Știri
Știri din categoria Politică
Franța și Germania vor să ofere candidaților la UE acces treptat la beneficii-cheie, inclusiv piața unică, pentru a menține presiunea reformelor și a reduce blocajele politice din procesul de extindere, potrivit Politico. Propunerea apare pe fondul frustrărilor tot mai mari din Balcanii de Vest față de ritmul lent al negocierilor și înaintea unui summit dedicat regiunii.
Într-un document comun franco-german, circulat între diplomați UE, Parisul și Berlinul susțin o „integrare graduală” care să permită țărilor candidate să deblocheze, pe etape, privilegii concrete în timp ce așteaptă aderarea deplină. Scopul, potrivit textului, este apropierea „efectivă” de UE printr-un cadru mai structurat, care să ofere „stimulente suplimentare pentru reforme”.
Documentul propune un set de beneficii intermediare, condiționate de progrese în negocieri și reforme, pentru a evita „deziluzia” față de proces:
Un element cu impact de reglementare este propunerea de a simplifica metodologia de negociere, descrisă ca fiind birocratică și lentă. Documentul cere o abordare „orientată pe proces”, care să reducă „obstacolele supraformalizate” pentru pașii intermediari.
În acest cadru, Franța și Germania sugerează ca Comisia Europeană să aibă marjă de apreciere mai mare în decizia de a deschide clusterele/capitolele de negociere, în timp ce capitalele statelor membre ar urma să se concentreze mai mult pe „substanța reformelor”. În prezent, deschiderea fiecărui cluster necesită aprobarea unanimă a statelor membre.
Inițiativa vine pe fondul nemulțumirilor din Balcanii de Vest, unde unele state așteaptă de peste 20 de ani. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o extindere accelerată, cu posibilitatea ca UE să ajungă la 30 de membri până la finalul deceniului.
În același timp, accentul pus pe Ucraina a alimentat percepția de tratament preferențial, potrivit articolului, în condițiile în care oficiali din Balcanii de Vest susțin că pentru Kiev se fac excepții, în timp ce regiunea rămâne fără o perspectivă credibilă de avansare.
Politico notează și contextul negocierilor: Muntenegru este considerat în prezent cel mai avansat, Albania a deschis toate capitolele și speră să adere până în 2030, Serbia a deschis 22 din 35 de capitole, dar a închis doar două, iar Macedonia de Nord așteaptă startul formal din cauza disputei cu Bulgaria. Kosovo a aplicat în 2022, dar nu are încă statut de candidat, inclusiv pentru că nu este recunoscut de toate statele membre și pe fondul tensiunilor cu Serbia.
Un oficial UE citat de publicație descrie documentul franco-german ca o încercare de a aduce „un nou dinamism” într-un proces de extindere perceput ca lent și puternic birocratizat. Ce urmează, din informațiile disponibile, este discutarea acestor idei în contextul summitului pentru Balcanii de Vest și în negocierile interne dintre statele membre privind arhitectura extinderii.
Recomandate
Liderii UE discută integrarea treptată a Balcanilor de Vest în piața unică , o etapă intermediară care ar putea accelera extinderea fără a relaxa condițiile privind statul de drept, potrivit Adevărul . Președintele României, Nicușor Dan, participă vineri, 5 iunie, la summitul de la Tivat (Muntenegru), alături de Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Ursula von der Leyen și Giorgia Meloni. Summitul reunește peste 30 de lideri europeni și din statele candidate din regiune și urmărește reafirmarea sprijinului politic pentru extinderea UE, într-un context în care Bruxellesul rămâne preocupat de influența Rusiei și Chinei în Balcani. Evenimentul este co-prezidat de președintele Consiliului European, António Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Integrare „în trepte”, dar cu condiționalități stricte Tema centrală a reuniunii este accelerarea extinderii UE și integrarea graduală a statelor din Balcanii de Vest în piața unică europeană, ca etapă înaintea aderării depline, potrivit The Guardian. Liderii vor analiza progresele statelor candidate și opțiuni de grăbire a procesului, fără a compromite standardele privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și alinierea la politica externă și de securitate a UE. În același timp, extinderea este prezentată ca un proiect strategic, nu doar administrativ, în contextul războiului din Ucraina și al competiției geopolitice, Balcanii de Vest fiind considerați o regiune-cheie pentru stabilitatea Europei. Unde sunt blocajele și cine avansează În evaluările menționate în articol, Muntenegru este descris drept cel mai avansat stat candidat și își propune finalizarea procesului de aderare „în următorii ani”. Albania este văzută ca următorul candidat cu potențial de progres, dar cu îngrijorări persistente legate de criminalitatea organizată și reformele din justiție. În schimb, Macedonia de Nord, Kosovo și Bosnia și Herțegovina se confruntă cu blocaje politice interne și