Știri
Știri din categoria Politică
După demiterea Guvernului Bolojan, Vlad Gheorghe cere o „Alianță Reformistă” care să ducă mai departe reforma companiilor de stat, potrivit G4Media. Mesajul, publicat pe Facebook, plasează în prim-plan continuitatea reformelor în zona administrativă și în companiile de stat, într-un moment de instabilitate politică generată de moțiunea de cenzură.
Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, susține că moțiunea prin care guvernul a fost demis ar fi avut ca efect blocarea schimbării și cere formarea unei alianțe politice „gata” atât pentru confruntarea cu „eternii baroni lucrători la stat”, cât și pentru participarea la alegeri.
„România are nevoie de o Alianță Reformistă condusă de Ilie Bolojan.”
În postarea citată, Vlad Gheorghe indică două direcții pe care le consideră prioritare pentru o eventuală alianță:
El adaugă că este nevoie de implicarea societății civile, a „politicienilor onești” și a populației, argumentând că fără unitate „totul este pierdut”.
În același context, G4Media notează și o postare a senatorului USR Cristian Ghinea, care afirmă că PNL ar urma să decidă „în orele următoare” dacă „construim împreună pentru 2028” sau dacă își face „harakiri”.
Articolul nu oferă detalii despre pași concreți de constituire a unei astfel de alianțe și nici despre un calendar al negocierilor, dincolo de mesajele publice de pe Facebook.
Recomandate
Concordia avertizează că prelungirea crizei politice poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani , prin degradarea ratingului suveran sub nivelul „investment grade” și blocarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Confederația patronală cere formarea „urgentă” a unui nou Guvern, cu mandat de repornire a economiei, continuarea reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali. Mesajul vine în contextul în care România ar fi intrat deja într-o zonă de vulnerabilitate, vizibilă în cursul valutar, randamentele titlurilor de stat și credibilitatea în fața investitorilor, susțin reprezentanții Concordia. „Avem 15 miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene, în 2026. Termenul pentru banii din PNRR este 31 august 2026. Au mai rămas doar 119 de zile. Timpul este foarte scurt și avem nevoie rapid de dialog real, responsabil (...). România a pierdut un guvern, este esențial să nu își piardă și direcția. Companiile din România nu se uită la ce partid e la putere. Se uită la cursul valutar de azi, la dobânda de azi, la facturile de energie. Și astăzi, toate sunt mai rele decât acum două săptămâni sau acum două luni”, a declarat Paul Aparaschivei, directorul executiv Concordia. Miza economică: fonduri europene și costul finanțării Concordia cere actorilor politici să trateze formarea noului Executiv ca pe „o urgență națională”, nu ca pe o negociere de funcții. În comunicat, confederația leagă direct incertitudinea politică de efecte economice: investiții amânate, proiecte blocate și locuri de muncă „puse în pericol”. Organizația invocă și calendarul strâns pentru PNRR, menționând termenul de 31 august 2026 pentru banii din acest program și existența a 15 miliarde de euro disponibile pentru România în 2026 din fonduri europene. Ce program economic cere mediul de afaceri În comunicat, Concordia își reiterează prioritățile, între care: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri din 2027, pentru „deblocarea capitalului” necesar investițiilor private; predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung, „fără noi taxe”; accelerarea investițiilor în infrastructura energetică și de transport; dialog social „real, constant și consistent” cu organizațiile patronale reprezentative. Context politic: Guvernul Bolojan a fost demis Apelul Concordia vine după ce, marți, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan, mai notează Agerpres. Concordia este o confederație patronală reprezentativă la nivel național, care reunește 20 de sectoare economice și indică o contribuție de 30% din PIB, cu aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii. [...]
