Știri
Știri din categoria Start-up-uri
CyberSwarm, startup fondat de românul Mihai Raneti, a atras o finanțare de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru a trece de la cercetare și dezvoltare la prime implementări comerciale ale tehnologiei sale de calcul neuromorfic, potrivit Profit. Runda de tip Seria A a fost condusă de fondul de investiții Falanga Invest Perton.
Miza economică a finanțării este accelerarea intrării pe piețe unde eficiența energetică și decizia „la marginea rețelei” (direct pe dispozitiv, fără dependență de cloud) pot deveni avantaje competitive, în special pentru sisteme autonome.
CyberSwarm dezvoltă hardware neuromorfic bazat pe o arhitectură cu memristori – componente care pot stoca și procesa informația simultan, într-un mod inspirat de funcționarea neuronilor biologici, conform StartUp Cafe. Obiectivul pe termen lung este ca sistemele să poată învăța, să se adapteze și să ia decizii direct în hardware.
În viziunea companiei, calculul neuromorfic nu ar înlocui sistemele digitale, ci ar funcționa ca „un nou strat computațional între calculul tradițional și cel cuantic”, orientat către probleme pe care cele două nu le rezolvă eficient, a declarat fondatorul și CEO-ul Mihai Raneti.
Compania spune că noua finanțare va fi folosită pentru:
Industriile vizate pentru aceste implementări includ auto, aerospațială, apărare, sănătate și robotică.
Mihai Raneti a fondat CyberSwarm în 2017, la Ploiești, după o investiție de tip seed de 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la investitorul american Tim Draper, cunoscut pentru contribuțiile sale din zona Bitcoin. Firma a pornit din România, iar în prezent are sediul în California (SUA) și dezvoltă un procesor descris ca un „creier” artificial, care ar putea permite automatizare completă dispozitivelor electronice la un consum redus de energie.
Recomandate
Startup-ul CyberSwarm a atras o finanțare de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru a trece de la cercetare la prime implementări comerciale , potrivit HotNews . Compania este fondată de inginerul român Mihai Raneti și dezvoltă un cip descris ca un „creier” artificial, bazat pe calcul neuromorfic. Runda de finanțare de tip Seria A a fost condusă de fondul de investiții Falanga Invest Perton. Investiția marchează începutul unei noi etape pentru companie: scalarea de la cercetare și dezvoltare avansată către nivelul de calcul neuromorfic pentru sisteme autonome, conform unui comunicat transmis comunității antreprenoriale prin StartupCafe . Ce dezvoltă CyberSwarm și de ce contează operațional CyberSwarm lucrează la hardware neuromorfic bazat pe o arhitectură cu memristori – componente care pot stoca și procesa informația simultan, într-un mod inspirat de funcționarea neuronilor biologici. Ținta declarată pe termen lung este ca sistemele să poată învăța, să se adapteze și să ia decizii direct în hardware, nu doar prin software. În termeni de business, finanțarea este relevantă pentru că mută proiectul din zona de laborator spre livrări și testări în piață, acolo unde se validează costurile, performanța și cererea reală. La ce va fi folosită finanțarea Compania spune că banii vor fi direcționați către: accelerarea dezvoltării arhitecturii; extinderea echipelor de inginerie; consolidarea parteneriatelor din industrie; susținerea implementărilor comerciale inițiale. Primele industrii vizate pentru aceste implementări sunt auto, aerospațială, apărare, sănătate și robotică. Ce spun fondatorul și investitorul Mihai Raneti, fondator și CEO, poziționează calculul neuromorfic ca un „strat” nou între calculul tradițional și cel cuantic: „Calculul neuromorfic nu este menit să înlocuiască sistemele digitale. Reprezintă un nou strat computațional între calculul tradițional și cel cuantic – conceput pentru probleme pe care niciunul nu le rezolvă eficient.” De cealaltă parte, Jan Imrisek, CEO Falanga Invest Perton, spune că a mizat pe expertiza tehnică și pe proprietatea intelectuală a companiei și anticipează că domeniul va câștiga relevanță în următorul deceniu: „Credem că domeniul calculului neuromorfic va deveni una dintre direcțiile tehnologice definitorii ale următorului deceniu, remodelând fundamental inteligența artificială și tehnologia de calcul avansată.” Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarea miză pentru CyberSwarm este să transforme progresul tehnic în implementări comerciale inițiale și parteneriate industriale, adică să demonstreze că arhitectura neuromorfică poate fi folosită în sisteme autonome în condiții reale de operare. Detalii despre evaluarea companiei sau calendarul exact al lansărilor nu sunt menționate în material. [...]
