Știri
Știri din categoria Apărare
Cheltuielile pentru arme nucleare ale celor nouă state cu astfel de capabilități au urcat cu 19% în 2025, până la 119 miliarde de dolari (aprox. 547 miliarde lei), iar SUA au fost principalul motor al creșterii, potrivit unui raport citat de Reuters. Saltul a dus la cel mai ridicat nivel al cheltuielilor de când International Campaign to Abolish Nuclear Weapons (ICAN) urmărește anual aceste date, din 2020.
Creșterea din 2025 este descrisă de ICAN drept un record în seria sa de monitorizare și vine pe fondul intensificării programelor de modernizare a arsenalelor, în special în SUA, care își majorează cheltuielile militare în ansamblu și își reconstruiește arsenalul nuclear.
Statele Unite au cheltuit 69,2 miliarde de dolari (aprox. 318 miliarde lei) pentru arme nucleare în 2025, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc, și au înregistrat și cea mai mare creștere anuală: +22%, potrivit raportului ICAN.
În clasamentul cheltuielilor, China a fost a doua, cu o creștere de 7% până la 13,5 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei).
Marea Britanie a depășit Rusia și a devenit al treilea cel mai mare cheltuitor, după o creștere de 17% la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 58 miliarde lei). Rusia a cheltuit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 44 miliarde lei), în creștere cu 6%.
ICAN, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, militează pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Raportul său urmărește cheltuielile celor nouă state cu arme nucleare: SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel.
Recomandate
Prăbușirea unui F-35 în SUA readuce în prim-plan riscurile operaționale ale celui mai folosit avion de generația a cincea , într-un moment în care platforma are un rol central în planificarea și pregătirea forțelor aeriene occidentale, potrivit Defense România . Materialul publicat la 1 august 2026 indică faptul că un avion de luptă de tip F-35 s-a prăbușit pe teritoriul Statelor Unite, informația fiind prezentată în format video, sub titlul „F-35 down”. În lipsa altor detalii în textul disponibil din sursă (de exemplu, locația exactă, cauza incidentului, starea pilotului sau apartenența aeronavei la o anumită structură), rămâne neclar ce consecințe imediate are evenimentul asupra activității operaționale sau asupra eventualelor măsuri de siguranță (precum restricții temporare de zbor) care, în astfel de cazuri, pot fi decise după anchete tehnice. [...]
Iranul ar urma să primească în câteva săptămâni până la 400 de lansatoare antiaeriene portabile din China , într-o achiziție de 60–70 de milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), care i-ar întări rapid apărarea la joasă altitudine după loviturile SUA și Israel, potrivit HotNews , care citează Reuters . Contractul vizează 300–400 de sisteme MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană), inclusiv rachete chinezești QW-12 și FN-16, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acordul. Acordul ar fi fost semnat cu Zhongqing Baoshang International Investment , companie cu sediul în Hong Kong, descrisă de surse drept intermediar între partea iraniană și furnizorul chinez. De ce contează: un „strat” mobil de apărare, greu de neutralizat Miza operațională este creșterea rapidă a capacității Iranului de a lovi ținte aeriene care zboară la altitudini joase – aeronave, elicoptere și drone – cu sisteme ușor de dispersat și relocat. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, sursa notează că luptele au scos la iveală limitele Iranului în protejarea obiectivelor militare și a infrastructurii strategice, mai ales în fața aeronavelor avansate și a munițiilor ghidate cu precizie. În material se arată că astfel de sisteme au fost folosite cu succes și de Ucraina în primele faze ale invaziei ruse, pentru a doborî avioane militare care zburau la altitudini joase și medii. Ce sisteme sunt vizate și ce pot face QW-12 și FN-16 sunt descrise ca sisteme sol-aer portabile, lansate de pe umăr și ghidate în infraroșu, destinate angajării țintelor la joasă altitudine. Experți citați în articol susțin că, deși QW-12 ar fi mai puțin performant decât variante mai noi (QW-18 și QW-19), poate oferi în continuare protecție eficientă pe rază scurtă, în special împotriva dronelor și a altor ținte care zboară jos. O sursă europeană din domeniul securității a declarat că autoritățile din țara sa sunt la curent cu mai multe contracte aflate în discuție privind posibila vânzare către Iran a unor sisteme din seria QW, inclusiv QW-12, QW-18 și QW-19. Livrare: rută aeriană, apoi tranzit prin Pakistan; detaliile pot