Știri
Știri din categoria Politică
Noul premier ungar Péter Magyar anunță continuitate pe migrație, energie și Ucraina, o combinație care poate menține tensiunile Budapestei cu Bruxelles-ul și incertitudinea pentru investitori, potrivit Bild.
După victoria electorală cu care l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán (aflat la guvernare din 2010 cu majoritate de două treimi, conform publicației), Magyar a declarat într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, după o vizită la Berlin, că nu va schimba trei direcții majore: politica dură privind migrația ilegală, dependența de energia rusească pe termen scurt și refuzul de a trimite arme Ucrainei.
Magyar spune că guvernul său va urma „o politică foarte strictă și consecventă” privind migrația ilegală și susține că Orbán „a avut dreptate” în 2015, la începutul crizei migrației. El afirmă că Ungaria nu va primi în continuare migranți ilegali și că va ajuta la protejarea frontierelor externe ale UE, inclusiv în Grecia, Malta și Italia.
În același context, Magyar califică drept „nedreaptă și disproporționată” sancțiunea de 1 milion de euro pe zi aplicată Ungariei pentru încălcarea dreptului european în materie de azil. Potrivit articolului, el vrea renegocierea, dar precizează că hotărârea nu mai poate fi contestată.
Pe energie, Magyar afirmă că Ungaria nu poate opri „de pe o zi pe alta” importurile din Rusia. El invocă faptul că „trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei” și că Ungaria este un stat fără ieșire la mare, ceea ce îi limitează opțiunile logistice.
Totuși, spune că guvernul său vrea să „diversifice” sursele de energie ale țării. Pentru mediul economic, mesajul combină menținerea unei dependențe sensibile geopolitic cu o tranziție fără calendar public, cel puțin în informațiile prezentate de sursă.
Magyar se declară „clar” în privința identificării agresorului și a apărătorului în războiul din Ucraina, însă i-a transmis cancelarului german Friedrich Merz că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina. Argumentul său, redat de publicație, este că „garanțiile de securitate” nu vin din arme, ci „de la comunitatea internațională”, iar rolul decisiv revine „marilor puteri”.
Mesajele lui Magyar indică o schimbare de stil față de Orbán (pe fondul criticilor din campanie privind corupția și relația cu Rusia, potrivit articolului), dar o continuitate pe politici cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE: migrație, stat de drept/asistență juridică în azil și poziționarea în dosarele energetice și de securitate. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendar și măsuri, rămâne de văzut dacă „diversificarea” energetică și renegocierea sancțiunilor cu UE vor produce schimbări concrete în perioada imediat următoare.
Recomandate
Recunoașterea unei întâlniri cu un condamnat fugar ridică o problemă de responsabilitate politică și de raportare la autorități , în condițiile în care Ionel Arsene apare pe lista de „persoane urmărite” a Poliției Române, potrivit HotNews . Marcel Ciolacu a confirmat, într-un mesaj transmis către Digi24, că s-a întâlnit cu Ionel Arsene, fost lider al Consiliului Județean Neamț. Arsene a fost condamnat în România la șase ani și șapte luni de închisoare. Fostul premier a susținut că întâlnirea a fost „întâmplătoare”. În același context, Ciolacu a afirmat că, „dacă stătea ilegal, aș fi anunțat autoritățile”, conform relatării. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , evită să tranșeze public cazul întâlnirii Ciolacu–Arsene , un episod care apasă pe tema integrității și a costurilor de imagine pentru partid, potrivit HotNews . Întrebarea a fost adresată miercuri, într-o conferință de presă la Parlament, și a vizat întâlnirea dintre Marcel Ciolacu , fost lider PSD, și Ionel Arsene, condamnat definitiv și dat în urmărire internațională. Materialul publicat de HotNews menționează contextul întrebării și calitatea celor implicați, fără a reda în fragmentul disponibil un răspuns detaliat al lui Sorin Grindeanu sau elemente suplimentare despre întâlnire. [...]
