Știri
Știri din categoria Retail
Metro Cash&Carry a revenit pe profit în 2025, deși a absorbit în prețuri o parte din scumpiri și a redus ușor personalul, potrivit Economica. Pentru un retailer cu expunere mare pe costuri logistice și fiscale, revenirea pe plus indică o recalibrare operațională într-un context în care taxarea pe cifra de afaceri a pus presiune directă pe marje.
În 2025, afacerile Metro Cash&Carry (grupul METRO) au urcat la 11,9 miliarde de lei, în creștere cu 5,3% față de 2024. Compania operează în România 30 de magazine cash&carry, magazinele de proximitate LaDoiPași Extra și franciza LaDoiPași.
După pierderea raportată în 2024, compania a încheiat 2025 cu profit net de 22,5 milioane de lei, echivalentul a 0,1% din cifra de afaceri. În paralel, numărul mediu de angajați a scăzut la 3.900, de la 3.981 cu un an în urmă (o reducere de 81 de persoane, conform datelor citate).
Contextul revenirii pe profit vine după un 2024 în care Metro a raportat o pierdere netă de 28,1 milioane de lei, prima din ultimii zece ani. Publicația notează că retailerul a susținut atunci că nu a transferat integral în prețurile finale:
În plus, taxele plătite au crescut cu 35% „în ansamblu”, iar impactul principal a fost atribuit introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), menționat ca fiind de 1%.
Tot în acest context, CEO-ul Metro, Karan Khurana, declara anul trecut că business-ul ar putea rămâne pe pierderi până la schimbarea sistemului de taxare pe cifra de afaceri și că Metro a decis să nu transfere în prețuri costuri mai mari legate de creșterea salariilor, TVA sau taxe precum cele pe zahăr.
Pe partea de operațiuni, Metro a finalizat în 2025 o investiție de 23 de milioane de euro (aprox. 115 milioane de lei) pentru extinderea zonei de food&service delivery din depozitul din Ștefănești, detaliată într-un material anterior al Economica.
În același cadru strategic, compania are în plan trei magazine cash&carry noi în următorii ani și depozite extinse care să deservească zone de livrare. Pentru piață, combinația dintre investiții logistice și menținerea competitivității prețurilor rămâne un test de marjă, mai ales într-un regim fiscal care taxează direct cifra de afaceri, nu profitul.
Recomandate
AliExpress a primit o amendă record de peste 625 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în UE, după ce Comisia Europeană a concluzionat că platforma nu a implementat corect măsurile cerute de Digital Services Act (DSA) pentru a limita vânzarea de produse ilegale și periculoase, potrivit Ars Technica . Comisia Europeană spune, într-un comunicat , că AliExpress nu a „evaluat și redus cu diligență riscurile” legate de comercializarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute. În testele autorităților, „un volum mare de produse ilegale” ar fi continuat să circule pe platformă, inclusiv jucării nesigure și cosmetice periculoase. Ce a constatat Comisia: moderare subdimensionată și ocolirea ușoară a controalelor Constatările vizează în principal modul de operare al platformei: echipe insuficiente dedicate eliminării produselor contrafăcute și periculoase; posibilitatea ca vânzătorii să evite detectarea prin „încadrarea greșită” a produselor în categorii cu verificări mai puține; un sistem de autorizare a brandurilor descris ca ineficient și subdimensionat; lipsa sancțiunilor efective pentru comercianții care vând produse ilegale, deși politica platformei ar indica contrariul. Potrivit The Guardian , unii moderatori ar fi avut uneori doar „zeci de secunde” pentru a decide dacă un produs semnalat respectă standardele UE. În acest context, Comisia afirmă că a găsit „milioane de produse” care au reapărut online după ce fuseseră semnalate pentru eliminare și care, în unele cazuri, au rămas disponibile mai mult de o lună. De ce contează pentru retail: DSA mută costul conformării în platformă Decizia semnalează o înăsprire a aplicării DSA pentru marile platforme de comerț electronic: nu este suficientă existența unor proceduri pe hârtie, ci sunt evaluate resursele alocate, eficiența reală a moderării și felul în care sistemele interne pot amplifica riscurile. Comisia mai susține că AliExpress a evaluat insuficient modul în care sistemele de recomandare și publicitate pot crește distribuția produselor ilegale. Concret, în loc să reducă expunerea, platforma ar fi ajuns să recomande astfel de produse consumatorilor, maximizând vizibilitatea lor. Într-o declarație pentru presă, șefa UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen , a indicat amploarea fenomenului: unul din cinci europeni ar cumpăra lunar de pe site-uri precum AliExpress, Temu și Shein. Pentru retail, asta înseamnă că presiunea de conformare se va concentra pe capacitatea platformelor de a opri rapid recurența listărilor ilegale și de a preveni „ocolirea” automată a controalelor. [...]
