Știri
Știri din categoria Politică
În a doua zi a negocierilor de pace din Emiratele Arabe Unite, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord privind schimbul a „314 prizonieri”, potrivit emisarului special american Steve Witkoff, informează The Kyiv Independent. Este primul astfel de schimb realizat în ultimele cinci luni, după ce Moscova a suspendat unilateral procesul, conform președintelui Volodîmîr Zelenski.
Acordul vine în contextul unui efort diplomatic trilateral între Ucraina, Rusia și Statele Unite. Deși Witkoff nu a precizat dacă este vorba despre 157 de prizonieri de fiecare parte sau 314 din fiecare tabără, evenimentul este considerat un semnal pozitiv în cadrul discuțiilor mai ample pentru încheierea războiului.
Ultimul schimb de prizonieri între cele două țări a avut loc pe 2 octombrie 2025, când Ucraina a recuperat 185 de soldați și 20 de civili deținuți de Rusia. Acum nu este clar dacă printre cei 314 vor fi incluși și civili sau dacă se va limita strict la prizonieri de război.
Witkoff a declarat că „rezultate ca acestea demonstrează că angajamentul diplomatic susținut oferă rezultate tangibile”, dar a subliniat că „mai este mult de lucru”. Oficialul american a mai menționat că se așteaptă „progrese suplimentare în următoarele săptămâni”.
Negocierile continuă pe fondul reluării atacurilor rusești asupra Ucrainei și într-un climat marcat de îngrijorări privind situația umanitară și energetică din țară. Contextul acestui nou acord arată o posibilă detensionare parțială și oferă speranțe că dialogul ar putea duce la alte inițiative similare, inclusiv în privința protejării civililor și a reluării altor procese de reconciliere.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles , potrivit Digi24 , care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre. Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate. Episoade recente care au alimentat criticile la adresa UE Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare. „Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz. Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei. Summitul de la Bruxelles și linia de demarcație a lui Merz Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației. În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”. Reacții și presiuni interne în Germania Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați. În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026. De la profil pro-european la confruntări cu Comisia Europeană Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice. Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice. În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE. Elemente ale criticii atribuite de Bloomberg viziunii lui Merz asupra UE includ: prea multă ezitare, prea multă imigrație, prea multă reglementare și o concentrare prea mare pe puterea soft (influență prin diplomație, norme și cooperare), într-un context de securitate mai dur. [...]
CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a câștigat alegerile regionale din Renania-Palatinat , însă extrema dreaptă AfD este pe cale să obțină un rezultat record, potrivit Agerpres , care citează sondaje realizate la ieșirea de la urne și o informare AFP. Conform acestor estimări, CDU ar urma să obțină aproximativ 30% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD) este creditată cu circa 20%, ceea ce ar reprezenta un record pentru partid într-un land din vestul Germaniei, în condițiile în care AfD este, în general, mai puternic în est. SPD, partenerul CDU în coaliția federală, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu aproximativ 27%, dar ar înregistra un regres într-un land considerat un fief tradițional, pe care social-democrații l-au guvernat timp de peste trei decenii. O eventuală înfrângere ar veni după rezultatul slab din 8 martie din Baden-Württemberg, unde SPD a coborât la un minim istoric de 5,5%. Pentru Friedrich Merz, victoria din Renania-Palatinat oferă un respiro înaintea unui calendar electoral încărcat în toamna lui 2026, în estul Germaniei, unde AfD are șanse să câștige în două landuri și să obțină un scor bun la Berlin. În același timp, cancelarul se confruntă cu o scădere accentuată a popularității, iar CDU a pierdut alegerile din Baden-Württemberg în fața Verzilor. Merz conduce guvernul federal din mai 2025 și a fost criticat pentru ritmul lent al reformelor menite să sprijine o economie descrisă ca fiind în pierdere de competitivitate după renunțarea la gazele rusești, afectată suplimentar de războiul din Iran și de disputa comercială cu SUA. La nivel național, CDU/CSU este aproximativ la egalitate în sondaje cu AfD, pe fondul unei dezbateri dominate de migrația ilegală, temă pe care Merz a încercat să o abordeze prin măsuri de înăsprire a politicilor. [...]
USR cere partidelor să nu respingă în Senat reducerea diurnelor magistraților , potrivit G4Media , care citează un comunicat transmis duminică de Uniunea Salvați România. Formațiunea solicită tuturor partidelor parlamentare să aprobe proiectul și, în mod explicit, să nu îl respingă la votul programat „mâine” în Senat. Inițiativa vizează alinierea diurnei de delegare sau detașare a magistraților la nivelul prevăzut pentru funcționarii publici. Concret, proiectul ar reduce diurna de delegare sau detașare a magistraților de la 2% din indemnizația brută de încadrare la o sumă fixă, aceeași cu cea aplicată funcționarilor publici, conform comunicatului citat. Propunerea legislativă este un proiect de modificare și completare a OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul de justiție. Documentul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu. În comunicat este inclusă și o declarație a deputatului USR Alin Stoica, care susține că majorarea diurnelor a devenit un instrument de stimulare pentru acceptarea delegărilor și detașărilor, iar încetarea acestora ar însemna pierderea stimulentului financiar. Următorul pas, conform informațiilor prezentate, este votul din Senat programat pentru ziua următoare publicării comunicatului. [...]
