Kim Jong-un își consolidează regimul prin alianța cu Rusia și reluarea legăturilor cu China - Phenianul câștigă influență regională în timp ce economia rămâne sub presiune

Alianța cu Rusia și redeschiderea canalelor cu China au scos Coreea de Nord din izolare și i-au dat regimului Kim Jong-un resurse și tehnologie militară într-un moment în care sancțiunile și pandemia îi blocaseră economia, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times . Miza, dincolo de retorica despre „transformare miraculoasă”, este una de reglementare și securitate: un stat aflat sub sancțiuni internaționale a găsit rute alternative de finanțare și sprijin strategic, iar asta complică eforturile de izolare economică și control al proliferării (răspândirea tehnologiilor nucleare și militare). Cum a folosit regimul pandemia pentru control intern În 2020, Coreea de Nord era descrisă ca fiind lovită simultan de pandemie, foamete și sancțiuni, iar Kim Jong-un își cerea scuze public. În anii următori, regimul a transformat criza într-un instrument de consolidare a puterii: a închis granița cu China – principala „supapă” economică – și a ordonat să se tragă în cei care încearcă să o traverseze. În paralel, a vizat piețele informale apărute după foametea din anii ’90 și a intensificat represiunea împotriva consumului de conținut sud-coreean (K-pop, seriale), cu pedepse extreme, inclusiv execuții publice, conform relatărilor din analiză. Războiul din Ucraina, pivotul extern care a schimbat ecuația Pe fondul unei economii afectate de sancțiuni și de blocajul pandemic, regimul a căutat soluții externe. În material sunt menționate mai multe canale: furturi de criptomonede „de miliarde de dolari”, contrabandă cu aur prin consulate din China și muncitori nord-coreeni în China sub identități false, care trimiteau bani acasă. Punctul de inflexiune ar fi venit după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Potrivit analizei citate, Phenianul i-a oferit Moscovei muniție și soldați, iar „circa 16.000” de militari nord-coreeni au luptat în Ucraina, acumulând experiență de luptă modernă, inclusiv cu drone. În schimb, Rusia ar fi furnizat tehnologie militară pentru modernizarea apărării antiaeriene, alimente, petrol și chiar turiști, iar cele două state au semnat un tratat de apărare mutuală. Semnale economice mixte: presiune pe moneda națională, investiții vizibile în capitală Analiza descrie o discrepanță puternică între Phenian și restul țării. În afara capitalei, sărăcia persistă, iar indicatorii monetari și de preț sunt în deteriorare: moneda nord-coreeană s-ar fi depreciat „cu două treimi” față de dolar în ultimul an, iar prețul orezului s-ar fi triplat; rezervele valutare „se erodează”. În Phenian, în schimb, sunt descrise semne de activitate economică și consum: iluminat urban mai puternic, lifturi care funcționează câteva ore pe zi, mai multe benzinării și mașini (inclusiv electrice din China), cozi la berării și livrări de mâncare prin aplicații. Sunt menționate și proiecte de infrastructură și agrement (stațiuni, pârtii de schi, complexe termale, sere mari), plus blocuri noi de apartamente inclusiv în orașe de provincie. China revine în ecuație: transporturi reluate și infrastructură la frontieră Un alt semnal de normalizare operațională este vizita lui Xi Jinping la Phenian – prima în șapte ani, potrivit textului – și reluarea unor conexiuni cu China: trafic feroviar, curse aeriene suplimentare și un pod rutier modern peste râul Yalu, descris ca fiind aproape finalizat. În această cheie, mesajul politic al lui Kim – că țara „nu mai poate fi amenințată de nimeni” – este prezentat ca fiind susținut, cel puțin pe termen scurt, de faptul că regimul nu mai este complet izolat și are parteneri care îi reduc costurile sancțiunilor. [...]