Știri
Știri din categoria Politică
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îl critică pe Viktor Orban pentru blocarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene, într-o dispută politică ce amplifică tensiunile dintre Kiev și Budapesta în plin război cu Rusia. Potrivit Reuters, declarațiile au fost făcute joi, 5 martie 2026, la Kiev, în contextul în care Ucraina depinde de sprijinul financiar al partenerilor occidentali pentru a-și susține bugetul, în timp ce majoritatea fondurilor interne sunt direcționate către apărare.
Zelenski a ironizat decizia premierului ungar Viktor Orban de a bloca aprobarea pachetului european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei. Liderul de la Kiev a sugerat sarcastic că, dacă ajutorul continuă să fie blocat, soldații ucraineni ar putea avea „ceva de spus” liderului de la Budapesta, remarcă ce riscă să accentueze tensiunile dintre cele două guverne.
Blocajul impus de Ungaria a apărut pe fondul unei dispute privind aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Drujba. Budapesta acuză Kievul că ar fi oprit deliberat fluxurile de petrol către Europa Centrală, însă autoritățile ucrainene susțin că întreruperea a fost provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii conductei în ianuarie 2026. Potrivit lui Zelenski, reparațiile sunt în curs, iar conducta ar putea redeveni operațională în aproximativ o lună și jumătate.
Disputa are și o dimensiune politică internă în Ungaria. Viktor Orban a transformat războiul din Ucraina într-o temă centrală a campaniei pentru alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie 2026, adoptând o poziție mai rezervată față de condamnarea Rusiei. În același timp, veto-ul Ungariei a afectat nu doar ajutorul financiar pentru Kiev, ci și adoptarea unor noi sancțiuni europene împotriva Moscovei.
Situația este complicată și de reacțiile altor state din regiune. Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, a avertizat că ar putea refuza solicitările Ucrainei pentru livrări de electricitate de urgență până când fluxul de petrol prin conducta Drujba va fi reluat.
În paralel cu aceste tensiuni diplomatice, armata ucraineană continuă să respingă atacurile rusești de-a lungul unui front de aproximativ 1.200 de kilometri. Analiza grupului finlandez Black Bird Group indică faptul că, în februarie 2026, Ucraina a recucerit mai mult teritoriu decât a pierdut pentru prima dată din 2023, în pofida superiorității numerice și militare a Rusiei.
Recomandate
Viktor Orbán folosește creșterea prețului petrolului provocată de războiul din Iran ca temă centrală în campania electorală , încercând să reducă diferența de aproximativ 10 puncte procentuale față de rivalul său Péter Magyar înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit Politico . Premierul ungar susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va duce la scumpiri majore pe piețele energetice și acuză partidul Tisza, condus de Magyar, că ar complota cu Uniunea Europeană și Ucraina pentru a întrerupe livrările de petrol rusesc ieftin către Ungaria. În centrul disputei se află conducta Drujba, care traversează Ucraina și care a fost avariată într-un atac cu dronă la 27 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Energia, armă electorală Orbán afirmă că, în contextul tensiunilor din Golful Persic și al incertitudinii transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, blocarea unei rute terestre funcționale reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”. Guvernul de la Budapesta a ridicat nivelul de alertă teroristă și a cerut reluarea livrărilor prin Drujba, acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „nu spune adevărul”. Executivul ungar a adus subiectul și în discuțiile ambasadorilor UE privind criza iraniană, sugerând că Ucraina ar „folosi conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria. Replica opoziției Péter Magyar , care și-a construit avansul electoral criticând corupția și gestionarea economiei de către Fidesz, respinge acuzațiile și propune o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba. Programul partidului său prevede renunțarea la energia rusească, însă abia până în 2035. Magyar a mai transmis că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține Orbán, atunci premierul ar trebui să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați în caz de risc la adresa securității. Pe fondul războiului din Iran și al volatilității pieței petroliere, tema energiei devine astfel pivotul confruntării electorale din Ungaria, într-o campanie marcată de tensiuni externe și acuzații reciproce privind vulnerabilitatea țării. [...]
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria , depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24 , două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026. Opoziția câștigă teren în sondaje Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza , condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși , în creștere față de 48% în ianuarie. În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38% , ușor în scădere față de luna precedentă. Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale , față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior. În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată: Tisza – 38% Fidesz – 32% În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși , un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor. Un al doilea sondaj confirmă tendința Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară. Potrivit acestuia: 47% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza 39% îl susțin pe Fidesz Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj. Cine este Peter Magyar Partidul Tisza este condus de Peter Magyar , fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri. El promite: combaterea corupției ; deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria ; consolidarea orientării țării către Uniunea Europeană și NATO . Ascensiunea extremei drepte Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”) , care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament. Estimările indică: 7% sprijin în sondajul Zavecz 6% sprijin în sondajul Publicus Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban , unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul. Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani , într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente. [...]
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk , a confirmat luni faptul că Polonia se află în discuții cu Franța și cu un grup de aliați europeni cu privire la nou-anunțatul program de descurajare nucleară . Această declarație sosește după momentul în care Emmanuel Macron, Președintele Franței, a anunțat extinderea arsenalului nuclear al Franței, precum și a cooperării în domeniul nuclear cu partenerii europeni. „Ne înarmăm împreună cu partenerii, astfel încât cei rău-intenționați să nu ne atace.”, a scris Donald Tusk pe platforma X. Printre celelalte țări care au agreat să participe la acest program strategic se numără și Marea Britanie, Belgia, Germania, Danemarca, Grecia, Olanda și Suedia, conform declarațiilor lui Emmanuel Macron. În paralel, Franța și Germania au anunțat înființarea unui nou grup comun de conducere pentru chestiuni nucleare, care își va începe activitatea anul acesta și va coordona aspectele legate de doctrină și exerciții. Macron a asigurat că programul propus este „complementar cu NATO atât pe plan strategic, cât și tehnic”, dar și că lucrurile se desfășoară „cu deplină transparență față de Statele Unite”. [...]
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS . Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”. Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi. Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor. Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%. Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front. [...]
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței , potrivit Biziday , în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite. În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”. Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar. Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict. Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt: România se consideră deja acoperită de „umbrela nucleară” a NATO, cu SUA ca furnizor principal al descurajării. România participă, ca stat membru, la deciziile și programele NATO care includ o componentă nucleară. Parteneriatul strategic cu Franța este descris ca fiind „pe mai multe paliere” și „într-o extindere”, fără detalii despre o dimensiune nucleară separată de cadrul NATO. [...]