Startup-ul bucureștean DesignVerse a atras 5,5 milioane de dolari (aprox. 25 milioane lei) pentru a-și accelera extinderea în zona de clienți mari, după ce a demonstrat că poate moderniza rapid software critic, inclusiv la EUROCONTROL , potrivit Economica . Runda este susținută de Begin Capital, Gapminder VC și Underline Ventures, alături de investitori individuali strategici din companii precum Adobe, LSEG și UiPath. Cu banii noi, compania vizează extinderea echipei de ingineri și accelerarea creșterii în segmentul „întreprinderilor” (companii mari), atât în Europa, cât și în Statele Unite. DesignVerse a fost fondată în 2024 de Andrei Manolache și Robert Drăguțoiu și dezvoltă o platformă bazată pe inteligență artificială care generează și modernizează aplicații software folosind documentația, regulile interne și sistemele de design ale fiecărei organizații. Compania susține că integrarea directă cu sistemele de design, modelele de arhitectură și logica de afaceri ale clienților reduce discrepanțele și munca repetitivă dintre echipele de design și cele de inginerie. De ce contează: validare pe infrastructură critică și tracțiune comercială Un element-cheie de credibilitate este utilizarea tehnologiei în organizații cu rol esențial, inclusiv EUROCONTROL, responsabilă de coordonarea traficului aerian la nivel european. Conform informațiilor din comunicat citate de Economica, DesignVerse a modernizat o aplicație veche de 15 ani „în puțin peste o lună”, față de o estimare de „șase luni” prin metode convenționale. În același timp, compania spune că, în mai puțin de cinci luni, a depășit aproape 930.000 de euro (aprox. 4,7 milioane lei) în venituri recurente anuale, generate integral de clienți corporativi din „sectoare extrem de sensibile” (fără a fi detaliate în articol). Context: finanțarea anterioară și direcția de creștere Înainte de această rundă, DesignVerse a atras 725.300 de euro (aprox. 3,6 milioane lei) într-o rundă pre-seed, bani folosiți pentru construirea platformei de bază și pentru colaborarea cu primii parteneri. Ținta declarată acum este scalarea în zona de companii mari, unde viteza de modernizare a aplicațiilor și respectarea cerințelor de fiabilitate, siguranță și securitate pot face diferența în deciziile de achiziție și în ritmul de implementare. [...]
Investiția Xiaomi a schimbat traiectoria Dreame într-un moment în care startupul avea venituri anuale de circa 10 milioane de yuani, iar presiunea financiară a unui business de hardware devenise greu de susținut, potrivit CNMO . Fondatorul și CEO-ul Dreame (Dreame Technology), Yu Hao, spune că sprijinul primit atunci a fost decisiv și afirmă că i-a mulțumit „de nenumărate ori” lui Lei Jun, fondatorul Xiaomi, deși s-au întâlnit o singură dată. Cum a fost structurată investiția și de ce a contat Yu Hao relatează că, înainte de finanțare, Dreame dezvoltase deja un motor digital de mare viteză. Când Xiaomi a întrebat evaluarea companiei, el a indicat inițial 100 milioane de yuani, însă a redus ulterior evaluarea la 70 milioane de yuani pentru a diminua incertitudinea procesului (o evaluare mai mare ar fi însemnat aprobări la un nivel superior și o întâlnire cu Lei Jun). În final, Xiaomi și Shunwei (fond de investiții asociat cu Lei Jun) au investit câte 1 milion de dolari fiecare, iar împreună au obținut aproximativ 20% din companie, conform relatării. Procesul a durat luni, pe fondul unei perioade dificile Deși Yu Hao spune că a acceptat aproape imediat propunerea, de la confirmarea intenției până la semnarea contractelor au trecut aproximativ șase luni. El descrie acea etapă drept una dintre cele mai grele din cariera sa de antreprenor, pe fondul decalajului dintre veniturile companiei și ambițiile de creștere, dar și al necesarului mare de capital specific produselor hardware. În interviu, Yu Hao merge și în zona personală, afirmând că sprijinul primit atunci a avut un efect puternic asupra stării sale psihice, menționând că „chiar mi-a vindecat depresia”. Efectul operațional: vânzări și producție, nu doar tehnologie Miza principală a intrării în ecosistemul Xiaomi, din perspectiva fondatorului, a fost accesul la condiții mai bune pentru vânzare și pentru producția de serie. Yu Hao susține că, pentru un startup de hardware, dificultatea majoră nu este neapărat construirea produsului, ci: cum îl vinzi la scară; cum organizezi producția și livrarea. Canalele și sistemul de suport ale ecosistemului Xiaomi ar fi creat, în această logică, „o șansă de a continua dezvoltarea” pentru Dreame. Context: evaluări mult mai mari în informațiile publice CNMO notează că Dreame a intrat inițial pe piața curățeniei inteligente cu tehnologia motorului digital de mare viteză și și-a extins ulterior activitatea. În privința evaluării actuale, există diferențe între sursele publice: unele clasamente indică o evaluare de peste 20 miliarde de yuani, însă publicația precizează că sunt „mai multe versiuni” în piață, fără a indica o cifră unică drept confirmată. [...]
