerciale. Însă riscurile nu dispar: dezechilibrele comerciale majore ar putea alimenta noi măsuri protecționiste în relațiile cu partenerii occidentali. [...]
SUA aprobă exporturile către China ale cipurilor Nvidia H200; livrările vor fi condiționate de testare și cote
Administrația Trump a aprobat exportul către China al cipurilor Nvidia H200 potrivit Reuters , printr-o regulă care ar urma să deblocheze livrările celui de-al doilea cel mai puternic cip de inteligență artificială al companiei, în pofida criticilor venite din rândul politicienilor americani preocupați de ascensiunea Chinei. Conform noilor reglementări, cipurile vor fi verificate de un laborator independent pentru a confirma capacitățile tehnice înainte de expediere. În plus, China nu poate primi mai mult de 50% din volumul total de cipuri vândute clienților americani. Nvidia trebuie să certifice că există suficiente cipuri H200 disponibile în Statele Unite, iar clienții chinezi trebuie să demonstreze „proceduri de securitate suficiente” și nu au voie să folosească cipurile în scopuri militare. Nvidia și Ambasada Chinei la Washington nu au comentat imediat. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat luna trecută că va permite aceste vânzări în schimbul unei taxe de 25% pentru guvernul SUA, măsură contestată de critici care se tem că livrările ar putea întări capacitățile militare ale Beijingului și ar reduce avantajul american în inteligența artificială. Administrația Trump, coordonată pe acest dosar de David Sacks , susține însă că exporturile ar descuraja rivalii chinezi, inclusiv Huawei, să accelereze recuperarea decalajului față de proiectele avansate ale Nvidia și AMD. Reuters amintește că administrația Biden blocase anterior vânzările de cipuri avansate către China, iar luna trecută agenția relata că SUA lansaseră o analiză care putea duce la primele livrări către China. [...]
Investitorii tech se orientează spre Groenlanda; Resursele de pământuri rare devin miză strategică în disputa cu Danemarca
Interesul investitorilor din tehnologie pentru mineritul de pământuri rare din Groenlanda a crescut semnificativ, pe fondul intensificării declarațiilor administrației Trump privind o posibilă preluare a teritoriului arctic de la Danemarca , relatează CNBC . Această evoluție geopolitică, care aduce Groenlanda în centrul unei controverse internaționale, are ramificații economice și strategice importante. Companii precum Critical Metals Corp și Amaroq , cu proiecte miniere în dezvoltare pe teritoriul insulei, au început să primească întrebări din partea investitorilor americani despre modul în care o eventuală anexare de către SUA ar putea influența perspectivele comerciale ale resurselor minerale. CEO-ul Critical Metals, Tony Sage, a declarat că proiectul său - axat pe extracția de elemente grele de pământuri rare (HREE) - a atras interesul unor investitori conectați la giganții tehnologici din grupul „Magnificii Șapte”. Printre metalele strategice care atrag interesul se numără yttriu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, holmiu, erbiu, thuliu, ytterbiu, lutețiu și galiu - toate esențiale în fabricarea de echipamente avansate din domenii precum inteligența artificială, apărare, robotică și aerospațial. Importanța acestor resurse a fost evidențiată și de restricțiile de export impuse de China în 2025, care a întrerupt livrările de galiu și germaniu, în urma tarifelor americane. În paralel, compania Amaroq a anunțat recent că a identificat niveluri comerciale de galiu și germaniu într-unul din proiectele sale din Groenlanda , metale esențiale pentru cipurile AI. CEO-ul Eldur Ólafsson a confirmat că poartă discuții cu agenții guvernamentale din SUA privind investiții potențiale. Casa Albă a confirmat că analizează activ o ofertă pentru achiziția Groenlandei , dar nu a exclus nici scenariul unei intervenții militare, în contextul în care secretarul de stat Marco Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali danezi. Aceste declarații au alimentat speculații și au dus la creșteri bursiere spectaculoase: acțiunile Critical Metals Corp au urcat cu 116% de la începutul anului 2026. Cu toate acestea, unii experți rămân sceptici. Tracy Hughes , directoarea Institutului pentru Minerale Critice , atrage atenția că procesul de la explorare la producție industrială este complex și îndelungat, Groenlanda fiind abia în faza de început. „Pământurile rare din Groenlanda nu vor influența semnificativ piețele în următorul deceniu” , a subliniat ea. Cu toate că perspectivele imediate sunt incerte, creșterea interesului american pentru Groenlanda reflectă schimbările rapide în lanțurile globale de aprovizionare cu minerale critice , într-o lume în care tehnologia, apărarea și geopolitica devin tot mai strâns interconectate. [...]