fi schimbate Potrivit unui plan convenit, livrările ar urma să fie făcute inițial pe cale aeriană din Urumqi (vestul Chinei), apoi să tranziteze Pakistanul către Iran. Sursele au avertizat însă că, deși acordul ar fi fost semnat, calendarul, cantitățile și alte elemente de implementare pot suferi modificări. Două surse din serviciile occidentale de informații și un oficial iranian au mai spus că Teheranul a analizat și rute terestre, pentru transport mai discret al echipamentelor militare și al componentelor cu dublă utilizare, pentru a reduce riscul de perturbare a livrărilor. Reacții: Beijingul neagă, Trump spune că ar fi „surprinzător” Ministerul chinez de Externe a respins informațiile: „Relatările respective sunt complet nefondate. China a jucat în mod constant un rol în promovarea păcii și încheierea conflictului.” Întrebat separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Jiang Bin, a spus că „nu este familiarizat cu situația respectivă”. La Washington, președintele american Donald Trump a declarat că ar fi surprinzător ca Iranul să primească astfel de echipamente din China, invocând asigurări pe care spune că le-a primit de la Xi Jinping că Beijingul nu se va implica în război de partea Iranului. Reuters a relatat anterior și despre negocieri pentru un posibil acord separat privind rachete de croazieră antinavă; agenția precizează că nu a putut stabili dacă acel acord a fost finalizat. [...]
Rusia ar fi trecut la producție în masă a rachetei de croazieră ușoare S8000 „Banderole”, ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene , inclusiv prin atacuri mai frecvente și mai ieftine, potrivit Mediafax , care citează informații ale Forțelor Aeriene Ucrainene preluate de presa ucraineană. După mai bine de un an de teste, Rusia ar fi început producția în masă a noii rachete, scrie Kyiv Post, iar arma este deja folosită în atacurile asupra Ucrainei, conform datelor transmise de partea ucraineană. Ritm de fabricație și rol tactic: „consumabil” pentru apărarea aeriană Un grup ucrainean de cercetare OSINT, OKA_GORA, susține că fabricile rusești ar produce în prezent cel puțin zece rachete „Banderole” pe zi, cu posibilitatea creșterii ritmului în perioada următoare, în funcție de rezultatele de pe câmpul de luptă. Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, Rusia ar fi folosit până acum „Banderole” și pentru a distrage atenția sistemelor de apărare aeriană înaintea atacurilor cu rachete mai puternice, ceea ce poate forța Ucraina să consume interceptori și resurse de monitorizare pe ținte mai ieftine. Caracteristici: cost mai mic, capabilități mai limitate „Banderole” este descrisă ca o rachetă de croazieră cu cost redus, construită cu componente provenite din China, Statele Unite și Coreea de Sud. Spre deosebire de rachetele de croazieră grele folosite de armata rusă, nu ar avea sisteme antibruiaj, nu ar putea urma traiectorii complexe și nu ar fi echipată cu contramăsuri pentru evitarea interceptării. Focosul ar fi de aproximativ 100–150 kg, de aproape trei ori mai mic decât la rachetele de croazieră convenționale, iar viteza ar fi între 480 și 600 km/h, sub intervalul obișnuit de 800–900 km/h indicat pentru rachetele grele rusești. Totuși, datele citate sugerează că profilul de zbor și semnătura termică a motorului pot face ca sistemele ucrainene de monitorizare să o identifice drept o rachetă de croazieră convențională. Diferența de cost față de Kh-101 și precizia estimată În comparație cu Kh-101, o rachetă de croazieră din arsenalul Rusiei estimată la aproximativ 1,5 milioane de dolari (aprox. 6,9 milioane lei) bucata, „Banderole” ar avea un cost de producție estimat între 150.000 și 300.000 de dolari (aprox. 690.000–1,38 milioane lei). Precizia ar fi însă mai redusă: capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 20–30 de metri de ținta stabilită, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană. Unde ar fi fost folosită recent Platforme de monitorizare a spațiului aerian consultate de Kyiv Post ar fi raportat, în noaptea de miercuri spre joi, atacuri cu rachete „Banderole” asupra orașelor Krivoi Rog și Nikolaev. Observatori ucraineni mai spun că, între iunie și mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat frecvent salve de una până la trei astfel de rachete în bombardamente nocturne, iar din 15 iulie aproape în fiecare noapte ar fi fost detectate rachete venind din direcția Mării Negre, cu Odesa printre țintele principale. Autoritățile locale au anunțat anterior că forțele rusești lansează, în medie, între nouă și zece rachete pe noapte asupra Odesei și a porturilor Iliciovsk și Iujnîi, majoritatea fiind de tip „Banderole”. [...]
