Știri
Știri din categoria Apărare

Cheltuielile pentru arme nucleare ale celor nouă state cu astfel de capabilități au urcat cu 19% în 2025, până la 119 miliarde de dolari (aprox. 547 miliarde lei), iar SUA au fost principalul motor al creșterii, potrivit unui raport citat de Reuters. Saltul a dus la cel mai ridicat nivel al cheltuielilor de când International Campaign to Abolish Nuclear Weapons (ICAN) urmărește anual aceste date, din 2020.
Creșterea din 2025 este descrisă de ICAN drept un record în seria sa de monitorizare și vine pe fondul intensificării programelor de modernizare a arsenalelor, în special în SUA, care își majorează cheltuielile militare în ansamblu și își reconstruiește arsenalul nuclear.
Statele Unite au cheltuit 69,2 miliarde de dolari (aprox. 318 miliarde lei) pentru arme nucleare în 2025, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc, și au înregistrat și cea mai mare creștere anuală: +22%, potrivit raportului ICAN.
În clasamentul cheltuielilor, China a fost a doua, cu o creștere de 7% până la 13,5 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei).
Marea Britanie a depășit Rusia și a devenit al treilea cel mai mare cheltuitor, după o creștere de 17% la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 58 miliarde lei). Rusia a cheltuit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 44 miliarde lei), în creștere cu 6%.
ICAN, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, militează pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Raportul său urmărește cheltuielile celor nouă state cu arme nucleare: SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel.
Recomandate

Rusia își dispersează avioanele A-50U pe aeroporturi civile pentru a reduce riscul loviturilor cu drone , potrivit Libertatea , care citează analiza grupului AviVector bazată pe imagini satelitare. Mutarea indică o presiune operațională tot mai mare asupra aviației ruse de „avertizare timpurie” (AWACS – platforme care detectează ținte aeriene la distanță și coordonează operațiuni). Dispersarea pe infrastructură civilă: ce s-a observat în imagini satelitare Conform datelor prezentate, Rusia ar muta constant aeronavele A-50U pe aeroporturi civile din Regiunea Militară Centru, ca măsură de protecție împotriva atacurilor ucrainene cu drone . La 4 iunie, opt aeronave erau la baza Ivanovo Severny (la 700 km de Ucraina), iar un alt aparat era retras la baza Vorkuta Sovetsky din Republica Komi, la aproape 2.400 km de graniță, relatează Defense România (citată de Libertatea). În plus, ar fi fost detectate trei aeronave pe aerodromuri civile: Aeroportul Begishevo (Republica Tatarstan); Aeroportul Celiabinsk; Aeroportul Nijnevartovsk (Districtul Autonom Hantî-Mansi). De ce contează: risc operațional și costuri indirecte pentru aeroporturi Tactica folosește infrastructura civilă ca „paravan” pentru protejarea unor platforme considerate valoroase și greu de înlocuit. În plan operațional, asta înseamnă dispersare, relocări frecvente și integrarea unor active militare în zone cu trafic civil, cu potențiale efecte asupra funcționării aeroporturilor și asupra personalului. Libertatea notează că, potrivit analiștilor, un A-50U identificat pe Aeroportul Celiabinsk ar fi fost transferat acolo în intervalul 1–2 iunie 2026, iar în luna martie alte două aparate de același tip ar fi fost staționate pe același aerodrom. Tensiuni cu operatorii aeroportuari: plângere către Putin Practica ar fi generat tensiuni la nivel înalt. La finalul lunii mai 2026, pe site-ul Airports of Regions (descris ca cel mai mare holding aeroportuar din Rusia) a apărut o scrisoare adresată lui Vladimir Putin, semnată, cel mai probabil, de CEO-ul Evgheni Ciudnovski , care critică decizia armatei de a disloca echipamente militare pe aeroporturi civile. Documentul reclamă, între altele, că armata ar folosi pistele civile pentru a ascunde avioane de vânătoare și muniție, exploatând infrastructura de pasageri, iar personalul civil ar lucra „sub teroare și presiuni”, fiind obligat să execute ordine militare. Context: trei A-50 pierdute de Rusia de la începutul războiului Mutările vin pe fondul pierderilor suferite de Rusia în această categorie de aeronave. Conform articolului, Ucraina ar fi eliminat trei astfel de aparate de la începutul războiului, pierderi considerate greu de înlocuit, chiar dacă forțele ruse ar fi recepționat recent un nou A-50U. Seria menționată include: 14 ianuarie 2024: un A-50 doborât deasupra Mării Azov; 23 februarie 2024: o a doua pierdere, într-o ambuscadă antiaeriană cu un sistem Patriot; 1 iunie 2025: un A-50U distrus la sol, în operațiunea ucraineană „Spyder Web”, descrisă ca atac masiv cu drone FPV, care a vizat simultan și bombardiere strategice. [...]

Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]

Președintele Letoniei cere creșterea rapidă a investițiilor europene în apărare , avertizând că flancul estic al NATO rămâne expus unor „scenarii dintre cele mai grave”, iar descurajarea militară este esențială într-un context în care Rusia rămâne „imprevizibilă”, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat TVP World, Edgars Rinkēvičs a susținut că o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi o criză locală, ci un atac direct asupra NATO și a Uniunii Europene, cu efect de antrenare pentru aliați majori. „Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei.” De ce miza se mută pe bugete și capacități militare Rinkēvičs argumentează că impasul Rusiei în Ucraina, combinat cu presiunea sancțiunilor și cu semne de nemulțumire internă, nu reduce riscul, ci îl poate amplifica: lipsa unei victorii decisive ar putea împinge Kremlinul spre decizii „disperate”, greu de anticipat. În această logică, pregătirea militară devine instrumentul principal de descurajare. „Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă.” Pe componenta operațională, Letonia își intensifică cooperarea cu Ucraina în tehnologii militare, în special în dezvoltarea de drone și sisteme anti-dronă, iar un acord bilateral de apărare ar urma să fie semnat „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse. SUA rămân „indispensabile”, dar Europa „trebuie să plătească” Președintele leton descrie Statele Unite drept un pilon „indispensabil” al securității europene, însă insistă că statele europene trebuie să își majoreze „masiv” investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională, pe axa țărilor nordice–statele baltice–Polonia–Germania. Mesajul are o consecință directă pentru agenda europeană: fără creșteri de cheltuieli și proiecte comune care să producă rapid capabilități (de la apărare antiaeriană la sisteme fără pilot), descurajarea pe flancul estic rămâne vulnerabilă, iar riscul de escaladare crește. Ce spune Riga despre negocierile de pace În plan diplomatic, Rinkēvičs apreciază demersul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a propune reluarea discuțiilor directe cu Vladimir Putin, dar avertizează că un progres real este improbabil „în acest moment”. În evaluarea sa, Rusia nu va negocia serios până când nu va percepe că „pierde” războiul atât militar, cât și economic, iar orice încercare de a marginaliza Ucraina în negocieri ar eșua. În acest context, el pledează pentru menținerea sancțiunilor și continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]

Taiwan își scurtează drastic timpul de reacție în apărarea de coastă , într-un exercițiu care a simulat o invazie amfibie, navală și terestră a Chinei, desfășurat în condiții cât mai apropiate de lupta reală, potrivit news.ro . Exercițiul a avut loc simultan în opt puncte, pe un tronson de 20 de kilometri în zona Taichung, pe o plajă mlăștinoasă din vestul insulei – direcția considerată cea mai probabilă pentru o eventuală debarcare. Scenariul este tratat ca realist în contextul în care avioane și nave de război chineze operează aproape zilnic în jurul Taiwanului, iar Beijingul nu a renunțat la opțiunea folosirii forței pentru a prelua controlul insulei, relatează Reuters, citată de news.ro. Trecerea de la „manevre” la desfășurare operațională Comandantul artileriei Ong Yih-ming a spus că exercițiile nu mai sunt construite pe manevre prealabile și rutine previzibile, ci pe imprevizibil și realism, ca parte a strategiei de modernizare a forțelor armate. „Ceea ce diferențiază acest exercițiu de cele dinainte este că nu mai tragem tiruri de artilerie grea în formație fixă și de rutină ca înainte.” „De această dată momentul ales al trecerii în poziție are la bază condiții de luptă realiste. Cred că acest exercițiu a prezentat un nivel de dificultate considerabil pentru trupele noastre.” Un element operațional important a fost reducerea timpului de pregătire: dacă, în mod obișnuit, armata își ocupă pozițiile cu „o săptămână mai înainte” pentru pregătiri de tragere, la acest exercițiu trupele au ajuns „doar o zi înainte”, potrivit artileristului-șef Liao Neng-cheng. Armament folosit și „zona de tir” În exercițiu au fost utilizate mijloace de foc pentru a crea o „kill zone” (zonă de tir) destinată respingerii asaltului amfibiu, inclusiv: sisteme taiwaneze Thunderbolt-2000 (lansatoare de obuze montate pe camion); obuziere americane Paladin; rachete antitanc, artilerie și mortiere. Armata taiwaneză a precizat că este pentru prima oară în ultimii șapte ani când Thunderbolt-2000 execută trageri reale într-o zonă operațională, sistemul fiind prezentat prin mobilitate ridicată și capacitate de neutralizare la distanță mare. Context: presiune crescută în jurul insulei Taipeiul acuză, în ultimele săptămâni, intensificarea misiunilor Pazei de Coastă chineze în jurul insulei, în special în zona coastei de est și în jurul Insulelor Pratas , controlate de Taiwan, în nordul Mării Chinei de Sud. Într-un interviu acordat publicației taiwaneze CNews, șeful Consiliului Afacerilor Continentale, Chiu Chui-cheng, a pus responsabilitatea escaladării pe Beijing și a spus că Taiwanul va menține o capacitate de descurajare pentru a împiedica schimbarea statu-quoului prin forță. „Partidul Comunist Chinez (PCC, unic) este cel care încearcă să modifice statu-quoul.” „Vom folosi forța și o capacitate de descurajare suficientă pentru a-i împiedica pe comuniștii chinezi să modifice statu-quoul prin forță.” China refuză dialogul cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl cataloghează drept „separatist”, mai notează sursa. [...]