Humana își extinde rețeaua la 39 de magazine în România prin deschiderea unei noi unități la Arad , o mișcare care consolidează prezența companiei în retailul de îmbrăcăminte second-hand și susține modelul de economie circulară, potrivit Economica . Noul magazin este amplasat între Gara CFR Arad și Atrium Mall, pe Calea Aurel Vlaicu (bloc L, parter). Oferta include haine pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, accesorii și articole textile pentru casă, „atent selectate și pregătite pentru reutilizare”, conform comunicatului citat de publicație. Model operațional: colecții la 5 săptămâni și reduceri progresive Humana va lucra cu un sistem de colecții înlocuite complet la fiecare cinci săptămâni. Fiecare colecție pornește cu prețuri inițiale, care scad treptat pe parcursul intervalului, astfel încât clienții pot cumpăra fie articolele nou introduse, fie pot aștepta reducerile progresive. Lanț de aprovizionare: donații din Europa și sortare înainte de vânzare Articolele vândute în magazinele Humana provin din donații colectate în țări precum Italia, Germania sau Austria. Compania precizează că produsele ajung la raft după un proces de sortare, iar doar articolele în cea mai bună stare sunt selectate pentru comercializare și igienizate conform legislației europene și naționale. Textilele care nu mai pot fi reutilizate sunt direcționate către reciclare sau valorificare energetică. Context: 20 de ani pe piață și peste 300 de angajați Humana People to People SRL a fost înființată în România în 2006 și are în prezent peste 300 de angajați. Compania operează 39 de magazine second-hand la nivel național și este prezentă în 23 de orașe. Anul acesta, organizația împlinește 20 de ani de prezență în România, iar activitatea sa este prezentată ca aliniată cu Pactul Verde European și obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050. [...]
ANPC ridică ștacheta de transparență în e-commerce printr-un ghid național de bune practici care, deși nu are efect juridic, fixează așteptări operaționale mai stricte pentru magazinele online și platformele digitale, într-un context de creștere a riscurilor de fraudă și practici înșelătoare, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat „Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online – Ediția 2026”, elaborat împreună cu ANCOM, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) și Asociația Consumers United. Documentul are caracter orientativ și nu produce efecte juridice, dar își propune să uniformizeze recomandările pentru funcționarea comerțului electronic din România. Ce se schimbă, practic, pentru comercianți și platforme Ghidul reunește reguli și recomandări despre drepturile consumatorilor și obligațiile comercianților, inclusiv pentru platformele digitale, cu accent pe informarea corectă și pe comunicarea cu clientul. ANPC atrage atenția că operatorii economici trebuie să asigure mijloace eficiente de comunicare și să furnizeze informațiile contractuale pe un „suport durabil” (adică într-o formă care poate fi păstrată și consultată ulterior). Un punct important: simpla publicare a informațiilor pe un site nu este considerată suficientă, dacă nu există condiții care să permită stocarea și reproducerea lor nemodificată. Clarificări pentru marketplace-uri și contracte la distanță Documentul delimitează magazinele online de platformele de tip marketplace și explică definiția legală a „piețelor online” în linie cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) , inclusiv responsabilitățile furnizorilor acestor platforme față de consumatori. Ghidul tratează și contractele online ca „contracte la distanță”, încheiate prin site-urile comercianților sau prin platforme digitale care permit finalizarea tranzacțiilor. Securitatea plăților și „dark