Google deschide înscrierile pentru un accelerator fără equity dedicat startup-urilor din energie care folosesc AI , mizând pe mentorat și acces la infrastructura Google Cloud pentru a grăbi dezvoltarea de soluții de modernizare a rețelelor și de eficiență energetică, potrivit Google for Startups . Programul este poziționat pe fondul unei creșteri accelerate a cererii de electricitate: Google estimează că cererea anuală globală de electricitate ar urma să fie cu 50% mai mare în următorii cinci ani față de ultimul deceniu, pe fondul reindustrializării, electrificării și extinderii infrastructurii digitale. În acest context, compania vede o oportunitate pentru soluții bazate pe inteligență artificială care să ajute operatorii de rețea și utilitățile să gestioneze mai bine resursele flexibile, să scurteze termenele de dezvoltare a infrastructurii și să extindă inițiativele de eficiență și accesibilitate a energiei. Cum funcționează acceleratorul și cine este eligibil Acceleratoarele sunt descrise ca „equity-free” (fără cedare de participații) și se desfășoară din septembrie până în noiembrie , cu sesiuni virtuale și oportunități în persoană de conectare cu alți fondatori, angajați Google, parteneri și experți din energie. Startup-urile selectate primesc mentorat intensiv, sprijin tehnic „hands-on”, acces la instrumente AI, infrastructura Google Cloud și expertiză din interiorul Google. Google țintește startup-uri de la pre-seed până la post-Series A , cu sediul în America de Nord, Europa și Israel , care au „tracțiune timpurie” și o bază tehnologică aliniată cu Google Cloud. Domeniile vizate: rețele, eficiență, flexibilitate Compania spune că urmărește startup-uri axate pe trei direcții principale: Eficiență și utilizare a energiei : soluții AI care reduc povara energetică pentru gospodării sau scad costurile pentru industrie (inclusiv identificarea automată a stimulentelor, eficiență energetică, energie fără emisii de carbon și infrastructură „conștientă de carbon”). Modernizarea și îmbunătățirea rețelei : soluții AI și „Grid Enhancing Technologies (GETs)” pentru analiză de transport, cozi de racordare, autorizare și fluxuri de putere. Flexibilitate și optimizarea cererii : dezvoltarea de „Virtual Power Plants (VPPs)” (agregarea resurselor distribuite ca o „centrală virtuală”), racordare flexibilă, agregare de consum și răspuns la cerere pentru perioadele de stres în rețea. Ce rezultate invocă Google din cohorta 2025 Google oferă câteva exemple din ediția anterioară, ca argument pentru impactul sprijinului tehnic și al accesului la infrastructură: Artemis (SUA) a redus la jumătate rata de eroare pentru extragerea 3D din imagini solare, prin integrarea Gemini în platforma sa AI, cu obiectivul de a reduce costurile tehnologiei solare pentru gospodării. Delfos (Spania) și-a îmbunătățit „inginerul virtual” AI pentru procesarea datelor energetice la scară mare, folosind mentenanță predictivă pentru a semnala posibile defecțiuni ale activelor eoliene și solare cu până la 300 de zile înainte. Tilt Energy (Franța) s-a extins în două țări și operează „câteva sute de megawați” de capacitate flexibilă distribuită pe platforma sa software. Pentru ediția curentă, Google spune că lucrează cu peste 20 de organizații (inclusiv utilități și operatori de rețea, fonduri de capital de risc și parteneri industriali) din Europa și America de Nord. Calendarul înscrierilor Termenele-limită diferă în funcție de regiune: Europa și Israel : aplicațiile se închid pe 12 iunie . America de Nord : aplicațiile se închid pe 30 iunie . Din perspectiva startup-urilor, miza operațională este accesul la mentorat și infrastructură (inclusiv Google Cloud) într-un interval scurt, într-o perioadă în care investițiile și proiectele din energie sunt tot mai legate de digitalizare și de capacitatea de a gestiona rețele mai încărcate și mai volatile. [...]
