Știri
Știri din categoria Politică
Speculațiile privind o candidatură a lui Marco Rubio în 2028 redeschid miza unei confruntări interne în Partidul Republican, cu potențial de a-l pune față în față cu actualul vicepreședinte JD Vance, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Informația apare pe fondul unui „val de speculații” la Washington din ultimele zile, legat de posibilitatea ca secretarul de stat american să intre în cursa pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidențiale din 2028.
Materialul Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre elementele care au alimentat aceste speculații și nici despre vreo confirmare din partea lui Rubio. În lipsa unor clarificări publice, rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor transforma într-un demers politic explicit și cum ar influența, în interiorul partidului, poziționarea lui JD Vance în perspectiva ciclului electoral din 2028.
Recomandate
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate , după ce partidul S.O.S. România , condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media . Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național. Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”. „Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.” Ce pași impune Constituția și unde este „blocajul” practic G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție , care stabilesc traseul și pragurile necesare: suspendarea poate fi propusă în cazul „săvârșirii unor fapte grave” de încălcare a Constituției; inițierea propunerii cere semnăturile a cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (155); suspendarea se votează în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor (233), după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea președintelui. Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului. [...]
PNL își pune în discuție rămânerea la guvernare, iar miza este păstrarea funcției de premier ca principal instrument de influență politică , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu spune că partidul va decide după consultări interne dacă își menține rolul în actuala formulă de guvernare, invocând prioritatea „responsabilității politice” față de calculele electorale. Predoiu a respins explicit ideea că ar urmări să devină propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru. „Răspunsul scurt este nu.” De ce contează: relevanța PNL, legată de Palatul Victoria În evaluarea lui Predoiu, funcția de premier este esențială pentru poziționarea PNL în actualul context politic. El a argumentat că relevanța strategică a partidului depinde de această pârghie, făcând trimitere la nivelul de susținere pe care îl are formațiunea „în acest moment”. „Un partid care are 14% în acest moment rămâne relevant pe scenă politică în măsura în care are poziția de premier. Acesta este punctul-cheie al relevanței noastre strategice.” Consultări interne și scenariul opoziției Liderul liberal a spus că rezoluția votată în partid, prin care a fost condamnat politic gestul PSD de a iniția și susține moțiunea , a fost „firească și logică” și a funcționat ca semnal de solidaritate internă. Totodată, a insistat că discuțiile din PNL sunt „o dezbatere de idei” și că nu există risc de scindare. Predoiu a mai precizat că, dacă PNL va decide să intre în opoziție, va respecta hotărârea partidului, inclusiv în ceea ce privește funcția sa guvernamentală, dar a reiterat că, în opinia sa, opțiunea optimă rămâne continuarea participării la guvernare. Declarațiile au fost făcute joi, 7 mai, și sunt citate de Antena 3. [...]
PNL își schimbă linia politică și exclude o nouă coaliție cu PSD , iar Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată printr-un vot real în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe Facebook și adresat „pentru liberali”, pune în oglindă două momente pe care Bolojan le numește „decizii complicate” din istoria recentă a PNL: intrarea la guvernare alături de PSD în 2021 și votul de marți seară (într-o ședință de aproape cinci ore) prin care conducerea PNL a decis să nu mai facă alianță cu social-democrații pe viitor și să intre în opoziție. Comparația cu 2021: „votul” care a formalizat o decizie deja luată Bolojan reamintește episodul din 2021, de la Vila Lac, când, spune el, președintele PNL de atunci, Florin Cîțu , a supus la vot formarea alianței cu PSD, deși decizia ar fi fost stabilită anterior. În relatarea lui Bolojan, voturile „pentru” nu au fost numărate, iar cele „împotrivă” au fost numărate, urmând ca diferența să fie interpretată ca sprijin pentru alianță. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” El afirmă că perioada care a urmat a dus la tensiuni interne, cu efecte vizibile la alegerile din 2024, când, în formularea sa, „ne-a trecut glonțul pe la ureche”. Votul din 2026: ruperea de PSD și trecerea în opoziție În contrast, Bolojan descrie votul din 2026 ca pe o decizie luată „în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri”, după o dezbatere „cu replici și argumente”. Potrivit lui, 50 de colegi au votat „pentru”, nimeni nu a votat „împotrivă”, iar patru nu au votat. Bolojan susține că, prin această decizie, PNL și-a recăpătat „respectul de sine” și avertizează că urmează o perioadă dificilă, dar că partidul „a ales drumul bun”. [...]