patterns”, în prim-plan Pe fondul intensificării fraudelor online și a riscurilor de securitate cibernetică, ghidul include recomandări privind securitatea tranzacțiilor, protecția datelor personale și prevenirea fraudelor informatice. Sunt abordate și practicile comerciale manipulative („dark patterns” – tehnici de interfață care împing utilizatorul spre decizii nedorite, de exemplu prin opțiuni ascunse sau formulări înșelătoare). Consumatorii sunt sfătuiți să verifice identitatea magazinelor înainte de plată, iar comercianții sunt încurajați să implementeze măsuri de conformitate și protecție a datelor. De ce contează pentru piață: presiune de conformare, inclusiv pe jucătorii din afara UE ANPC amintește că are atribuții de supraveghere a produselor comercializate online și poate dispune măsuri împotriva operatorilor care încalcă legislația de protecție a consumatorilor, inclusiv în cazul platformelor care vând produse provenite din afara Uniunii Europene. Ghidul notează și creșterea platformelor operate din afara UE, care atrag prin prețuri foarte reduse și promoții permanente, dar unde pot apărea riscuri suplimentare privind conformitatea produselor și protecția drepturilor cumpărătorilor. În ansamblu, chiar fără forță juridică, ghidul funcționează ca un reper de piață: crește presiunea pentru transparență, comunicare și securitate în e-commerce și poate influența modul în care comercianții își ajustează procesele, mai ales în relația cu consumatorii și în gestionarea riscurilor de fraudă. [...]
Sphera Franchise Group testează în România un format KFC fără sală, mizând pe eficiență și livrări : compania a deschis în Popești-Leordeni primul restaurant KFC operat în format „Delivery Carry Out”, dedicat exclusiv comenzilor pentru livrare și ridicare, potrivit Economedia . Investiția este de aproximativ 420.000 de euro (aprox. 2,1 milioane lei). Formatul „Delivery Carry Out” elimină zona clasică de servire la masă și optimizează spațiul pentru fluxul de comenzi, într-un context în care cererea pentru livrare și take-away (ridicare la pachet) rămâne un motor de creștere pentru fast-food. Pentru operator, modelul poate însemna costuri operaționale mai bine controlate și o extindere mai rapidă în zone cu potențial ridicat. Unde este noul KFC și cum funcționează Restaurantul este amplasat în centrul comercial La Strada, pe Strada Amurgului nr. 34 din Popești-Leordeni, are o suprafață de aproximativ 100 mp și este deschis zilnic între orele 10:00 și 23:00. Clienții pot comanda: direct în restaurant; prin serviciul Click & Collect; prin platforme partenere de livrare. Unitatea este dotată cu ecrane digitale pentru afișarea meniului și sisteme de procesare a comenzilor. Ce înseamnă pentru rețeaua KFC și planul din 2026 Aceasta este a patra deschidere KFC realizată de grup în 2026, după KFC M Park Titan (București) și inaugurările din Bălți (Republica Moldova) și San Donà di Piave (Italia). Odată cu noua unitate, rețeaua KFC ajunge la 112 restaurante în România. În declarația citată de Economedia , directorul general KFC România, Marian Gogu, leagă alegerea Popești-Leordeni de ritmul de dezvoltare al comunității și de nevoia de a răspunde mai bine cererii pentru livrare și take-away. Impact local: 15 locuri de muncă și nivelul de venit comunicat Noua unitate creează 15 locuri de muncă în Popești-Leordeni. Posturile menționate sunt lucrător în bucătărie, casier și roluri de management (director restaurant, manager). Compania mai transmite că angajații full-time din echipa restaurantului (Crew Members) pot ajunge la un venit net lunar de 3.600 de lei începând cu a treia lună, sumă care include salariul de bază, tichete de masă și bonusuri acordate conform criteriilor interne. Experiența anterioară nu este obligatorie. [...]
