Știri
Știri din categoria Politică
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică, după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News. Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare.
Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide.
Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică.
Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal:
„Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.”
Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului.
Recomandate
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Mesajul Elenei Udrea sugerează că nominalizarea lui Eugen Tomac poate debloca rapid negocierile pentru un nou guvern , într-un moment în care partidele mari au dificultăți să construiască o majoritate, potrivit Libertatea . Fostul ministru a reacționat pe Facebook după ce Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac premier și l-a descris drept „un om pe care te poți baza, constructiv, relativ discret, serios, cu mult bun simț”, amintind că a lucrat cu el în PMP. În aceeași postare, Udrea a susținut că Tomac ar putea fi o soluție acceptabilă politic, chiar dacă „nu este expert în economie”. „E convenabil tuturor și îi scoate pe toți din rahat” De ce contează: o ieșire din blocajul politic În interpretarea Elenei Udrea, desemnarea lui Tomac ar rezolva simultan mai multe probleme apărute după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, când PSD, PNL și USR au ajuns într-o poziție dificilă de negociere. Ea afirmă că nominalizarea îi oferă lui Nicușor Dan spațiu pentru o strategie politică, iar PSD ar scăpa de acuzațiile că nu are o alternativă de guvernare. Totodată, Udrea notează că PNL și USR, care ar fi refuzat susținerea unui guvern PSD, ar putea accepta varianta unui „guvern tehnocrat” în jurul acestei soluții. Ce urmează: testul echipei propuse Udrea condiționează șansele de reușită de componența viitorului executiv, susținând că Tomac trebuie să vină cu „o echipă de profesioniști” pentru a forma guvernul. Libertatea mai amintește că, imediat după nominalizare, Eugen Tomac a ținut un discurs la Palatul Cotroceni despre modul în care va încerca să formeze noul guvern. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
