Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Startup-ul CyberSwarm a atras o finanțare de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru a trece de la cercetare la prime implementări comerciale, potrivit HotNews. Compania este fondată de inginerul român Mihai Raneti și dezvoltă un cip descris ca un „creier” artificial, bazat pe calcul neuromorfic.
Runda de finanțare de tip Seria A a fost condusă de fondul de investiții Falanga Invest Perton. Investiția marchează începutul unei noi etape pentru companie: scalarea de la cercetare și dezvoltare avansată către nivelul de calcul neuromorfic pentru sisteme autonome, conform unui comunicat transmis comunității antreprenoriale prin StartupCafe.
CyberSwarm lucrează la hardware neuromorfic bazat pe o arhitectură cu memristori – componente care pot stoca și procesa informația simultan, într-un mod inspirat de funcționarea neuronilor biologici. Ținta declarată pe termen lung este ca sistemele să poată învăța, să se adapteze și să ia decizii direct în hardware, nu doar prin software.
În termeni de business, finanțarea este relevantă pentru că mută proiectul din zona de laborator spre livrări și testări în piață, acolo unde se validează costurile, performanța și cererea reală.
Compania spune că banii vor fi direcționați către:
Primele industrii vizate pentru aceste implementări sunt auto, aerospațială, apărare, sănătate și robotică.
Mihai Raneti, fondator și CEO, poziționează calculul neuromorfic ca un „strat” nou între calculul tradițional și cel cuantic:
„Calculul neuromorfic nu este menit să înlocuiască sistemele digitale. Reprezintă un nou strat computațional între calculul tradițional și cel cuantic – conceput pentru probleme pe care niciunul nu le rezolvă eficient.”
De cealaltă parte, Jan Imrisek, CEO Falanga Invest Perton, spune că a mizat pe expertiza tehnică și pe proprietatea intelectuală a companiei și anticipează că domeniul va câștiga relevanță în următorul deceniu:
„Credem că domeniul calculului neuromorfic va deveni una dintre direcțiile tehnologice definitorii ale următorului deceniu, remodelând fundamental inteligența artificială și tehnologia de calcul avansată.”
Din informațiile disponibile, următoarea miză pentru CyberSwarm este să transforme progresul tehnic în implementări comerciale inițiale și parteneriate industriale, adică să demonstreze că arhitectura neuromorfică poate fi folosită în sisteme autonome în condiții reale de operare. Detalii despre evaluarea companiei sau calendarul exact al lansărilor nu sunt menționate în material.
Recomandate
Google deschide înscrierile pentru un accelerator fără equity dedicat startup-urilor din energie care folosesc AI , mizând pe mentorat și acces la infrastructura Google Cloud pentru a grăbi dezvoltarea de soluții de modernizare a rețelelor și de eficiență energetică, potrivit Google for Startups . Programul este poziționat pe fondul unei creșteri accelerate a cererii de electricitate: Google estimează că cererea anuală globală de electricitate ar urma să fie cu 50% mai mare în următorii cinci ani față de ultimul deceniu, pe fondul reindustrializării, electrificării și extinderii infrastructurii digitale. În acest context, compania vede o oportunitate pentru soluții bazate pe inteligență artificială care să ajute operatorii de rețea și utilitățile să gestioneze mai bine resursele flexibile, să scurteze termenele de dezvoltare a infrastructurii și să extindă inițiativele de eficiență și accesibilitate a energiei. Cum funcționează acceleratorul și cine este eligibil Acceleratoarele sunt descrise ca „equity-free” (fără cedare de participații) și se desfășoară din septembrie până în noiembrie , cu sesiuni virtuale și oportunități în persoană de conectare cu alți fondatori, angajați Google, parteneri și experți din energie. Startup-urile selectate primesc mentorat intensiv, sprijin tehnic „hands-on”, acces la instrumente AI, infrastructura Google Cloud și expertiză din interiorul Google. Google țintește startup-uri de la pre-seed până la post-Series A , cu sediul în America de Nord, Europa și Israel , care au „tracțiune timpurie” și o bază tehnologică aliniată cu Google Cloud. Domeniile vizate: rețele, eficiență, flexibilitate Compania spune că urmărește startup-uri axate pe trei direcții principale: Eficiență și utilizare a energiei : soluții AI care reduc povara energetică pentru gospodării sau scad costurile pentru industrie (inclusiv identificarea automată a stimulentelor, eficiență energetică, energie fără emisii de carbon și infrastructură „conștientă de carbon”). Modernizarea și îmbunătățirea rețelei : soluții AI și „Grid Enhancing Technologies (GETs)” pentru analiză de transport, cozi de racordare, autorizare și fluxuri de putere. Flexibilitate și optimizarea cererii : dezvoltarea de „Virtual Power Plants (VPPs)” (agregarea resurselor distribuite ca o „centrală virtuală”), racordare flexibilă, agregare de consum și răspuns la cerere pentru perioadele de stres în rețea. Ce rezultate invocă Google din cohorta 2025 Google oferă câteva exemple din ediția anterioară, ca argument pentru impactul sprijinului tehnic și al accesului la infrastructură: Artemis (SUA) a redus la jumătate rata de eroare pentru extragerea 3D din imagini solare, prin integrarea Gemini în platforma sa AI, cu obiectivul de a reduce costurile tehnologiei solare pentru gospodării. Delfos (Spania) și-a îmbunătățit „inginerul virtual” AI pentru procesarea datelor energetice la scară mare, folosind mentenanță predictivă pentru a semnala posibile defecțiuni ale activelor eoliene și solare cu până la 300 de zile înainte. Tilt Energy (Franța) s-a extins în două țări și operează „câteva sute de megawați” de capacitate flexibilă distribuită pe platforma sa software. Pentru ediția curentă, Google spune că lucrează cu peste 20 de organizații (inclusiv utilități și operatori de rețea, fonduri de capital de risc și parteneri industriali) din Europa și America de Nord. Calendarul înscrierilor Termenele-limită diferă în funcție de regiune: Europa și Israel : aplicațiile se închid pe 12 iunie . America de Nord : aplicațiile se închid pe 30 iunie . Din perspectiva startup-urilor, miza operațională este accesul la mentorat și infrastructură (inclusiv Google Cloud) într-un interval scurt, într-o perioadă în care investițiile și proiectele din energie sunt tot mai legate de digitalizare și de capacitatea de a gestiona rețele mai încărcate și mai volatile. [...]
Startupul chinez Linkerbot pregătește o rundă la 6 mld. dolari (aprox. 27,6 mld. lei) , mizând că poziția sa de furnizor „în volum” de mâini robotice pentru humanoizi va rămâne greu de replicat, într-o piață în care investitorii împing rapid evaluările. Informațiile apar în The Next Web , care citează un raport Reuters din 4 mai. Linkerbot, fondat în 2023 la Beijing, ar urmări o evaluare de 6 miliarde de dolari, dublu față de 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) obținute într-o rundă Series B+ închisă „cu doar câteva zile” înainte, potrivit Reuters. De ce contează: evaluarea se sprijină pe capacitatea de producție, nu doar pe demonstrații Reuters descrie Linkerbot drept lider global la „mâini robotice dextere” (mâini cu multe grade de libertate, adică axe independente de mișcare), cu peste 80% cotă de piață la volum și singura companie care poate livra peste 1.000 de unități pe lună. Compania ar produce în prezent aproximativ 5.000 de unități lunar și vizează creșterea la 10.000. Într-un segment în care, ani la rând, astfel de mâini au rămas mai degrabă proiecte de cercetare decât produse comercializate, ritmul de scalare și livrările recurente sunt elementele care susțin pariul pe o evaluare ridicată. Ce produce Linkerbot și cui se adresează Portofoliul „Linker Hand” acoperă modele cu 6 până la 42 de grade de libertate. Reuters notează că firma folosește „toate metodele majore de acționare” din domeniu. Câteva repere tehnice menționate în material: modelul O6 cântărește 370 g și este evaluat pentru o sarcină de 50 kg; variantele cu mai multe grade de libertate, precum L30, sunt orientate către laboratoare și integratori de roboți umanoizi care plătesc pentru control mai fin. În demonstrații, mâinile pot executa sarcini precum înșurubare rapidă, manipularea obiectelor moi fără a le strivi, înșiratul acului și operațiuni de asamblare de precizie. Diferența pe care compania încearcă să o vândă