Vânzări în scădere pentru BMW, dar cu vârfuri neașteptate; modelele M și electricele salvează anul
BMW Group a încheiat 2025 cu o creștere modestă de 0,5%, în ciuda unei scăderi de 1,4% pentru marca BMW, grație vânzărilor record ale modelelor de performanță și ale brandului MINI , informează PiataAuto.md . Deși marca principală a vândut mai puțin cu peste 30.000 de unități față de 2024, MINI a compensat printr-o creștere puternică de aproape 18%, cu peste 43.000 de automobile suplimentare, reușind astfel să echilibreze scăderile BMW și Rolls-Royce. Paradoxul din 2025 este că modelele de volum ale BMW, adică cele cu motoare mai mici și mai accesibile, au înregistrat scăderi, în timp ce versiunile premium și de nișă - modelele electrice și cele de performanță din gama M - au înregistrat creșteri notabile. Gama BMW M GmbH a crescut cu 3,3%, atingând 213.457 unități vândute, iar aproximativ 1 din 10 BMW-uri vândute în lume în 2025 a fost un model M sau M Performance . Cel mai vândut a fost X3 M50, cu motor de 3,0 litri, depășind chiar și popularul model electric i4 M50. În Elveția, 25% din BMW-urile vândute au fost modele M - o cifră record, explicabilă prin preferințele locale pentru condus sportiv și puterea de cumpărare ridicată. La nivelul gamei M adevărate , modelul BMW M2 a condus în vânzări, urmat îndeaproape de gama M3/M4. Modelul M3 a fost disponibil într-o varietate mare de versiuni: cu transmisie manuală, automată, tracțiune spate sau integrală, Touring sau sedan, toate contribuind la totalul de 71.500 unități vândute. Modelul M5, deși criticat pentru greutatea sa, a contribuit și el consistent la succesul diviziei M. Pe partea electrică, BMW Group a înregistrat o creștere de 3,6% a vânzărilor de vehicule electrice, totalizând 442.072 unități. Cifrele includ toate mărcile din grup, iar în cazul BMW, e posibilă o stagnare sau o scădere temporară, în contextul în care se așteaptă revigorarea vânzărilor în 2026 odată cu lansarea noului iX3. În ceea ce privește regiunile de vânzare, China a fost cel mai dificil teren , cu o scădere de 12,5% pentru BMW și MINI. De asemenea, întreaga regiune Asia a avut un recul. În schimb, SUA au crescut cu 5% , în ciuda tarifelor vamale, datorită fabricii locale din Spartanburg, iar America de Nord și de Sud au avansat cu 5,7% . Însă cel mai mare sprijin a venit din Europa , care a generat o creștere de 7,3% pentru BMW în 2025, fiind cea mai stabilă regiune a grupului. Germania a performat peste medie, cu o creștere de 8,7%. Astfel, succesul BMW Group în 2025 s-a sprijinit pe un amestec de modele performante, electrice și MINI, alături de o revenire solidă pe piețele europene, în timp ce gama tradițională a BMW a suferit. Pe scurt, 2025 a fost un an de contraste pentru BMW: scăderi în segmentul clasic, dar vârfuri în zona premium și electrică - semn că piața se polarizează tot mai clar între accesibil și aspirational. [...]
Europa vrea să evite un război comercial cu China; producătorii auto pot limita importurile de vehicule electrice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]
China răspunde dur după declarațiile lui Trump despre Groenlanda; Beijingul acuză SUA de ambiții geopolitice mascate
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice , după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei” , transmite Digi24 , citând agenția Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă. Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China” , a avertizat liderul american. Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice. Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze. În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului. [...]
