Știri
Știri din categoria Retail
ElectroPutere Mall a fost extins cu o investiție de 22 milioane de euro, iar odată cu inaugurarea noii etape centrul comercial din Craiova ajunge la o suprafață totală de aproximativ 62.000 mp, potrivit Profit.ro. Extinderea poziționează ElectroPutere Mall în top trei centre comerciale din afara Bucureștiului, conform sursei.
Un element-cheie al proiectului este aducerea, în premieră pentru Craiova și județul Dolj, a doi chiriași ancoră internaționali: Primark și Half Price, care își vor deschide primele magazine din regiune în cadrul ElectroPutere Mall. Pentru piața locală, intrarea unor nume noi în zona de „ancore” (magazine mari care atrag trafic și susțin restul chiriașilor) poate schimba echilibrul competiției între formatele de retail din oraș.
Pe lângă creșterea suprafeței comerciale, extinderea include și investiții în infrastructură, în special în zona de acces și parcare. ElectroPutere Parc va dispune de peste 3.150 de locuri de parcare, iar odată cu această etapă depășește 110.000 mp de spații comerciale, intrând în top trei cele mai mari parcuri comerciale din România, notează publicația.
În jurul acestei extinderi, ElectroPutere Parc operează cu un mix de chiriași care acoperă atât zona de hipermarket și bricolaj, cât și modă, sport, electronice și servicii. Printre numele menționate în proiect se află:
CEO-ul Catinvest Group, Bertrand Catteau, afirmă că extinderea este „un pas strategic” și că reflectă încrederea grupului în potențialul Craiovei ca pol regional de retail, invocând creșterea suprafeței, atragerea de ancore internaționale și investițiile în infrastructură și accesibilitate. Catinvest, grup francez de real estate care deține și administrează ElectroPutere Parc, are în România și galeriile comerciale Orhideea și Esplanada Pantelimon (București), Tom (Constanța) și ElectroPutere Mall, iar în cadrul proiectului din Craiova operează și ElectroPutere Offices și Aparthotel Craiova; la nivel regional, portofoliul include Savoya Park (Budapesta) și Borska Pole (Plzen), iar per total grupul deține și administrează peste 525.000 mp de spații comerciale în Franța și Europa de Est.
Recomandate
Primark accelerează extinderea în România, cu o investiție de peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) într-un nou magazin la Craiova , parte din planul prin care retailerul își mărește rapid amprenta locală și își consolidează poziția pe piața de retail de modă, potrivit Profit . Deschiderea din ElectroPutere Mall marchează debutul Primark în sud-vestul României și în județul Dolj, după intrarea companiei pe piața locală în decembrie 2022. Magazinul din Craiova are o suprafață de vânzare de 3.185 mp, pe un singur nivel, și aduce în România o nouă identitate vizuală, cu vitrine ample, panouri luminoase și ecrane digitale. Ce se schimbă operațional: rețeaua și formatul de magazin Odată cu această deschidere, Primark ajunge să opereze cinci magazine în România, în următoarele locații: București: AFI Cotroceni și ParkLake Shopping Centre Timișoara: Iulius Mall Cluj-Napoca: VIVO! Craiova: ElectroPutere Mall Spațiul din Craiova include și 18 case de marcat tradiționale, compania indicând o miză pe flux rapid de cumpărători și eficiență în operare. Ce urmează: încă un magazin în București și extindere până în 2026 Retailerul a confirmat și planul de a deschide al treilea magazin din București, la Sun Plaza, în următorul an financiar (septembrie 2026 – septembrie 2027), ceea ce ar duce rețeaua la nouă magazine în România. Separat, sunt menționate și deschideri planificate în Iași, Sibiu și Bacău până la finalul anului 2026, în linie cu strategia de extindere națională. Într-un anunț anterior, compania a indicat că noile investiții ar urma să adauge cumulat 10.870 mp de spațiu comercial la nivel național. Context de grup: AB Foods pregătește separarea Primark În paralel cu expansiunea, proprietarul Primark, Associated British Foods (AB Foods) , a decis separarea retailerului de îmbrăcăminte de divizia de produse alimentare printr-o scindare, după o revizuire a structurii grupului, informație atribuită de Profit agenției Agerpres. După finalizarea separării, acționarii AB Foods ar urma să dețină acțiuni în ambele entități listate. [...]