investitorilor este că aceste capabilități ar fi deja transferate pe linia de producție, nu doar în prototipuri. Cine finanțează și cum arată „mixul” de capital în deeptech-ul chinez Printre investitorii timpurii sunt menționați Ant Group și HongShan Group (spin-out-ul chinez al Sequoia Capital). În runda recentă ar fi intrat și Zhongguancun Science Park Fund (susținut de stat), Bank of China Asset Management și Fosun Capital. Materialul plasează această combinație (capital privat din zona internet + vehicule de stat + instituții financiare mari) în contextul modului în care se finanțează deeptech-ul chinez în 2026. Pariul operațional: „mâini care construiesc mâini” și date proprietare Reuters indică peste 400 de angajați și cinci fabrici în Beijing și Shenzhen. Un detaliu cu potențial impact operațional este că unele fabrici ar fi proiectate ca linii de producție „inteligente” în care mâinile robotice Linkerbot asamblează alte mâini robotice. Separat, compania spune că a construit „LinkerSkillNet”, descris ca cel mai mare set de date din lumea reală pentru abilități de manipulare dexteră, cu peste 500 de comportamente capturate. The Next Web precizează că cifra nu a fost auditată independent. Riscurile din spatele unei evaluări „agresive” Materialul notează că o evaluare de 6 miliarde de dolari pentru un producător de „doar mâini” este un pariu dur, inclusiv din două motive: dacă roboții umanoizi rămân un produs de nișă industrială, rolul de furnizor de componente poate limita creșterea; platformele mari ar putea integra intern designul mâinilor (sunt menționate Tesla, care pregătește producția Optimus la Shanghai, și semnale că jucătorii de platformă vor să controleze întregul robot). Pe lângă acestea, articolul indică și expunerea geopolitică asociată cu investitori susținuți de stat și amprenta Beijing–Shenzhen, într-un moment de atenție sporită a SUA asupra deeptech-ului chinez. În perioada următoare, investitorii vor valida sau nu această teză în următoarea rundă de finanțare, unde Linkerbot încearcă să transforme avantajul de volum și producție într-o evaluare de 6 miliarde de dolari. [...]
Restricțiile legale din Europa împing testarea dronelor militare românești în Ucraina , ceea ce complică dezvoltarea și validarea produselor pentru companiile private din domeniu, potrivit HotNews . Antreprenorul român Bogdan Ochiană , fondatorul Orbotix, spune că firma a fost nevoită să meargă în Ucraina pentru a putea testa dronele militare pe care le produce, în condițiile în care în Europa există restricții legale privind testarea unor astfel de aparate de zbor. În articol este menționată și drona Wasper, dezvoltată de Orbotix, companie fondată de Ochiană. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
O nouă rețea socială dezvoltată în România mizează pe fact-checking cu inteligență artificială în timp real , o diferențiere cu potențial de impact operațional într-o piață dominată de platforme unde moderarea și dezinformarea au devenit costuri și riscuri majore; lansarea eYou este programată pentru marți, 5 mai, potrivit economica.net . Platforma, construită în România pentru piața europeană, își propune „să contribuie la combaterea dezinformării online și la consolidarea încrederii în conversațiile digitale”, prin integrarea unui sistem de verificare a informațiilor (fact-checking) bazat pe inteligență artificială, „în timp real”, direct în experiența de utilizare. În etapa de pre-lansare, eYou a strâns peste 50.000 de utilizatori pe lista de așteptare, peste estimările inițiale, conform aceleiași surse. Cei care intră în această fază vor primi statutul „Early Believer”, care include acces la funcționalități și beneficii dedicate (fără alte detalii publice în material despre conținutul exact al acestora). Cine lansează eYou și ce urmărește produsul eYou este lansată de Grégoire Vigroux (CCO) și Jasseem Allybokus (CEO), antreprenori francezi stabiliți în România. Publicația notează că Vigroux este antreprenor în serie, cu patru exituri (inclusiv din Fenix și CallPoint) și este cunoscut pentru aplicația mobilă anti-risipă alimentară Bonapp & Munch, iar Allybokus a fondat mai multe companii tech, inclusiv TheFabric.IO. [...]