regionale, iar Serbia este percepută de unele state membre ca având o poziție ambiguă, inclusiv din cauza relațiilor cu Rusia și a alinierii mai lente la politica externă a UE. Mesajul României: extindere, dar „pe merite” și cu aliniere la sancțiuni La summit, Nicușor Dan urmează să transmită sprijinul României pentru extinderea UE către Balcanii de Vest, precum și pentru Republica Moldova și Ucraina. Administrația Prezidențială arată că președintele va susține ideea că extinderea este o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei, însă procesul trebuie să rămână condiționat de îndeplinirea standardelor și de asumarea opțiunii pro-europene, inclusiv alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună și implementarea măsurilor restrictive împotriva Federației Ruse. „Este esențial însă ca procesul de aderare să fie bazat pe merite proprii, pe îndeplinirea riguroasă a standardelor necesare și pe asumarea opțiunii strategice pro-europene a statelor candidate, inclusiv alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună și implementarea măsurilor restrictive la adresa Federației Ruse”, a transmis Administrația Prezidențială. În plus, România va pleda pentru creșterea „conectivității energetice și de transport” între UE și Balcanii de Vest, prin identificarea unor noi domenii de integrare graduală, ca măsură de întărire a rezilienței în actualul context geopolitic. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
Ilie Bolojan susține că împrumutul SAFE e justificat economic și industrial , argumentând că finanțarea europeană pentru apărare poate aduce producție locală și transfer de tehnologie, într-un moment în care România are nevoie „cât mai repede posibil” de un guvern funcțional, potrivit Wall-Street . Într-o intervenție la Euronews România, premierul interimar a legat criza politică de continuitatea unor proiecte pe care le consideră esențiale pentru economie și reforme. El a spus că este pregătit să plece rapid de la Palatul Victoria dacă se instalează un nou Executiv, dar a insistat că miza este ca România să aibă un guvern „care nu complică lucrurile” și „duce lucrurile bune mai departe”. „România are nevoie în perioada viitoare, cât mai repede posibil, de un guvern. (…) Problema este ca România să aibă un guvern, dar care nu complică lucrurile, ci care duce lucrurile bune mai departe.” SAFE, prezentat ca finanțare mai ieftină decât piața și ca pârghie pentru industrie Bolojan a apărat decizia României de a contracta finanțarea prin programul european SAFE , susținând că împrumutul este în condiții „mult mai bune de piață” decât cele pe care le-ar obține România „în condiții normale” și că, în anii următori, cheltuielile de apărare nu puteau fi evitate. „Necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o parte, pentru că este un credit contractat în condiții mult mai bune de piață decât cele pe care le accesează România în condiții normale.” În același timp, premierul interimar a descris SAFE ca un instrument care favorizează producția în Europa și localizarea capacităților industriale, ceea ce ar putea avea efecte economice dincolo de componenta militară. Producție în România și transfer de tehnologie: „cel puțin jumătate” din capacități Bolojan a spus că una dintre condițiile contractelor prin SAFE a fost ca o cotă importantă din producție să fie realizată în România. El a menționat implicarea unor fabrici din industria publică de armament ( Romarm ), parteneriate cu companii private românești și posibilitatea ca investitori mari să cumpere sau să construiască fabrici în România. „Faptul că importante fabrici din industria publică de armament, care țin de Romarm, intră în aceste proiecte (…) va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România.” Contractul SRI–Digi: Bolojan spune că Guvernul nu a negociat Premierul interimar a comentat și contractul dintre SRI și Digi, finanțat prin SAFE, afirmând că Guvernul nu a fost implicat în negocierea lui. Potrivit lui Bolojan, după aprobarea sumelor și a listei de proiecte, fiecare autoritate și-a negociat achizițiile în baza prevederilor legale. „Încheierea acestui contract dintre SRI și această companie nu are nicio legătură cu Guvernul României.” El a adăugat că autoritățile implicate ar trebui să explice public detaliile contractelor, pentru a evita confuziile. Context politic: atac la PSD și promisiunea că PNL susține reformele și din opoziție În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a generat conflictele din coaliție și că nu a respectat înțelegerile. Totodată, a afirmat că PNL va susține proiectele de reformă indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție, inclusiv jaloanele din PNRR și măsuri de eficiență administrativă. A mai spus că partidul lucrează la reconstrucție și la un proiect politic pentru 2028 și că nu va bloca ipoteza alegerilor anticipate, deși o consideră puțin probabilă. [...]