La Cocoș a depășit 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri în 2024 , consolidându-și poziția de lanț românesc de retail cu creștere rapidă chiar înainte de preluarea de către grupul german Schwarz (Lidl și Kaufland), potrivit Economica . Creșterea a fost de 28,3% față de anul anterior, după ce compania trecuse deja în 2024 pragul de 1 miliard de lei, menționează publicația pe baza datelor financiare ale companiei. În schimb, profitul net a scăzut cu 4,5%, până la 34,7 milioane de lei, un semnal că expansiunea și modelul de preț pot pune presiune pe marje. Expansiune accelerată și costuri mai mari cu personalul În 2024, La Cocoș și-a extins prezența în Brașov, Pitești, Craiova și Arad, ajungând la o rețea de șapte magazine. Fiecare unitate are peste 10.000 mp, ceea ce indică un format de hipermagazin orientat spre volum. Compania a crescut și ca număr de angajați: media a urcat la 985 de salariați, de la 680 cu un an în urmă, potrivit aceleiași surse. „Prețurile în cascadă”, motorul de volum Modelul comercial al La Cocoș se bazează pe vânzarea de branduri cunoscute, locale și internaționale, cu „ prețuri în cascadă ” pe trei niveluri, în funcție de cantitatea cumpărată: primul preț: de la 1 bucată; al doilea preț: de la minimum 3 bucăți; al treilea preț: de la minimum 6 bucăți. Formatul de magazin susține această strategie: suprafețe mari, sortiment concentrat de aproximativ 10.000 de articole și o prezentare funcțională (produse pe rafturi, dar și pe paleți și coșuri de tip display). Practica este descrisă ca o metodă de reducere a costurilor operaționale, economii care sunt transferate către clienți, inclusiv către revânzători sau companii. De ce contează pentru piață Depășirea pragului de 1,5 miliarde de lei în anul anterior preluării de către Schwarz arată că La Cocoș a ajuns la o scară relevantă în retailul alimentar, însă scăderea profitului net sugerează că ritmul de creștere și politica de preț pot veni cu costuri. În lipsa altor detalii în material despre planurile post-tranzacție, rămâne de urmărit cum va fi integrat modelul „prețurilor în cascadă” într-un grup care operează deja două rețele majore în România. [...]
Scumpirile de la raft sunt alimentate tot mai devreme de costurile din logistică , iar presiunea se transmite în cascadă până la consumator, potrivit Profit . Mesajul-cheie: înainte ca retailerii să ajusteze prețurile, scumpirile se acumulează deja în transport și depozitare, unde inflația ridică tarifele. Transportul și depozitarea sunt verigi care „trimit mai departe” fluctuațiile economice către producători, retaileri și, în final, către consumatori, arată Raben Romania , furnizor de servicii de transport rutier și soluții logistice. Pentru companii, provocarea este să reducă costurile fără să afecteze calitatea serviciilor și fără să piardă clienți. De unde vine presiunea: costuri multiple, cu combustibilul în prim-plan În transport și logistică, inflația se vede într-o creștere cumulată a costurilor, iar combustibilul rămâne una dintre cele mai volatile componente. Acesta poate reprezenta aproximativ 30-40% din prețul final al transportului, conform aceleiași surse. Pe lângă combustibil, în tarifele logistice intră și alte costuri, menționate în analiză: energia folosită în depozite; chiriile logistice; salariile; taxele de drum; mentenanța flotelor; serviciile subcontractate; ambalajele. Efectul „în cascadă” până la consumator Mecanismul descris este unul de propagare pe lanțul comercial: producător – transportator – depozit – retailer – consumator. Cu alte cuvinte, fiecare etapă preia o parte din presiunea de cost și o transferă mai departe, ceea ce explică de ce scumpirile ajung să fie vizibile la raft chiar dacă originea lor este „mai devreme”, în logistică. Articolul nu oferă un calendar sau estimări privind următoarele ajustări de preț, dar indică faptul că volatilitatea costurilor (în special la combustibil) și creșterile pe zona de depozitare pot continua să influențeze tarifele logistice și, implicit, prețurile finale. [...]
