Știri
Știri din categoria Politică
Franța și Germania vor să ofere candidaților la UE acces treptat la beneficii-cheie, inclusiv piața unică, pentru a menține presiunea reformelor și a reduce blocajele politice din procesul de extindere, potrivit Politico. Propunerea apare pe fondul frustrărilor tot mai mari din Balcanii de Vest față de ritmul lent al negocierilor și înaintea unui summit dedicat regiunii.
Într-un document comun franco-german, circulat între diplomați UE, Parisul și Berlinul susțin o „integrare graduală” care să permită țărilor candidate să deblocheze, pe etape, privilegii concrete în timp ce așteaptă aderarea deplină. Scopul, potrivit textului, este apropierea „efectivă” de UE printr-un cadru mai structurat, care să ofere „stimulente suplimentare pentru reforme”.
Documentul propune un set de beneficii intermediare, condiționate de progrese în negocieri și reforme, pentru a evita „deziluzia” față de proces:
Un element cu impact de reglementare este propunerea de a simplifica metodologia de negociere, descrisă ca fiind birocratică și lentă. Documentul cere o abordare „orientată pe proces”, care să reducă „obstacolele supraformalizate” pentru pașii intermediari.
În acest cadru, Franța și Germania sugerează ca Comisia Europeană să aibă marjă de apreciere mai mare în decizia de a deschide clusterele/capitolele de negociere, în timp ce capitalele statelor membre ar urma să se concentreze mai mult pe „substanța reformelor”. În prezent, deschiderea fiecărui cluster necesită aprobarea unanimă a statelor membre.
Inițiativa vine pe fondul nemulțumirilor din Balcanii de Vest, unde unele state așteaptă de peste 20 de ani. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o extindere accelerată, cu posibilitatea ca UE să ajungă la 30 de membri până la finalul deceniului.
În același timp, accentul pus pe Ucraina a alimentat percepția de tratament preferențial, potrivit articolului, în condițiile în care oficiali din Balcanii de Vest susțin că pentru Kiev se fac excepții, în timp ce regiunea rămâne fără o perspectivă credibilă de avansare.
Politico notează și contextul negocierilor: Muntenegru este considerat în prezent cel mai avansat, Albania a deschis toate capitolele și speră să adere până în 2030, Serbia a deschis 22 din 35 de capitole, dar a închis doar două, iar Macedonia de Nord așteaptă startul formal din cauza disputei cu Bulgaria. Kosovo a aplicat în 2022, dar nu are încă statut de candidat, inclusiv pentru că nu este recunoscut de toate statele membre și pe fondul tensiunilor cu Serbia.
Un oficial UE citat de publicație descrie documentul franco-german ca o încercare de a aduce „un nou dinamism” într-un proces de extindere perceput ca lent și puternic birocratizat. Ce urmează, din informațiile disponibile, este discutarea acestor idei în contextul summitului pentru Balcanii de Vest și în negocierile interne dintre statele membre privind arhitectura extinderii.
Recomandate
Președintele Finlandei cere o nouă arhitectură de securitate europeană pentru a descuraja Rusia, pe fondul unei „ere a întunericului” marcate de războaie multiple și de rivalitatea SUA–China, potrivit Politico . Alexander Stubb a declarat, luni, la College of Europe din Bruges, că epoca de după Războiul Rece s-a încheiat, iar lumea trece printr-un moment de inflexiune comparabil cu 1945 și 1989. În acest context, el a spus că Europa trebuie să-și construiască „structuri de securitate” care să mențină pacea într-o lume pe care a descris-o drept „fiecare pentru sine”. De ce contează: presiune pentru mecanisme europene suplimentare, dincolo de NATO Stubb a susținut că NATO va rămâne o alianță „vitală”, dar a argumentat că sunt necesare și „noi procese” pentru a preveni repetarea agresiunilor rusești asupra vecinilor. În viziunea sa, miza centrală este crearea unei structuri europene care să se asigure că Rusia „nu își atacă din nou vecinii”. În același timp, el a vorbit despre dezvoltarea unor măsuri de „consolidare a încrederii” între Rusia și Europa, menite să construiască „încredere” – o formulare care sugerează un set de instrumente diplomatice și de reducere a riscurilor, pe lângă descurajarea militară. Contextul invocat: „era întunericului” și o lume cu zeci de conflicte Președintele finlandez a pus degradarea mediului de securitate pe seama războaielor multiple și a competiției dintre Statele Unite și China, care „calcă în picioare” ordinea globală bazată pe reguli. El a spus că securitatea globală va depinde de deciziile marilor puteri, în special SUA și China: cooperare sau confruntare. Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume dură”, în care, potrivit unor estimări menționate de el, ar exista 65 de conflicte sau războaie – „mai mult decât oricând după Al Doilea Război Mondial”. Ce urmează, în viziunea lui Stubb: ambiție pentru o „eră a luminii” și extinderea UE Deși a recunoscut că există „multe motive de pesimism”, Stubb i-a îndemnat pe viitorii diplomați și oficiali să rămână ambițioși pentru o nouă „eră a luminii”. El a avansat și o proiecție potrivit căreia, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge la 40 de state membre, de la 27 în prezent, incluzând revenirea Regatului Unit, alături de țări precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina. [...]
Blocajul politic din Israel riscă să prelungească incertitudinea guvernării , după ce Benjamin Netanyahu nu a obținut majoritatea, iar partidele palestiniano-israeliene au devenit un potențial pivot pentru formarea unei alternative, potrivit Al Jazeera . Premierul israelian i-a acuzat pe alegătorii palestiniano-israelieni că ar fi „furat” alegerile, după ce partidele acestora au câștigat un record de 19 locuri în parlament, conform materialului. Cu toate voturile numărate, principala coaliție de opoziție ar putea să își unească forțele cu partidele palestiniano-israeliene pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere, mai notează publicația, citând un reportaj al jurnalistei Nour Odeh. De ce contează: partidele palestiniano-israeliene pot înclina balanța Miza imediată este formarea unei majorități parlamentare funcționale. Rezultatul care aduce 19 mandate partidelor palestiniano-israeliene le crește influența în negocierile post-electorale, într-un context în care Netanyahu nu a reușit să își asigure singur o majoritate. Ce urmează În funcție de capacitatea opoziției de a construi o alianță cu partidele palestiniano-israeliene, Israelul ar putea vedea fie o schimbare de guvern, fie prelungirea negocierilor și a blocajului politic. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre calendarul discuțiilor sau despre configurațiile concrete de coaliție. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu . Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate. Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere. Cum arată intenția de vot în barometrul IPEP Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt: PSD: 16,5% PNL: 14,1% un eventual partid condus de Călin Georgescu: 13,1% USR: 11,2% AUR: 10,8% candidați independenți: 5,6% Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral. De ce contează segmentarea „antisistem” IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită. Urban-rural și indicatorii de încredere Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe. La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%. Metodologie și limitări Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