LUCA coboară prețul de intrare la cafea la 3,99 lei , într-o campanie care rulează la nivel național și care poate pune presiune pe concurenții din retailul de proximitate pe segmentul „to go”, potrivit BF . Reducerea vizează gama proprie ZMEU și se aplică în perioada 16 iulie – 30 septembrie 2026, în toate locațiile LUCA din România. Ce se ieftinește și la ce prețuri Conform informațiilor din articol, noile prețuri sunt: ZMEU Ristretto – 3,99 lei ZMEU Espresso – 3,99 lei ZMEU Cafea lungă – 3,99 lei Cappuccino – 4,99 lei Caffe Latte – 4,99 lei Flat White – 4,99 lei Alte sortimente de cafea cu lapte – 4,99 lei Promoția este disponibilă în toate cele peste 190 de locații LUCA din România, iar prețurile rămân valabile până la 30 septembrie 2026. De ce contează pentru retail: competiția pe „preț de intrare” Mișcarea repoziționează cafeaua ca produs de trafic (care atrage clienți în unitate) într-un moment în care, potrivit companiei, consumatorii sunt mai atenți la cheltuieli și caută „calitate la prețuri accesibile”. În acest context, un prag de 3,99 lei pentru băuturile de bază poate deveni un reper în piață pentru ofertele de dimineață, în special în zonele cu flux mare (drumul spre serviciu sau școală). Context: ZMEU, marcă proprie lansată în 2024 Cafeaua ZMEU a fost lansată în 2024 și este disponibilă exclusiv în rețeaua LUCA. BF notează că este descrisă ca „artizanală”, prăjită în microloturi și râșnită pe loc. În justificarea deciziei, reprezentanții LUCA indică presiunea asupra bugetelor și strategia de a extinde gama de produse cu prețuri mai mici: „Am hotărât să extindem gama de produse accesibile, conștienți de contextul economic actual în care oamenii se uită cu atenție la fiecare leu.” Ce urmează Campania este anunțată ca fiind limitată până la 30 septembrie 2026. Efectul practic pentru consumatorii care cumpără zilnic cafea ar putea fi o reducere vizibilă a cheltuielii lunare, iar pentru piață – o intensificare a competiției pe preț în segmentul cafelei „to go”, în special în proximitate. [...]
Peste jumătate dintre europeni folosesc deja agenți de inteligență artificială la cumpărături , iar retailerii trebuie să trateze aceste instrumente ca pe un nou „actor” în parcursul clientului, potrivit RetailDetail . Agenții de inteligență artificială (programe care pot acționa semi-autonom în numele utilizatorului) încep să influențeze direct modul în care consumatorii caută produse, compară alternative și ajung la decizia de cumpărare. Consecința operațională pentru retaileri, branduri și platforme este că nu mai interacționează doar cu oamenii, ci și cu „intermediari” digitali care pot filtra, recomanda și prioritiza opțiuni. Ce se schimbă în „ customer journey ” Conform unui raport Deloitte citat de publicație („The Human and the Agent—The State of Agentic Commerce in Europe”), agenții AI: ajută la căutarea produselor; compară alternative; pregătesc decizia de cumpărare. RetailDetail notează că această dinamică „transformă întregul parcurs al clientului”, conturând o realitate în care agenții AI devin jucători-cheie alături de consumatori. Principala barieră: încrederea, nu tehnologia Publicația subliniază că obstacolul major pentru o adopție mai largă nu este tehnologia în sine, ci încrederea utilizatorilor. Pentru retail, asta mută accentul de la simpla implementare de funcții noi către modul în care sunt explicate, controlate și validate recomandările și acțiunile făcute de astfel de agenți în numele clientului. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre metodologie sau eșantionul raportului Deloitte, astfel că amploarea exactă pe țări sau segmente de consumatori nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în sursa citată. [...]
