Știri
Știri din categoria Retail
ANPC a aplicat amenzi de peste 6,3 milioane de lei în urma unor controale derulate la nivel național, potrivit Mediafax.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor anunță că verificările au avut loc în perioada 30 martie – 3 aprilie 2026 și au vizat atât puncte de lucru fizice, cât și activitatea unor vânzători din mediul online. În total, au fost controlați peste 1.700 de operatori economici.
În urma neregulilor constatate, inspectorii au aplicat 2.384 de amenzi, cu o valoare cumulată de peste 6,3 milioane de lei. ANPC spune că a identificat inclusiv vânzători care comercializau carne de miel în spații neautorizate.
Pe lângă amenzi, autoritatea a emis 796 de avertismente și a dispus oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme, în valoare de peste 160.000 de lei. Totodată, au fost oprite temporar de la vânzare alimente în valoare de peste 3,2 milioane de lei, iar 18 operatori economici au primit măsura opririi activității până la remedierea deficiențelor.
Conform ANPC, printre problemele găsite s-au numărat prestarea de servicii în spații neautorizate, carne de pui friptă cu pene, precum și ouă, carne de miel, preparate din carne, prăjituri sau creme depozitate necorespunzător. Inspectorii au mai descoperit ouă sparte sau fisurate, cu coaja murdară, dar și ambalaje cu acumulări excesive de gheață.
În zona de alimentație publică, au fost semnalate situații precum ulei neschimbat la timp, utilizarea unor vase vechi și ciobite, plite și tăvi cu depuneri, precum și frigidere murdare, cu gheață, rugină și resturi alimentare. ANPC mai menționează că a găsit usturoi încolțit, considerat „depreciat calitativ”, dar și carne alterată.
Recomandate
ANPC a intensificat presiunea de conformare pe litoral, cu sancțiuni de peste 750.000 de lei într-o singură săptămână , după controale derulate între 6 și 12 iulie în stațiunile de la Marea Neagră, potrivit Agerpres . În total, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au aplicat 164 de amenzi contravenționale (în valoare de peste 750.000 lei) și 191 de avertismente. Valoarea produselor verificate a depășit 460.000 lei, conform comunicatului instituției. Ce măsuri au fost luate și ce înseamnă pentru operatori Pe lângă amenzi și avertismente, ANPC a dispus măsuri cu impact direct asupra activității comerciale: oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 39.000 lei; oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 16.000 lei; oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru trei operatori economici. Abaterile vizate: de la cazare și plaje, la alimentație publică și retail Lista neregulilor constatate acoperă atât servicii turistice, cât și alimentație publică și vânzare de produse. Printre principalele abateri menționate se numără prestarea serviciilor în spații neautorizate și lipsa informării corecte a consumatorilor privind cazarea (facilități, tarife, „mapa” cu informații utile turiștilor). ANPC indică și probleme de confort și siguranță în camere (mucegai, obiecte sanitare sparte, saltele și lenjerii neigienizate), nerespectarea măsurilor pentru operarea plajelor turistice, precum și deficiențe la piscine (lipsa informațiilor despre temperatură, pH, adâncime, lipsa pediluviului, zone și șezlonguri deteriorate sau neigienizate). În zona alimentară și de retail, comisarii au consemnat, între altele, utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică, produse cu data limită de consum depășită, nerespectarea temperaturilor de depozitare, materii prime fără elemente de identificare, agregate frigorifice neconforme sau neigienizate, dar și suveniruri fără date de identificare ori deficiențe de informare la textile și încălțăminte, inclusiv lipsa instrucțiunilor în limba română. Separat de controale, ANPC a derulat și peste 50 de acțiuni de consiliere, orientate spre „conformarea voluntară” și prevenirea abaterilor, prin informarea operatorilor economici. [...]