PSD anunță că nu va vota proiectul privind „integritatea”, ceea ce complică traseul unei inițiative care vizează controlul averilor demnitarilor și deschide un nou front de dispută politică în jurul atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) , potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , lider al PSD, a declarat că parlamentarii social-democrați nu vor susține proiectul de lege depus marți la Camera Deputaților de PNL. În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat că proiectul include „o serie de amendamente ale USR” menite „pentru a-și apăra penalii condamnați definitiv” și că ar „amputa controlul ANI asupra averilor demnitarilor”. Miza: atribuțiile ANI și controlul averilor demnitarilor Din informațiile disponibile în material, poziția PSD este legată direct de impactul pe care proiectul l-ar avea asupra mecanismelor de verificare a averilor demnitarilor, prin limitarea controlului exercitat de ANI. Agerpres notează însă că articolul este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile concrete ale amendamentelor și ale modificărilor propuse nu pot fi verificate din textul accesibil public. Ce urmează În forma relatată, anunțul PSD indică o opoziție fermă față de proiectul depus de PNL, ceea ce poate influența decisiv șansele de adoptare în Parlament, în funcție de aritmetica votului și de pozițiile celorlalte grupuri parlamentare. Detalii suplimentare despre conținutul proiectului și calendarul dezbaterilor nu apar în fragmentul public al știrii. [...]
Declarațiile politice care contestă o decizie a instanței riscă să tensioneze aplicarea legii salarizării , după ce Sorin Grindeanu a acuzat public o „sfidare” a justiției în acest dosar, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că reacția ministrului demis Dragoș Pîslaru la decizia justiției privind legea salarizării „sfidează această hotărâre” și este „incalificabilă”. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres , nu reies detalii despre conținutul exact al reacției lui Dragoș Pîslaru sau despre hotărârea instanței invocată, articolul fiind disponibil integral doar abonaților. [...]
Ministrul interimar al Mediului susține că modificările la Legea apelor nu vizează fântânile din gospodării , ci urmăresc să limiteze captările ilegale care pot lăsa comunități fără apă, potrivit Mediafax . Diana Buzoianu spune că în spațiul public a fost alimentată „o campanie de dezinformare” care a indus ideea că simpla existență a unei fântâni în curte ar putea deveni infracțiune. Declarațiile au fost făcute marți, la B1, unde ministrul a insistat că fântânile sunt deja reglementate ca formă legală de captare a apei „de ani de zile” prin Legea apelor. În acest context, Buzoianu a respins scenariile privind „contoare, sigilări și închisoare” pentru proprietarii de fântâni, prezentate ca efecte ale schimbărilor legislative. Ce vizează, de fapt, noile prevederi Potrivit ministrului, ținta este captarea ilegală de apă cu impact asupra mediului și a comunităților locale, nu consumul din gospodării. Ca exemplu de captare ilegală, Buzoianu a descris situații în care sunt folosite „pompe uriașe” lângă lacuri pentru a extrage apă în scop industrial, până la secarea sursei, cu efecte directe asupra localităților din zonă. „Captarea ilegală înseamnă, de exemplu, să îți pui niște pompe uriașe lângă un lac și să seci lacul respectiv, folosind apa în scop industrial. Să rămână un sat întreg fără apă.” Pragul de 17 metri cubi pe zi și mesajul pentru fermieri Buzoianu a mai spus că limita de 17 metri cubi de apă pe zi pentru gospodării nu este o noutate și există de ani de zile în legislație. Ea a explicat că acest prag înseamnă 17.000 de litri pe zi și că, în această limită, captarea din fântână este legală „fără contor” și „gratuit”. „17.000 de litri pe zi dintr-o fântână este perfect legal, fără contor, gratuit.” În ceea ce privește agricultura, ministrul a afirmat că fermierii care folosesc legal apa nu sunt afectați de noile reglementări și că, pentru ei, „legislația nu se modifică cu absolut nimic”, în măsura în care captările sunt declarate și au acordurile necesare. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