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
Cătălin Predoiu susține că PNL își păstrează relevanța politică doar dacă rămâne la guvernare, inclusiv prin poziția de premier , în contextul în care partidul ar avea „14%” în acest moment, potrivit News . Prim-vicepreședintele PNL respinge ideea unei repoziționări rapide în opoziție pentru un „pol de modernizare” și spune că discuția centrală ar trebui să rămână asumarea guvernării, nu calculele electorale. Predoiu a explicat că votul din ședința PNL, în care s-a adoptat o rezoluție ce cere PSD să își asume guvernarea după moțiunea inițiată și susținută „în asociere cu AUR”, reflectă o poziție „unanimă” în partid față de demersul social-democraților. Cu toate acestea, el afirmă că „abandonul responsabilității de a guverna România” alături de partide cu orientare pro-europeană și euroatlantică nu ar fi „cea mai bună soluție”. În argumentația sa, liberalul a invocat rațiunea inițială a coaliției: depășirea diferențelor politice și evitarea confruntării, în lipsa unor alegeri imediate, pentru a putea fi asumate și implementate măsuri considerate necesare. „Nu s-a discutat” despre un nou premier PNL Predoiu neagă că i s-ar fi propus să devină noul premier din partea PNL, în scenariul continuării coaliției. „Răspunsul scurt este nu. Nu, nu s-a discutat acest lucru deloc de către colegi, nici înainte de ședință și nici după, ca să fie limpede.” El spune că preocuparea reală este dacă partidul „abandonează sau nu responsabilitatea guvernării”. Opoziția, ca proiect pentru 2028: „Nu suntem în campanie electorală” Referitor la ideea unor colegi de a construi din opoziție un „pol de modernizare” care să aducă mai multe voturi în 2028, Predoiu afirmă că nu aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată. „Am înțeles și preocuparea colegilor (...), dar, totuși, nu suntem în campanie electorală.” În același context, el a spus că ar fi necesară „o consultare mai largă” în partid privind traiectoria pe care ar trebui să o urmeze liberalii. La nivelul conducerii PNL, președintele partidului, Ilie Bolojan , a declarat după adoptarea rezoluției că PNL intră în opoziție și va susține drumul pro-european al României, urmând să lucreze pentru construirea unui „pol de modernizare”. [...]
Sprijinul majoritar pentru unirea cu Republica Moldova ridică presiunea politică pentru o agendă și un calendar credibile , dar sondajul arată și o fractură între opțiunea de principiu și așteptările privind fezabilitatea, potrivit Euronews , care citează date INSCOP . Într-un scenariu de referendum, 71,9% dintre români spun că ar vota „da” pentru unire, în timp ce 21,4% ar vota „împotrivă”. Restul respondenților fie nu s-au hotărât (2,1%), fie declară că nu ar merge la vot (3,2%), fie nu știu/nu au răspuns (1,4%). Ce arată sondajul despre „când” și „dacă” se poate întâmpla unirea Deși sprijinul declarat pentru unirea prin referendum este ridicat, percepția asupra probabilității și orizontului de timp este mai rezervată. La întrebarea despre cât de rapid s-ar putea realiza unirea: 8,4% cred că se va realiza în următorii 3 ani; 13,3% în următorii 5 ani; 29,3% în următorii 10 ani sau mai mult; 34,7% cred că nu se va întâmpla niciodată; 13,7% nu știu; 0,6% nu răspund. INSCOP indică și diferențe între grupuri: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele de 30–44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București/urban mare tind să creadă peste medie că unirea ar putea avea loc în „10 ani sau mai mult”. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele de 45–59 de ani și angajații la stat sunt peste medie în categoria „nu se va realiza niciodată”. Argumentul „datoriei istorice” și identitatea: unde se strânge miza politică Sondajul mai arată că 67,6% consideră unirea cu Republica Moldova o „datorie istorică”, iar 26,4% nu sunt de acord; 6,1% nu știu/nu răspund. Peste medie, această idee este susținută de votanții PSD și PNL și de persoanele de peste 45 de ani, în timp ce votanții USR, cei de 30–44 de ani și respondenții cu educație superioară sunt peste medie în tabăra care respinge argumentul datoriei istorice. Pe dimensiunea identitară, 70,6% sunt mai degrabă de acord cu afirmația că „locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, iar 25,5% consideră că „sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”; 3,9% nu știu/nu răspund. INSCOP notează că acordul cu prima afirmație este peste medie la votanții PNL și USR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București/urban mare și angajați din sectorul privat, în timp ce ideea „popor separat” este peste medie la votanții AUR, femei, persoane de 30–44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din rural și angajați la stat. Metodologie Datele provin din cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizată de INSCOP prin interviuri telefonice (metoda CATI), în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane (populația neinstituționalizată 18+). Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, conform informațiilor transmise de INSCOP. Detaliile sondajului sunt publicate și pe INSCOP/Informat.ro . [...]