ANPC ridică ștacheta de transparență în e-commerce printr-un ghid național de bune practici care, deși nu are efect juridic, fixează așteptări operaționale mai stricte pentru magazinele online și platformele digitale, într-un context de creștere a riscurilor de fraudă și practici înșelătoare, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a lansat „Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online – Ediția 2026”, elaborat împreună cu ANCOM, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) și Asociația Consumers United. Documentul are caracter orientativ și nu produce efecte juridice, dar își propune să uniformizeze recomandările pentru funcționarea comerțului electronic din România. Ce se schimbă, practic, pentru comercianți și platforme Ghidul reunește reguli și recomandări despre drepturile consumatorilor și obligațiile comercianților, inclusiv pentru platformele digitale, cu accent pe informarea corectă și pe comunicarea cu clientul. ANPC atrage atenția că operatorii economici trebuie să asigure mijloace eficiente de comunicare și să furnizeze informațiile contractuale pe un „suport durabil” (adică într-o formă care poate fi păstrată și consultată ulterior). Un punct important: simpla publicare a informațiilor pe un site nu este considerată suficientă, dacă nu există condiții care să permită stocarea și reproducerea lor nemodificată. Clarificări pentru marketplace-uri și contracte la distanță Documentul delimitează magazinele online de platformele de tip marketplace și explică definiția legală a „piețelor online” în linie cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) , inclusiv responsabilitățile furnizorilor acestor platforme față de consumatori. Ghidul tratează și contractele online ca „contracte la distanță”, încheiate prin site-urile comercianților sau prin platforme digitale care permit finalizarea tranzacțiilor. Securitatea plăților și „dark patterns”, în prim-plan Pe fondul intensificării fraudelor online și a riscurilor de securitate cibernetică, ghidul include recomandări privind securitatea tranzacțiilor, protecția datelor personale și prevenirea fraudelor informatice. Sunt abordate și practicile comerciale manipulative („dark patterns” – tehnici de interfață care împing utilizatorul spre decizii nedorite, de exemplu prin opțiuni ascunse sau formulări înșelătoare). Consumatorii sunt sfătuiți să verifice identitatea magazinelor înainte de plată, iar comercianții sunt încurajați să implementeze măsuri de conformitate și protecție a datelor. De ce contează pentru piață: presiune de conformare, inclusiv pe jucătorii din afara UE ANPC amintește că are atribuții de supraveghere a produselor comercializate online și poate dispune măsuri împotriva operatorilor care încalcă legislația de protecție a consumatorilor, inclusiv în cazul platformelor care vând produse provenite din afara Uniunii Europene. Ghidul notează și creșterea platformelor operate din afara UE, care atrag prin prețuri foarte reduse și promoții permanente, dar unde pot apărea riscuri suplimentare privind conformitatea produselor și protecția drepturilor cumpărătorilor. În ansamblu, chiar fără forță juridică, ghidul funcționează ca un reper de piață: crește presiunea pentru transparență, comunicare și securitate în e-commerce și poate influența modul în care comercianții își ajustează procesele, mai ales în relația cu consumatorii și în gestionarea riscurilor de fraudă. [...]
Retailul riscă amenzi de până la 20.000 de lei și închiderea unității dacă vinde produse din tutun și nicotină minorilor, iar presiunea de conformare se mută tot mai mult pe proceduri concrete la casă și în livrări, nu doar pe existența legii, potrivit Profit , care publică un interviu cu Liviu Vornicu, Director Commercial Operations, Philip Morris România. Miza, din perspectiva operațională a comercianților, este dublă: sancțiunile vizează atât operatorul economic, cât și vânzătorul, iar aplicarea regulilor rămâne neuniformă în piață, deși cadrul legislativ interzice vânzarea către persoane sub 18 ani. Ce arată controalele și unde se rupe aplicarea în practică Vornicu spune că, deși legea este „clară”, consecvența aplicării diferă de la un punct de vânzare la altul, pe fondul presiunii din magazin, al evitării unor interacțiuni incomode cu clienții și al lipsei unei rutine internalizate de verificare a vârstei. În sprijinul ideii că problema nu este marginală, el citează date ANPC : în 2026 au fost aplicate aproape 400 de sancțiuni la nivel național pentru vânzarea ilegală către minori, cu o