USR își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan și își asumă coordonarea cu PNL pentru un „proiect reformist” , după ce moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut în Parlament și Guvernul Bolojan a fost demis, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută de Dominic Fritz , președintele USR, într-o conferință de presă de marți seară, la finalul zilei în care moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, cu sprijinul PSD, al „polului extremist AUR–SOS–POT” și al minorităților, conform relatării. Mandat pentru negocieri cu Bolojan și mesaj de continuitate Fritz a spus că miniștrii USR „vor merge la serviciu până în ultima zi” și că a fost mandatat de Comitetul politic al partidului să îl invite pe Ilie Bolojan la o discuție despre coordonarea pașilor USR și PNL. „Miniștrii USR vor merge la serviciu până în ultima zi. Comitetul politic m-a mandat să îl invit pe Ilie Bolojan la o discuție pentru cum putem coordona pașii USR și PNL. USR va livra loialitate față de proiectul reformist în România. Este evident că este nevoie de forțe reformiste, că este nevoie de claritate morală. USR cu mare responsabilitate va livra această claritate”, a declarat Dominic Fritz. Ce urmează (informații limitate) Materialul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile despre formatul unei eventuale înțelegeri politice între USR și PNL sau despre calendarul următorilor pași nu sunt precizate în textul publicat. [...]
Mesajul lui Adrian Veștea sugerează o susținere condiționată pentru Ilie Bolojan, ceea ce complică repoziționarea PNL după căderea Guvernului. Potrivit Libertatea , prim-vicepreședintele PNL a transmis marți, 5 mai, la câteva ore după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, că îl va sprijini pe liderul partidului doar atât timp cât consideră că proiectele acestuia „sunt necesare și benefice pentru România”. Într-o postare pe Facebook, Veștea a afirmat că l-a sprijinit pe Bolojan „în toate proiectele sale” și că va continua „atâta timp cât” are convingerea că acestea sunt utile pentru România și români. Presiune pe PNL: negocieri pentru continuarea guvernării În același mesaj, Veștea a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul după pierderea majorității: PNL „trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene” și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. El a legat miza politică de impactul în administrația locală, susținând că primarii PNL răspund direct pentru proiecte concrete – de la creșe la drumuri și proiecte cu fonduri europene – și au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. Context intern: Veștea a blocat anterior o propunere a lui Bolojan Libertatea amintește că Adrian Veștea s-a opus pe 2 februarie, în ședința Biroului Politic Național al PNL de la Vila Lac, propunerii lui Ilie Bolojan de a schimba șefii liberalilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, iar inițiativa a fost atunci blocată la vot. În acest context, publicația notează că, „coroborat cu mesajul de acum”, Bolojan s-ar mai putea baza „cu certitudine” pe un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, în timp ce ceilalți trei – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea – ar avea poziții „tot mai îndepărtate” față de liderul PNL. Ce a declanșat criza: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire, mai arată Libertatea. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, „exact” același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Publicația menționează și că partidul condus de Sorin Grindeanu își retrăsese miniștrii cu două săptămâni înainte. Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul său expiră în 2027, după ce statutul partidului a redus durata mandatului de la 4 la 2 ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
PNL își joacă rolul de „partid de guvernare” după moțiune , iar prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu cere ca liberalii să nu se retragă din asumarea executivă, în ciuda căderii Guvernului prin moțiune de cenzură , potrivit Știrile Pro TV . Predoiu a spus marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia să ajungem” la această situație și că soluția moțiunii „nu este una benefică pentru România”. În evaluarea sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue. În același mesaj, liderul liberal a susținut că PNL are „relevanță strategică” și că partidul trebuie să aleagă între o decizie rapidă, pe fond emoțional, și continuarea asumării responsabilităților guvernării. Predoiu a adăugat că opțiunile vor fi discutate în partid. Ce înseamnă poziționarea lui Predoiu pentru deciziile PNL Din declarațiile sale, linia pe care o propune este ca PNL să își păstreze „opțiunile deschise” și să urmărească evoluțiile din zilele următoare, cu o preferință explicită pentru continuarea guvernării. Totodată, Predoiu a afirmat că rezoluțiile adoptate anterior privind lipsa unei colaborări cu PSD „nu sunt incompatibile” cu poziția sa de a continua guvernarea, fără ca materialul să detalieze cum ar arăta concret această formulă. Ce urmează imediat Ședința Biroului Politic Național al PNL, în format extins, este programată marți de la ora 17:00, unde partidul ar urma să discute opțiunile după căderea Guvernului. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