Rusia își mărește plafonul legal al armatei cu 26.000 de oameni, de la 1 august 2026 , o ajustare pe care analiștii o văd drept limitată, dar care menține deschisă discuția despre o posibilă mobilizare mai amplă, potrivit Focus . Decretul semnat de Vladimir Putin ridică „mărimea maximă” a forțelor armate ruse la 2.426.130 de persoane, cu 26.000 mai mult decât anterior, iar măsura intră în vigoare în august. De ce contează: semnal administrativ, nu încă o mobilizare „Institute for the Study of War” (ISW), un think tank din Washington, apreciază că această creștere este mai mică decât în anii trecuți, când efectivele au fost majorate cu peste 100.000 de posturi de fiecare dată. Din acest motiv, ISW califică pasul drept „marginal”. În același timp, publicația finlandeză Uusi Suomi susține că majorarea se înscrie într-o reformă structurală a armatei ruse începută în 2023, care include crearea de noi districte militare și unități suplimentare. Context: sensibilitatea politică a unei noi mobilizări Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, Dmitri Medvedev , a negat existența unor planuri pentru o nouă mobilizare, însă, potrivit materialului, nu a reușit să elimine îngrijorările din populație. În toamna lui 2022, Putin a ordonat încorporarea a 300.000 de rezerviști, decizie care a provocat reacții puternice: proteste în mai multe zone și plecarea din țară a zeci de mii de persoane. De atunci, notează publicația, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, pe fondul costurilor sociale și politice asociate. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
O nouă alertă de drone la granița cu Ucraina a dus la ridicarea a două F-16 și la activarea RO-Alert în Tulcea , după ce o țintă aeriană a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit HotNews . Incidentul s-a încheiat fără victime sau pagube, însă resturi au căzut pe un teren agricol din zona Periprava, la circa 1 km de frontieră. Ministerul Apărării (MApN) spune că sistemul de supraveghere radar a detectat ținta la ora 15:09, în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol la 15:17 pentru monitorizarea situației, iar populația din județul Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, după notificarea transmisă către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Potrivit informării MApN, ținta „a evoluat pentru aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național”, după care a părăsit teritoriul României spre Ucraina, unde a fost doborâtă de forțele ucrainene. Alerta aeriană instituită pentru județul Tulcea a încetat la ora 16:05. Două alerte într-o singură zi A fost a doua alertă emisă în aceeași zi. Dimineața, în jurul orei 09:30, radarele armatei au detectat o altă țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit, de asemenea, mesaj RO-Alert. MApN precizează că acea țintă „a evoluat în proximitatea frontierei (…) fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar alerta a fost ridicată la 09:52. Context: presiune operațională și escaladare diplomatică Seria de alerte vine după mai multe ținte aeriene reperate în ultima săptămână la graniță. Conform informațiilor citate, în weekendul precedent piloții români de F-16 au doborât trei drone rusești, în trei zile, după ce acestea au pătruns în spațiul aerian românesc. În urma acelor episoade, ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, iar diplomația rusă a transmis ulterior amenințări privind posibile măsuri de retorsiune din partea Moscovei. [...]