valoare totală de peste 1,7 milioane de lei, iar „mai multe unități comerciale au fost închise”. Totodată, un sondaj INSCOP Research menționat în interviu indică faptul că 64,6% dintre români consideră că legislația este aplicată „într-o măsură mică sau deloc”, semnalând un decalaj între regulă și execuție. Regimul sancțiunilor: magazinul și vânzătorul, amendați separat Interviul detaliază sancțiunile prevăzute de legislație, inclusiv componenta mai puțin cunoscută pentru personalul din retail: Pentru operatorul economic: 10.000 de lei și suspendarea activității 30 de zile la prima abatere; la a doua abatere, 20.000 de lei și închiderea unității. Pentru vânzător (persoană fizică): amendă între 10.000 și 30.000 de lei dacă nu solicită actul de identitate. În acest context, Vornicu insistă că responsabilitatea „nu se oprește la nivelul magazinului”, ci ajunge direct la angajatul de la casă. Online și livrări: fără lockere, cu verificare la predare Un punct operațional important este canalul de vânzare la distanță. În interviu se precizează că legea interzice livrarea produselor din tutun și nicotină prin sisteme automatizate de tip locker/easybox, pe motiv că în lipsa contactului uman verificarea vârstei devine imposibilă. Philip Morris România afirmă că, pe platformele proprii, folosește „Hard Age Verification” (verificare strictă a vârstei) pentru accesul exclusiv al adulților, iar la livrare coletele sunt etichetate, cu obligația curierului de a verifica identitatea și vârsta destinatarului înainte de predare. Cum încearcă industria să standardizeze verificarea vârstei în retail Interviul plasează campania „Zero Compromisuri” ca instrument de uniformizare a practicilor, într-un parteneriat cu ANPC, Asociația Municipiilor din România (AMR), HORA și Mega Image, cu obiectivul declarat de a transforma verificarea vârstei într-un gest „automat”. Pe partea de implementare în retail, sunt menționate: programe de instruire și informare pentru personalul din punctele de vânzare, inclusiv în magazinele IQOS; programul Youth Access Prevention, cu traininguri și materiale practice, care ar ajunge anual la peste 25.000 de puncte de vânzare operate de terți; clauze contractuale de conformare în relațiile comerciale cu peste 12.000 de puncte de vânzare, cu posibilitatea încetării colaborării dacă standardul nu este respectat. Platforma dedicată campaniei este ZeroCompromisuri.ro , descrisă ca un loc unde sunt centralizate informații despre cadrul legal și responsabilitățile comercianților. [...]
eMAG își extinde oferta pe nișa de merchandising sportiv prin lansarea eMAG Fan Shop , un spațiu online cu echipamente originale ale cluburilor, mizând pe livrare rapidă și opțiuni de plată în rate, potrivit Economica . Noul Fan Shop adună, la lansare, peste 1.000 de produse originale, cu prețuri începând de la 30 lei. În ofertă intră echipamente ale unor cluburi din Super Liga (FCSB, Rapid, Dinamo, Universitatea Cluj, Farul Constanța), dar și ale unor echipe europene precum FC Barcelona, Paris Saint-Germain, Real Madrid, Manchester United, Juventus, Liverpool sau Bayern München. Platforma include și peste 30 de articole oficiale dedicate lui Lionel Messi. În declarația companiei, eMAG leagă lansarea de beneficiile logistice și financiare ale marketplace-ului, inclusiv livrare „începând de mâine” și „plată flexibilă în rate fără dobândă”, prin care încearcă să reducă fricțiunea la cumpărare pentru produse cu componentă emoțională și de colecție. Ce indică datele din cercetarea citată: cerere recurentă, alimentată de familie Materialul include și rezultate ale unei cercetări care susțin potențialul comercial al segmentului. Studiul arată că pasiunea pentru fotbal se formează din copilărie și se transmite frecvent în familie, iar aproape jumătate dintre respondenți spun că au primit în copilărie un cadou legat de echipa favorită, cel mai des tricouri, fulare și fanioane. După ce devin părinți, tradiția continuă: peste jumătate dintre tații respondenți au cumpărat deja echipamentul echipei favorite pentru copil, iar dintre cei care nu au făcut-o încă, peste 90% spun că intenționează să o facă. Tricoul oficial este produsul preferat pentru astfel de cadouri: a fost cumpărat de 73% dintre tați și 70% dintre mamele care au achiziționat produse dedicate echipei favorite pentru copii. Metodologia studiului Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 900 de persoane, cu date colectate prin chestionar online auto-completat, pe panelul Daedalus Online, în perioada 20–22 iunie 2026. [...]
