Știri
Știri din categoria Externe

China avertizează că măsura UE de a opri petroliere cu petrol rusesc riscă să extindă tensiunile în transportul maritim, după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că Uniunea ar urma să permită navelor sale de război din Mediterană să inspecteze și să rețină tancuri petroliere care transportă țiței rusesc, invocând motive de siguranță și obiectivul de a limita capacitățile Rusiei, potrivit Global Times.
Reacția Beijingului a venit prin purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, care a declarat că autoritățile chineze „au luat notă” de informațiile respective și a reiterat poziția Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale.
Lin a susținut că Beijingul „s-a opus consecvent sancțiunilor unilaterale ilegale” care „nu au bază în dreptul internațional” și „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU”.
„Facem apel la toate părțile implicate să rezolve problemele prin dialog și consultări”, a spus Lin Jian, citat de publicație.
Din perspectiva impactului, o eventuală practică de inspecție și reținere a petrolierelelor în Mediterană ar putea introduce riscuri operaționale suplimentare pentru transportul de energie (întârzieri, incertitudine contractuală și costuri mai mari de conformare), însă articolul nu oferă detalii despre calendar, proceduri sau criterii concrete de aplicare ale măsurii menționate de oficialul UE.
Recomandate

Sancțiunile UE ar fi costat Rusia până la 1,5 mii de miliarde de dolari , iar Bruxellesul pregătește extinderea listei de persoane și companii vizate, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: presiune suplimentară asupra finanțării economiei de război a Rusiei și, în paralel, consolidarea mecanismelor UE de sprijin militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană ia în calcul un nou pachet de sancțiuni care ar urma să includă încă aproximativ 80 de persoane și companii, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din UE, desfășurată în Cipru. Informația este relatată de Digi24, care citează Al Jazeera . Kallas a estimat că sancțiunile deja în vigoare au costat Rusia între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de dolari (aprox. 5.520–6.900 mii de miliarde de lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). În același context, ea a susținut că „prețul «operațiunii» lui Putin crește în fiecare zi” și că UE urmărește să erodeze baza economică a efortului de război. „Putin pierde bani, oameni și avânt.” „Cărămidă cu cărămidă, dărâmăm temeliile economiei de război a Rusiei.” Cine ar urma să fie vizat Potrivit declarațiilor citate, pe lista noului pachet ar urma să intre entități și persoane asociate cu: complexul militar-industrial al Rusiei; încălcări ale drepturilor omului; propagandă. Fondul de 6,6 miliarde de euro pentru arme: schimbare de poziție la Budapesta În cadrul reuniunii s-a discutat și viitorul unui fond de 6,6 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari, aprox. 35 miliarde de lei) destinat rambursării statelor pentru armele furnizate Ucrainei. Digi24 notează că Ungaria a informat celelalte state membre că renunță la opoziția de lungă durată față de acest fond, după schimbarea de premier din aprilie, când Peter Magyar l-a înlocuit pe Viktor Orban. Kaja Kallas a propus ca banii să fie folosiți nu doar pentru decontarea livrărilor anterioare, ci și pentru achiziții comune de armament și pentru asistență militară la nivelul UE. Context: UE caută să mențină presiunea, pe fondul unei poziții mai relaxate a SUA În paralel cu pregătirea noului pachet, UE încearcă să crească presiunea asupra Moscovei, în condițiile în care Statele Unite și-au relaxat poziția, mai arată articolul. În martie, blocul comunitar a prelungit sancțiunile care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, incluzând restricții de călătorie și înghețarea activelor. [...]

UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]

Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]

UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]

UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]

Pentagonul a extins lista companiilor chineze considerate legate de armată, blocându-le accesul la contracte de apărare din SUA , iar printre noile nume apar Alibaba , BYD și Baidu, potrivit NPR . Decizia are o miză de reglementare și de piață: chiar dacă firmele pot continua să facă afaceri în SUA, includerea pe listă le expune la costuri reputaționale și la riscul unor restricții suplimentare. Lista, actualizată și publicată luni de Pentagon, include companii chineze cunoscute care nu sunt de stat și care, în mod tradițional, nu sunt asociate direct cu sectorul de apărare sau securitate. Potrivit materialului, demersul reflectă o preocupare tot mai mare la Washington față de strategia Beijingului de a folosi capacitățile companiilor private în scopuri militare. Ce înseamnă lista și ce efect produce Lista a fost creată în 2021, în baza unui mandat al Congresului SUA, pentru a identifica entități chineze pe care Pentagonul le consideră conectate la armata chineză. NPR notează că nu vizează doar companii controlate direct de structurile militare și de securitate, ci și pe cele care contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Consecința directă menționată este că firmele incluse nu pot obține contracte de apărare din SUA. În plus, deși pot continua să opereze pe piața americană, includerea pe listă poate aduce „daune reputaționale” și poate deschide calea către restricții suplimentare. Cine a fost adăugat și care este justificarea Pentagonului Pe lista actualizată au fost adăugate mai multe companii, inclusiv: Alibaba (tehnologie și comerț electronic) BYD (producător de mașini electrice) Baidu (motor de căutare, cu extinderi în inteligență artificială și taxiuri autonome) Unitree (robotică) compania DJI este menționată ca exemplu de firmă deja inclusă anterior În cazul Alibaba, Pentagonul susține că grupul „ajută la consolidarea bazei industriale de apărare” a Chinei prin afilierea cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației . Potrivit aceleiași surse, BYD și Baidu sunt, de asemenea, afiliate cu acest minister, care coordonează politicile tehnologice și industriale ale Chinei. NPR precizează că Alibaba este listată la Bursa din New York. Reacții: China și companiile contestă includerea Ambasada Chinei a acuzat SUA că „extinde excesiv conceptul de securitate națională” și că întocmește liste discriminatorii împotriva companiilor chineze, cerând un mediu „echitabil, just și nediscriminatoriu” pentru acestea. Alibaba și Baidu au respins acuzațiile. Alibaba a transmis că nu este o „companie militară chineză” și nu face parte dintr-o strategie de „fuziune militar-civilă”, iar Baidu a spus că sugestia că ar fi o companie militară este „în întregime nefondată”. BYD și Unitree nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Context politic: presiune pentru măsuri mai dure Lista a ajuns la 188 de entități, de la aproximativ 130 anul trecut, conform NPR. După publicarea actualizării, Comisia specială a Camerei Reprezentanților privind Partidul Comunist Chinez a numit-o „un avertisment” și a cerut ca firmele de pe listă tranzacționate pe bursele americane să fie delistate, iar companiile americane să nu mai facă afaceri cu acestea, pentru a nu „permite ascensiunea militară a Chinei”. În paralel, NPR amintește că președintele Donald Trump declara în ianuarie că ar primi producători auto chinezi precum BYD în SUA dacă ar construi fabrici și ar angaja muncitori americani, însă „mai mulți” congresmeni americani au spus că vor urmări o interdicție pentru vehiculele electrice chineze. [...]