Noul premier ungar Péter Magyar anunță continuitate pe migrație, energie și Ucraina , o combinație care poate menține tensiunile Budapestei cu Bruxelles-ul și incertitudinea pentru investitori, potrivit Bild . După victoria electorală cu care l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán (aflat la guvernare din 2010 cu majoritate de două treimi, conform publicației), Magyar a declarat într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, după o vizită la Berlin, că nu va schimba trei direcții majore: politica dură privind migrația ilegală, dependența de energia rusească pe termen scurt și refuzul de a trimite arme Ucrainei. Migrație: linie dură și dispută cu UE pe sancțiuni Magyar spune că guvernul său va urma „o politică foarte strictă și consecventă” privind migrația ilegală și susține că Orbán „a avut dreptate” în 2015, la începutul crizei migrației. El afirmă că Ungaria nu va primi în continuare migranți ilegali și că va ajuta la protejarea frontierelor externe ale UE, inclusiv în Grecia, Malta și Italia. În același context, Magyar califică drept „nedreaptă și disproporționată” sancțiunea de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru încălcarea dreptului european în materie de azil. Potrivit articolului, el vrea renegocierea, dar precizează că hotărârea nu mai poate fi contestată. Energie: importurile din Rusia rămân „deocamdată”, cu promisiunea diversificării Pe energie, Magyar afirmă că Ungaria nu poate opri „de pe o zi pe alta” importurile din Rusia. El invocă faptul că „trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei” și că Ungaria este un stat fără ieșire la mare, ceea ce îi limitează opțiunile logistice. Totuși, spune că guvernul său vrea să „diversifice” sursele de energie ale țării. Pentru mediul economic, mesajul combină menținerea unei dependențe sensibile geopolitic cu o tranziție fără calendar public, cel puțin în informațiile prezentate de sursă. Ucraina: fără arme, dar cu delimitare de agresor Magyar se declară „clar” în privința identificării agresorului și a apărătorului în războiul din Ucraina, însă i-a transmis cancelarului german Friedrich Merz că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina. Argumentul său, redat de publicație, este că „garanțiile de securitate” nu vin din arme, ci „de la comunitatea internațională”, iar rolul decisiv revine „marilor puteri”. De ce contează Mesajele lui Magyar indică o schimbare de stil față de Orbán (pe fondul criticilor din campanie privind corupția și relația cu Rusia, potrivit articolului), dar o continuitate pe politici cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE: migrație, stat de drept/asistență juridică în azil și poziționarea în dosarele energetice și de securitate. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendar și măsuri, rămâne de văzut dacă „diversificarea” energetică și renegocierea sancțiunilor cu UE vor produce schimbări concrete în perioada imediat următoare. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
Posibila numire a lui Bogdan Drăgoi sau păstrarea lui Alexandru Nazare la Finanțe ar putea influența direcția politicilor bugetare într-un guvern tehnic pe care premierul desemnat Eugen Tomac urmează să-l propună Parlamentului, potrivit informațiilor citate de G4Media . Surse politice au declarat publicației că Bogdan Drăgoi, președinte al Lion Capital (fost SIF Banat-Crișana) și fost ministru de Finanțe, ar fi pe lista viitorului guvern pentru portofoliul Finanțelor. În același timp, pentru acest post este luată în calcul și varianta rămânerii în funcție a actualului ministru, Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Contextul politic este că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, la o lună după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR. Șeful statului a motivat desemnarea prin lipsa unei înțelegeri între partide și a vorbit despre un premier „independent de partidele din Parlament”, conform relatării. Ce înseamnă pentru zona economică: Finanțele, pivotul unui guvern tehnic În logica unui „guvern tehnic”, Finanțele devin un portofoliu-cheie pentru stabilitatea bugetară și relația cu instituțiile financiare și investitorii, iar cele două nume vehiculate indică opțiuni diferite de profil: Bogdan Drăgoi : manager cu expunere puternică în piața de capital, fost ministru al Finanțelor în 2012 și, în prezent, la conducerea Lion Capital; materialul notează și existența unor controverse legate de originea averii și influenței familiei, inclusiv prin referire la o investigație Rise Project . Alexandru Nazare : ministru al Finanțelor și în Guvernul Bolojan, cu experiență în administrație și dosare europene; în prezent este membru în Consiliul de Administrație al BNR (din 2023), iar la numirea ca ministru s-a suspendat din această poziție, potrivit articolului. Alte nume vehiculate pentru Cabinetul Tomac Pe lângă Finanțe, sursele citate indică și alte posibile nominalizări: Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe (în prezent secretar de stat în MAE și coordonator național pentru aderarea la OCDE); Mihnea Motoc la Ministerul Apărării (fost ministru al Apărării în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș); Cătălin Cîrstoiu la Ministerul Sănătății (manager al Spitalului Universitar, nume asociat în spațiul public cu episodul Colectiv și cu retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei în 2024, după un scandal mediatic). Eugen Tomac a declarat, la momentul desemnării, că va prezenta Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic nu unul politic”, conform relatării. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca liste de nume „luate în calcul” , iar componența finală depinde de propunerea oficială și de votul din Parlament. [...]