Univity a atras 27 milioane de euro (aprox. 135 milioane lei) pentru a finanța demonstrația tehnică a unei rețele 5G din spațiu , un pas necesar înaintea unei constelații VLEO (orbită foarte joasă) de cel puțin 1.600 de sateliți, proiect care ar necesita „mai multe miliarde de euro” la scară completă, potrivit The Next Web . Startup-ul parizian, fondat în 2022 și cunoscut anterior ca Constellation Technologies & Operations, a închis o rundă Series A de aproximativ 27 milioane de euro, condusă de Blast și Expansion Ventures, cu participarea fondului francez Deeptech 2030 administrat de Bpifrance și a două family office-uri. Fondatorul și președintele Charles Delfieux spune că finanțarea totală atrasă până acum ajunge la 68 milioane de euro, incluzând capital, datorie, subvenții și venituri contractuale de la agenția spațială franceză CNES . De ce contează: model „en-gros” pentru operatori, nu internet direct către consumatori Miza economică a Univity este să evite competiția frontală cu operatorii telecom și cu modelul Starlink (internet direct către utilizator), poziționându-se ca furnizor neutru de infrastructură „en-gros” pentru extinderea rețelelor 5G existente din spațiu. Cheia tehnică este utilizarea spectrului 5G în unde milimetrice (mmWave) al operatorilor, astfel încât un abonament și o cartelă SIM existente să funcționeze cu sateliții Univity similar cu o antenă terestră. Compania susține că altitudinea VLEO de circa 375 km (mai jos decât aproximativ 550 km la care operează Starlink) ar reduce latența și ar îmbunătăți performanța pentru smartphone-uri și vehicule conectate, permițând și terminale la sol mai mici și mai ieftine. Compromisul este rezistența aerodinamică mai mare, care consumă mai repede combustibilul; Delfieux afirmă că designul sateliților ar permite o durată de operare de aproximativ șapte ani. Unde merg banii: doi sateliți până în 2028, apoi comercial din 2028 Runda Series A finanțează programul demonstrator „uniShape”: construirea, lansarea și operarea a doi sateliți VLEO până în februarie 2028, pentru a valida un sistem 5G „cap-coadă” înainte de lansarea comercială. Compania a testat deja o parte din tehnologie: în iunie 2025 a lansat „uniSpark”, un demonstrator de sarcină utilă 5G mmWave „regenerativă”, care procesează și gestionează activ semnalul 5G pe orbită, nu doar îl retransmite. Următorul pas este lansarea în 2027 a celor două prototipuri „uniShape”, iar dacă demonstrația reușește, Univity vizează trecerea la faza comercială „uniSky” din 2028. Ambiția de constelație și sprijinul public: proiect cu dimensiune „suverană” Univity spune că țintește o constelație inițială de cel puțin 1.600 de sateliți (față de 1.500 menționați anterior), cu un plan pe termen lung care ar putea urca la 3.400. La scară completă, Delfieux a vorbit despre o producție de două unități pe zi și lansări lunare în loturi de circa 30, cu un ciclu de înlocuire la șapte ani; costul total ar ajunge la „mai multe miliarde de euro”. Baza de finanțare indică și o componentă de politică industrială: în septembrie 2025, CNES a acordat companiei 31 milioane de euro prin programul național France 2030, parte a unui pachet de 44 milioane de euro cu cofinanțare industrială. Participarea Bpifrance în Series A, prin Deeptech 2030, întărește caracterul susținut de stat al inițiativei. Operatorul francez de infrastructură telecom TDF, care a semnat un acord strategic cu Univity, va găzdui și opera trei stații „gateway” (două în Franța continentală și una în afara ei), necesare pentru conectarea segmentului spațial la rețelele terestre ale operatorilor. Context competitiv: între Starlink, Kuiper și programele europene Piața conectivității prin satelit rămâne dominată de jucători americani și chinezi: Starlink operează peste 6.000 de sateliți, iar constelația Kuiper a Amazon se extinde rapid. În Europa, OneWeb (Eutelsat OneWeb) deservește în principal piețe enterprise și guvernamentale, iar programul IRIS² al UE este în dezvoltare ca alternativă susținută public. Univity încearcă să ocupe o nișă diferită, ca strat „spațial” pentru operatori, fără să le vândă direct utilizatorilor finali. Rămâne însă o întrebare de execuție: apărarea acestui model la scară va depinde de viteza cu care operatorii europeni vor trece de la proiecte demonstrative la implementări comerciale ale rețelelor non-terestre, într-o industrie care, potrivit articolului, este încă „în mare parte” în faza de demonstrație. [...]
Startup-urile IT pot accesa finanțări NATO de 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) pentru proiecte de inteligență artificială și învățare automată , printr-o nouă provocare deschisă la înscrieri în acceleratorul DIANA, potrivit HotNews . Miza pentru antreprenori este una operațională: programul vizează soluții software care pot îmbunătăți planificarea militară, inclusiv prin utilizarea de „jocuri de război”, ceea ce poate orienta dezvoltarea produselor către cerințe specifice din zona de apărare. Ce tip de proiecte sunt vizate Conform informațiilor publicate, finanțările sunt destinate startup-urilor care dezvoltă: soluții de inteligență artificială (AI); soluții de „machine learning” (ML, adică sisteme care învață din date pentru a face predicții/decizii); alte tehnologii software cu aplicabilitate în planificarea militară, inclusiv în simulări de tip „jocuri de război”. Cum se face înscrierea și care e cadrul programului Înscrierea este online, iar inițiativa este lansată de acceleratorul DIANA, susținut de NATO. HotNews indică faptul că antreprenorii români pot participa, însă articolul nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre calendar, criterii de eligibilitate sau numărul de finanțări. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul complet publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