Startupul chinez Linkerbot pregătește o rundă la 6 mld. dolari (aprox. 27,6 mld. lei) , mizând că poziția sa de furnizor „în volum” de mâini robotice pentru humanoizi va rămâne greu de replicat, într-o piață în care investitorii împing rapid evaluările. Informațiile apar în The Next Web , care citează un raport Reuters din 4 mai. Linkerbot, fondat în 2023 la Beijing, ar urmări o evaluare de 6 miliarde de dolari, dublu față de 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) obținute într-o rundă Series B+ închisă „cu doar câteva zile” înainte, potrivit Reuters. De ce contează: evaluarea se sprijină pe capacitatea de producție, nu doar pe demonstrații Reuters descrie Linkerbot drept lider global la „mâini robotice dextere” (mâini cu multe grade de libertate, adică axe independente de mișcare), cu peste 80% cotă de piață la volum și singura companie care poate livra peste 1.000 de unități pe lună. Compania ar produce în prezent aproximativ 5.000 de unități lunar și vizează creșterea la 10.000. Într-un segment în care, ani la rând, astfel de mâini au rămas mai degrabă proiecte de cercetare decât produse comercializate, ritmul de scalare și livrările recurente sunt elementele care susțin pariul pe o evaluare ridicată. Ce produce Linkerbot și cui se adresează Portofoliul „Linker Hand” acoperă modele cu 6 până la 42 de grade de libertate. Reuters notează că firma folosește „toate metodele majore de acționare” din domeniu. Câteva repere tehnice menționate în material: modelul O6 cântărește 370 g și este evaluat pentru o sarcină de 50 kg; variantele cu mai multe grade de libertate, precum L30, sunt orientate către laboratoare și integratori de roboți umanoizi care plătesc pentru control mai fin. În demonstrații, mâinile pot executa sarcini precum înșurubare rapidă, manipularea obiectelor moi fără a le strivi, înșiratul acului și operațiuni de asamblare de precizie. Diferența pe care compania încearcă să o vândă investitorilor este că aceste capabilități ar fi deja transferate pe linia de producție, nu doar în prototipuri. Cine finanțează și cum arată „mixul” de capital în deeptech-ul chinez Printre investitorii timpurii sunt menționați Ant Group și HongShan Group (spin-out-ul chinez al Sequoia Capital). În runda recentă ar fi intrat și Zhongguancun Science Park Fund (susținut de stat), Bank of China Asset Management și Fosun Capital. Materialul plasează această combinație (capital privat din zona internet + vehicule de stat + instituții financiare mari) în contextul modului în care se finanțează deeptech-ul chinez în 2026. Pariul operațional: „mâini care construiesc mâini” și date proprietare Reuters indică peste 400 de angajați și cinci fabrici în Beijing și Shenzhen. Un detaliu cu potențial impact operațional este că unele fabrici ar fi proiectate ca linii de producție „inteligente” în care mâinile robotice Linkerbot asamblează alte mâini robotice. Separat, compania spune că a construit „LinkerSkillNet”, descris ca cel mai mare set de date din lumea reală pentru abilități de manipulare dexteră, cu peste 500 de comportamente capturate. The Next Web precizează că cifra nu a fost auditată independent. Riscurile din spatele unei evaluări „agresive” Materialul notează că o evaluare de 6 miliarde de dolari pentru un producător de „doar mâini” este un pariu dur, inclusiv din două motive: dacă roboții umanoizi rămân un produs de nișă industrială, rolul de furnizor de componente poate limita creșterea; platformele mari ar putea integra intern designul mâinilor (sunt menționate Tesla, care pregătește producția Optimus la Shanghai, și semnale că jucătorii de platformă vor să controleze întregul robot). Pe lângă acestea, articolul indică și expunerea geopolitică asociată cu investitori susținuți de stat și amprenta Beijing–Shenzhen, într-un moment de atenție sporită a SUA asupra deeptech-ului chinez. În perioada următoare, investitorii vor valida sau nu această teză în următoarea rundă de finanțare, unde Linkerbot încearcă să transforme avantajul de volum și producție într-o evaluare de 6 miliarde de dolari. [...]
Restricțiile legale din Europa împing testarea dronelor militare românești în Ucraina , ceea ce complică dezvoltarea și validarea produselor pentru companiile private din domeniu, potrivit HotNews . Antreprenorul român Bogdan Ochiană , fondatorul Orbotix, spune că firma a fost nevoită să meargă în Ucraina pentru a putea testa dronele militare pe care le produce, în condițiile în care în Europa există restricții legale privind testarea unor astfel de aparate de zbor. În articol este menționată și drona Wasper, dezvoltată de Orbotix, companie fondată de Ochiană. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