PSD va stabili luni, 23 martie, calendarul consultării interne privind o posibilă ieșire de la guvernare , potrivit Digi24 . Decizia urmează să fie luată în Biroul Permanent Național, care se reunește la ora 10:00, în sistem hibrid. Consultarea internă a fost anunțată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, și este descrisă ca fiind similară celei organizate atunci când partidul a decis intrarea la guvernare, însă de această dată tema este o eventuală ieșire din Coaliție. Înaintea ședinței de luni, Grindeanu a indicat că Biroul Permanent Național va fixa pașii și termenele consultării. „Luni vom avea un Birou Permanent Naţional şi vom hotărî calendarul”, a declarat Grindeanu, vineri, după adoptarea bugetului de stat pe 2026. Potrivit informațiilor din articol, consultarea se bazează pe votul a aproximativ 5.000 de membri PSD cu drept de vot, inclusiv reprezentanți aleși din teritoriu. Grindeanu a susținut că decizia finală va aparține acestui corp de vot intern, nu conducerii restrânse. Miza consultării este evaluarea continuării participării PSD la guvernare, în contextul în care partidul spune că va analiza atât activitatea guvernamentală din ultimele luni, cât și felul în care au fost tratate propunerile PSD în cadrul Executivului, după adoptarea bugetului de stat pe 2026. [...]
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că își dă demisia dacă i se cer concedieri , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres. Declarațiile vin în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10% în 2026. Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a afirmat că reorganizarea cerută pentru atingerea țintei de economii nu va fi folosită ca „prilej” pentru disponibilizări. El a spus, sâmbătă, la o conferință de presă la Arad, că este „ministrul Muncii, nu al concedierilor” și că, dacă „va fi să plece vreun om prin voința ministrului, acela va fi ministrul”. Ministrul a susținut că în instituțiile subordonate ministerului vor fi „zero concedieri” și a argumentat că domeniul este deja subdimensionat ca personal. În acest sens, a invocat solicitările transmise de consiliile județene către minister pentru angajarea a 2.500 de persoane în sistemul de asistență socială, apreciind că nu se poate cere suplimentarea personalului și, în același timp, reducerea lui. Manole a adăugat că nu mai există spațiu pentru tăieri de posturi și că reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată „din reorganizare și din alte cheltuieli decât cele direct cu veniturile oamenilor”. El a mai spus că ar fi „păgubos pentru economie” să fie diminuate capacități din zona Ministerului Muncii, dând exemplul Inspecției Muncii din București, care ar fi pierdut 50% din personal din 2008 până în prezent. Ministrul a fost prezent la Arad la o întâlnire cu managerii instituțiilor din subordine, dedicată implementării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. În perioada următoare, miza politică și administrativă va fi modul în care ținta de economii de 10% poate fi atinsă fără reduceri de personal, în condițiile în care ministerul invocă deficitul de angajați din serviciile publice pe care le coordonează. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei , a ajuns la Budapesta pentru a-l susține pe Viktor Orbán înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Vizita are loc pe fondul unei campanii electorale descrise drept „decisivă” și vine în contextul în care, conform aceleiași surse, un mesaj de susținere pentru liderul maghiar ar fi transmis și de președintele SUA. Milei participă la Budapesta la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), un forum care reunește lideri și personalități ale dreptei la nivel global. În articol, evenimentul este prezentat ca parte a unei rețele de întâlniri care adună actori politici aliniați cu liberalismul economic și conservatorismul. În cadrul vizitei, președintele Argentinei s-a întâlnit cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, la Palatul Sándor, și a fost primit de premierul Viktor Orbán la sediul guvernului, mai notează sursa. „Președintele Argentinei, Javier Milei, a ajuns sâmbătă la Budapesta să-l susțină pe liderul maghiar Viktor Orban, înaintea alegerilor decisive din 12 aprilie.” Pe agenda zilei figurează și discursul de închidere al conferinței, precum și o întâlnire cu Miklós Szanthó, directorul filialei maghiare a CPAC. Ulterior, Milei urmează să primească titlul onorific „Civis Universitatis Honoris Causa” din partea Universității Ludovika, în cadrul unei ceremonii conduse de rectorul Gergely Deli, unde va susține un discurs, conform articolului. [...]