Vânzările Nestlé au crescut în România cu 4,4% în S1/2026, iar jumătate din avans a venit din volume , un semnal că piața locală a susținut consumul mai bine decât media grupului, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul din România a depășit creșterea raportată la nivelul întregului grup Nestlé în primul semestru, de 3,6%. Compania spune că, în prima jumătate a anului, Nestlé România a avut o „creștere organică” de 4,4% și o „creștere internă reală” (RIG – indicator care urmărește evoluția volumelor) de 2,2%. Concret, jumătate din avans a fost generată de creșterea volumelor, iar cealaltă jumătate de scumpiri. La nivel de grup, majorările de preț au contribuit cu 2,1% la creșterea din S1/2026, în timp ce volumele au adus un plus de 1,5%, conform datelor citate în articol. Diferența de dinamică sugerează că, cel puțin teoretic, consumul din România a fost mai robust decât media globală, în condițiile în care vânzările în volum sunt un indicator relevant pentru „apetitul de shopping”. Context: România rămâne piață de import și distribuție pentru Nestlé Nestlé operează local prin import și distribuție, fără producție: singura fabrică pe care a avut-o în România, la Timișoara , a fost închisă în urmă cu mai mulți ani (aici se produceau napolitanele Joe și unele sortimente de cafea). Compania a anunțat recent și alte închideri de fabrici în regiunea Europei Centrale și de Est, însă, pentru România, reprezentanții Nestlé au transmis că nu există informații sau planuri suplimentare privind un proiect de producție. Portofoliu și dimensiunea afacerilor Grupul este prezent în România pe mai multe segmente, de la băuturi și dulciuri la hrană pentru animale și produse pentru copii, inclusiv canale „out of home” (HoReCa și automate), conform datelor menționate. Nestlé România a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,63 mld. lei, în creștere cu 6,1%. [...]
Suprataxa UE de 3 euro pe coletele ieftine din afara Uniunii a început să taie din volumele de livrări din China , iar primele semnale din Polonia indică scăderi de „două cifre” ale expedierilor, cu efect direct asupra curierilor și operatorilor logistici, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează în special fluxurile generate de platforme precum Temu, Shein și AliExpress și schimbă ecuația costului total pentru cumpărătorul final. Taxa se aplică de la 1 iulie pentru colete cu valoare sub 150 de euro (aprox. 785 lei) și este descrisă în material ca o „suprataxă de 3 euro pe articol sau, după caz, pe categorie de articol”. În Polonia, companiile de logistică vorbesc despre scăderi la două cifre, fără a publica date exacte, intervalul posibil fiind foarte larg (între 10% și 99%), tocmai din cauza lipsei de raportări detaliate. Ce se vede în piața de curierat din Polonia InPost, unul dintre jucătorii mari din curierat, a refuzat să indice cât i-a scăzut activitatea pe segmentul livrărilor din China, invocând statutul de companie listată. În schimb, Poczta Polska confirmă că a trebuit să-și adapteze procesele și sistemele informatice pentru noile reguli de import pentru bunuri de până la 150 de euro, dar spune că este prea devreme pentru a evalua schimbările în comportamentul clienților sau impactul asupra volumelor. Un reprezentant al unei companii de curierat citat în articol vorbește despre o încetinire „temporară” a fluxului de expedieri din China către Polonia și despre o scădere a numărului de expedieri și retururi procesate în prima jumătate a lunii iulie față de aceeași perioadă a anului trecut, însă admite că este dificil de separat efectul taxelor de sezonalitatea specifică perioadei de vacanțe. De ce contează: costuri mai mari, volume mai mici, reconfigurări logistice Contextul de piață este unul de volum foarte mare: Comisia Europeană estimează că în 2024 au ajuns zilnic în Europa aproximativ 12 milioane de colete cu valoare sub 150 de euro, scutite atunci de taxe vamale, dublu față de 2023. Bruxelles-ul susține că aproximativ 65% dintre aceste colete erau subevaluate deliberat pentru a evita taxele vamale. Pe termen scurt, efectul descris de experți este unul tipic de „șoc” după schimbarea regulilor: consumatorii își recalculează costul total, o parte abandonează coșurile de cumpărături și caută alternative locale, iar operatorii raportează scăderi de două cifre la expedierile mici din China. Pe termen mediu, analiștii polonezi citați în material se așteaptă la o reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor, inclusiv prin: mai multe depozite în UE; rute diferite de transport; gruparea expedierilor pentru a reduce impactul costurilor. România, „mai drastică” decât suprataxa UE Materialul notează că, în timp ce în Polonia este în vigoare „doar suprataxa UE”, România ar fi „mult mai drastică” în „amendarea” coletelor din China, fără a detalia mecanismele sau nivelurile de taxare. În lipsa acestor date în sursă, comparația rămâne la nivel de observație generală, nu de cuantificare. Concluzia de etapă din piață este că scăderea volumelor nu este tratată ca un fenomen definitiv, dar cumpărăturile online din China „nu vor mai fi la fel”: costurile suplimentare și noile formalități împing platformele și operatorii logistici să-și refacă modelele de livrare, iar consumatorii să-și ajusteze comportamentul de achiziție. [...]