La Cocoș și-a accelerat extinderea și angajările în 2025, dar cu o ușoară scădere a profitului net , într-un an în care rețeaua a intrat în grupul Schwarz (proprietarul Lidl și Kaufland), potrivit Profit . Profitul net a coborât la 34,7 milioane lei, de la 36,4 milioane lei, în timp ce numărul de angajați a crescut puternic, de la 680 la 985 persoane. Din perspectiva operațională, dinamica personalului sugerează o fază de scalare a rețelei, chiar dacă marja de profit a fost sub presiune. Extindere: trei magazine noi în 2025 Pe parcursul anului 2025, compania a deschis trei magazine, în: Pitești Craiova Arad La Cocoș operează magazine de comerț cu amănuntul în Ploiești (două unități), București și Brașov (câte un magazin), comercializând produse alimentare și nealimentare. Schimbarea de acționariat și finanțarea: contextul care contează Rețeaua face parte din companiile grupului Schwarz, contractul fiind semnat anul trecut și avizat de Consiliul Concurenței la începutul acestui an, conform aceleiași surse. În paralel, în septembrie 2024, BERD a anunțat o investiție de capital de până la 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei), alături de fondurile CEECAT Capital și Morphosis Capital, pentru achiziția pachetului majoritar. În urma investiției, acționarul fondator Iulian Nica a păstrat un pachet minoritar și continuă să conducă compania. Ce urmează Conceptul La Cocoș urmează să fie extins în continuare în România în următorii ani, în linie cu strategia de creștere a rețelei. [...]
Boglar Champ intră în retailul alimentar online cu o investiție de 400.000 de euro (aprox. 2,0 mil. lei) , mizând pe un model operațional care poate scurta lanțul dintre producător și consumator, potrivit Ziarul Financiar . Cel mai mare producător de ciuperci de pe piața locală investește 400.000 de euro în Grocera , un supermarket online dezvoltat în Cluj-Napoca, descris ca „prim pas spre retailul alimentar”. Ce cumpără, de fapt, Boglar Champ: infrastructură de livrare și sortiment Grocera operează „un model de supermarket exclusiv online” și pune la dispoziția clienților „peste 2.000 de produse alimentare și nealimentare”, conform declarațiilor lui Nemeti Zoltan-Csaba, fondatorul Boglar Distributions și fiul acționarului Boglar Champ. Componenta operațională este centrală în modelul Grocera: livrări în aproximativ două ore și infrastructură proprie – depozit, flotă de autovehicule frigorifice, plus șoferi proprii – pentru a menține „un lanț continuu de la depozit până la client”. „Grocera operează un model de supermarket exclusiv online şi pune la dispoziţia clienţilor peste 2.000 de produse alimentare şi nealimentare. Compania realizează livrări în aproximativ două ore şi utilizează o infrastructură proprie formată din depozit, flotă proprie de autovehicule frigorifice şi şoferi proprii, ceea ce permite menţinerea unui lanţ continuu de la depozit până la client.“ Context financiar: afaceri de 148 mil. lei și 446 de angajați Boglar Champ a încheiat anul trecut cu afaceri de 148 milioane de lei, la un nivel similar cu cel din anul anterior, potrivit mfinante.ro, și avea 446 de angajați, mai notează publicația. Investiția în Grocera indică o extindere din zona de producție către zona de vânzare directă online, într-un segment în care diferențiatorul nu este doar prețul, ci capacitatea de livrare rapidă și controlul lanțului frigorific. Detalii suplimentare despre calendarul investiției sau planuri de extindere geografică nu sunt menționate în material. [...]
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