Volodimir Zelenski cere ca fondurile blocate din vânzarea Chelsea să fie direcționate către apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-o mișcare care ar putea testa limitele juridice și politice ale Regatului Unit privind utilizarea activelor asociate oligarhilor ruși, potrivit Adevărul . Propunerea a fost discutată de Zelenski cu premierul britanic Keir Starmer , iar miza este redirecționarea fondurilor rezultate din vânzarea clubului Chelsea, deținut anterior de Roman Abramovici , către consolidarea apărării antiaeriene ucrainene. Liderul de la Kiev susține că sumele ar putea finanța sisteme antirachetă, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cum ar urma să fie folosiți banii Zelenski a spus că i-a prezentat lui Starmer un plan de utilizare a unei părți din activele blocate ale lui Abramovici pentru achiziția de armament antibalistic prin programul PURL, inclusiv rachete interceptoare cumpărate direct din Statele Unite. „Aceste sisteme sunt extrem de costisitoare, iar aceste fonduri ar fi de un real ajutor. Până la urmă, este o chestiune de justiție: Rusia a declanșat acest război, prin urmare, de ce să nu folosim banii rusești?” Într-o notă personală, Zelenski a relatat și o discuție anterioară cu Abramovici la Kiev, în care i-ar fi cerut direct sprijin financiar. Blocaj juridic la Londra și risc de litigiu Situația fondurilor rămâne însă complicată. Potrivit informațiilor prezentate în material, The Guardian notează că autoritățile britanice se pregătesc pentru posibilitatea unui litigiu de amploare, în condițiile în care Abramovici nu ar fi transferat sumele în termenul stabilit, pe fondul disputelor privind destinația finală și modul de utilizare a banilor. În același timp, Zelenski afirmă că Starmer i-a transmis sprijin „total”, dar a recunoscut că dosarul este sensibil politic și diplomatic, iar echipele diplomatice poartă discuții „intense” pe această temă. Context: contacte Zelenski–Abramovici, pe fondul tensiunilor cu Rusia În paralel, publicația „Suspilne” este citată cu informația că Zelenski și Abramovici s-au întâlnit la Kiev pe 7 iunie, iar sursele ar indica faptul că inițiativa întrevederii ar fi aparținut Moscovei. Pentru Ucraina, propunerea are o miză operațională imediată: acces mai rapid la finanțare pentru sisteme antiaeriene și interceptori, într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii critice cresc presiunea asupra capacității de apărare. Pentru Londra, dosarul deschide o ecuație dificilă între sprijinul militar pentru Kiev și constrângerile juridice legate de activele blocate. [...]