SUA cere G7 acțiuni urgente pentru reducerea dependenței de China în sectorul mineralelor rare; Bessent avertizează asupra unei amenințări strategice
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]
Piața auto chineză încetinește pentru al treilea an consecutiv; exporturile salvează bilanțul
Piața auto din China a înregistrat în 2025 cel mai slab ritm de creștere din ultimii trei ani, cu doar 3,9%, pe fondul reducerii cererii interne și al suspendării subvențiilor guvernamentale în mai multe regiuni, informează Reuters . În același timp, exporturile de automobile chinezești au depășit așteptările, în special pe segmentul vehiculelor electrice și hibride, unde creșterea a fost spectaculoasă. Evoluția vânzărilor în 2025: Scădere accentuată în decembrie : -14,5% față de aceeași lună din 2024. Vânzări totale în decembrie : 2,28 milioane unități. Creștere anuală modestă : +3,9% în 2025, față de +5,3% în 2024. Vânzările de vehicule electrice și hibride plug-in au depășit pentru prima dată pe întreg anul vânzările de vehicule pe benzină, dar cu o creștere încetinită de 17,6% față de 40,7% în 2024. Factorii principali ai încetinirii au fost retragerea unor subvenții regionale și intensificarea concurenței între producători, într-o piață deja saturată. Exporturile în 2025: Exporturi totale de autoturisme : 5,79 milioane unități (+19,4%). Exporturi de electrice și hibride : 2,42 milioane unități (+86,2%). Aceste cifre au depășit cu mult prognozele Asociației Producătorilor Chinezi de Autoturisme (CPCA), care estima un avans de doar 10% la exportul general și o creștere zero pe segmentul electric. Performanțele marilor producători: BYD , liderul pieței auto electrice din China, a reușit să-și atingă la limită obiectivul anual, livrând 4,6 milioane de vehicule , dar a raportat cea mai slabă creștere din ultimii cinci ani . În ciuda provocărilor interne, BYD a avut un an de excepție pe plan extern, vânzând peste 1 milion de vehicule electrice în afara Chinei , detronând Tesla din poziția de cel mai mare producător de mașini electrice din lume. Alți producători importanți, precum Changan, FAW, Li Auto și Nio , nu și-au atins obiectivele pentru 2025. Reducerea subvențiilor și presiunea competitivă crescândă au forțat producătorii chinezi să se reorienteze rapid spre exporturi pentru a menține volumele de producție. Cu o creștere accelerată a cererii pentru vehicule electrice în piețe externe, China reușește astfel să compenseze stagnarea internă și să își consolideze statutul de exportator global dominant de automobile electrificate . [...]
China reduce decalajul tehnologic față de SUA; Inovația și riscul impulsionează sectorul AI
China are potențialul de a reduce decalajul tehnologic față de SUA, dar lipsa echipamentelor avansate pentru fabricarea cipurilor rămâne un obstacol major , potrivit Reuters . Cercetătorii chinezi în inteligență artificială subliniază că, deși există o creștere a apetitului pentru risc și inovare, echipamentele necesare pentru producția avansată de cipuri sunt încă insuficiente. În această săptămână, startupurile chineze MiniMax și Zhipu AI , supranumite „tigrii AI” ai Chinei, au debutat cu succes la bursa din Hong Kong. Acest lucru reflectă încrederea crescândă în sectorul de inteligență artificială, pe fondul eforturilor Beijingului de a accelera listările companiilor din domeniul AI și al semiconductorilor, pentru a dezvolta alternative interne la tehnologiile americane. Yao Shunyu, fost cercetător la OpenAI și în prezent cercetător-șef la Tencent, a declarat că o companie chineză ar putea deveni lider mondial în AI în următorii trei până la cinci ani. Totuși, el a subliniat că lipsa utilajelor avansate pentru fabricarea cipurilor este un obstacol tehnic semnificativ. China a finalizat un prototip de mașină de litografie cu ultraviolete extreme, capabilă să producă cipuri semiconductoare de ultimă generație. Cu toate acestea, echipamentul nu a produs încă cipuri funcționale și este posibil să nu ajungă la acest stadiu înainte de 2030. În cadrul unei conferințe la Beijing, lideri din industrie au recunoscut că SUA păstrează un avantaj semnificativ în ceea ce privește puterea de calcul, datorită investițiilor masive în infrastructură. Junyang Lin , coordonator tehnic la Alibaba, a menționat că resursele limitate au stimulat creativitatea cercetătorilor chinezi, care au dezvoltat abordări inovatoare pentru a rula modele mari de AI pe echipamente mai mici și mai ieftine. Tang Jie, fondatorul Zhipu AI, a evidențiat dorința tinerilor antreprenori chinezi de a-și asuma riscuri ridicate, o trăsătură asociată tradițional cu Silicon Valley. El a subliniat că îmbunătățirea mediului de inovare ar putea fi un domeniu în care guvernul și țara pot contribui decisiv. [...]