Programul franco-german pentru avionul de luptă NGF, nucleul FCAS, pare să se fi blocat , iar ruptura riscă să redeseneze pe termen lung piața europeană a aviației militare și lanțurile industriale asociate, potrivit TWZ . Un val de relatări din presa germană și franceză indică faptul că Parisul și Berlinul ar fi abandonat, în forma actuală, dezvoltarea comună a „New Generation Fighter” (NGF) – avionul cu pilot care ar fi trebuit să stea în centrul viitorului sistem european de luptă aeriană. Miza nu este doar politică, ci și una operațională și industrială: proiectul era gândit să înlocuiască flotele Rafale (Franța) și Eurofighter (Germania), iar un eșec al componentei NGF pune sub semnul întrebării capacitatea Europei de a livra un avion de generație următoare printr-un program comun, în paralel cu alte inițiative concurente. De ce s-a ajuns aici: cerințe militare diferite și blocaj între Dassault și Airbus Potrivit informațiilor citate de TWZ, cancelarul german Friedrich Merz i-ar fi cerut președintelui francez Emmanuel Macron să „tragă oblonul” peste NGF, pe fondul incapacității companiilor implicate – Dassault și Airbus – de a se înțelege asupra unor aspecte-cheie ale avionului dezvoltat în comun. Publicația menționează că surse din guvernul german, citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) , indică faptul că liderii celor două țări nu mai văd o cale viabilă înainte pentru NGF, deși rămâne neclar dacă guvernul francez împărtășește integral această concluzie și este pregătit să accepte consecințele. În plan operațional, Merz a invocat diferențe fundamentale de cerințe: Germania ar considera că Franța încearcă să modeleze viitorul avion în jurul nevoilor sale, inclusiv capacitatea de a transporta arme nucleare și de a opera de pe portavioane – cerințe care nu ar fi neapărat compatibile cu prioritățile Berlinului. Ce rămâne din FCAS și ce se poate rupe definitiv Chiar dacă NGF pare să fi intrat într-un impas major, TWZ notează că nu este exclus ca arhitectura mai largă FCAS să continue parțial. FCAS a fost conceput ca un „sistem de sisteme” (o rețea integrată de platforme), care include: familii de drone („remote carriers”), armament lansat din aer, alte platforme aeriene, o infrastructură de tip „combat cloud” (o rețea de conectare și schimb de date între platforme). FAZ este citat cu ideea că guvernul german ar dori continuarea „esenței” FCAS ca sistem european de sisteme, chiar dacă avionul cu pilot (NGF) nu mai poate fi realizat în formula actuală. Efecte în industrie: regrupări posibile și presiune pe alternative Materialul indică faptul că o separare între Paris și Berlin ar putea deschide calea către reconfigurări industriale în Europa. TWZ amintește că Airbus a ridicat recent posibilitatea unei cooperări cu Saab pentru componenta cu pilot, ceea ce ar sugera că grupul caută opțiuni „post-FCAS” sau o restructurare majoră a programului. În același timp, Franța ar avea o presiune mai mare dacă își pierde partenerii pentru NGF, deși își poate câștiga timp prin evoluții ale Rafale: standardul Rafale F5 este planificat să mențină avionul în serviciu de primă linie până în jurul anului 2060. TWZ mai menționează că Franța a prezentat în 2024 planuri pentru un nou vehicul aerian de luptă fără pilot (UCAV), condus industrial de Dassault, bazat pe experiența demonstratorului nEUROn. În Germania, întârzierea unui avion de generație următoare ar putea fi parțial compensată prin accelerarea programelor de drone de luptă, inclusiv concepte dezvoltate de Airbus; publicația notează și că Airbus și Kratos promovează către Germania drona XQ-58A Valkyrie . Context: mai multe programe europene concurente și fereastra de decizie TWZ subliniază că în Europa există cel puțin trei inițiative distincte denumite FCAS, iar competiția între ele complică și mai mult peisajul: FCAS-ul „pan-european” condus de Franța și Germania (cu Spania și Belgia ca parteneri juniori), programul condus de Marea Britanie, cu Tempest, cunoscut tot mai des ca Global Combat Air Program (GCAP), cu Italia și Japonia, programul suedez de avion tactic de generație următoare, condus de Saab, de asemenea asociat cu acronimul FCAS. Programul franco-german a fost lansat în 2017 și viza intrarea în serviciu în jurul anului 2040; în 2022 se vorbea despre demonstrații în zbor în 2028 sau 2029. În acest moment, însă, proiectul este descris ca fiind la o răscruce, iar TWZ notează că este discutabil dacă Franța sau Germania ar putea dezvolta singure un avion de luptă de acest tip fără celălalt partener major. Cu salonul ILA Berlin programat să înceapă miercuri, publicația anticipează că ar putea apărea în zilele următoare indicii suplimentare despre viziunea Germaniei privind viitorul program de aviație de luptă. [...]