Știri
Știri din categoria Politică
Deputatul PSD Mihai Fifor acuză că scăderea consumului timp de opt luni indică o deteriorare a economiei, pe care o pune pe seama măsurilor luate de premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit Agerpres. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor invocă date ale Institutului Național de Statistică (INS) și susține că „austeritatea” ar fi redus puterea de cumpărare și ar fi afectat încrederea în economie.
În postare, social-democratul afirmă că, în martie 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut atât ca serie brută (-2,3%), cât și ca serie ajustată (-3,2%). El mai susține că, pe primul trimestru din 2026, scăderea ar fi de minus 5% ajustat sezonier.
Fifor indică drept semnal de presiune asupra bugetelor gospodăriilor evoluția vânzărilor de produse nealimentare, despre care spune că „se prăbușesc cu 7,4%” în martie, interpretând că populația ar fi început să reducă cheltuielile care nu țin de strictul necesar.
Din perspectiva deputatului PSD, contracția consumului ar arăta o economie „sufocată” de „tăieri, taxe, blocaje” și de incertitudine. El susține că scăderea consumului ar fi un indicator direct al scăderii încrederii și al deteriorării puterii de cumpărare, cu efecte în lanț asupra firmelor și activității economice.
Fifor leagă explicit evoluțiile din retail de politicile promovate de Ilie Bolojan și contestă narativul de „succes economic” al Executivului interimar. În mesaj, el formulează concluzia că o scădere a consumului pe opt luni consecutive ar însemna „nu reformă”, ci „afundare” economică.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Ludovic Orban acuză o înțelegere PSD–PNL–Nicușor Dan pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan , cu Cătălin Predoiu ca variantă „agreată” de PSD , potrivit unui interviu acordat Adevărul . Miza politică, în lectura liderului Forța Dreptei, este reconfigurarea majorității și a conducerii Guvernului, nu o dispută punctuală în interiorul coaliției. Orban susține că „planul” ar fi implicat PSD, „o grupare din PNL” și pe președintele Nicușor Dan, care „au complotat împreună” pentru a „demola” Guvernul condus de Ilie Bolojan. În scenariul descris, după îndepărtarea lui Bolojan, PNL ar urma să revină la guvernare „cuminte”, cu sprijinul președintelui, și cu un premier „sugerat”. În același context, Orban afirmă că numele lui Cătălin Predoiu ar fi „vehiculat de luni de zile” ca propunere de premier din partea PNL care să fie „agreată de PSD”, pe care îl caracterizează drept „mai mult pesedist” și „un fel de Ciucă 2”. „Planul lor a fost acesta: îl dăm pe Bolojan, după care PNL, cu fracțiunea Thuma-Gorghiu, cu sprijinul lui Nicușor, să revină cuminte PNL la guvernare, cu premier sugerat. Cătălin Predoiu este vehiculat de luni de zile, nu e o noutate de premier propus de PNL care să fie agreat de PSD. Predoiu e mai mult pesedist, un fel de Ciucă 2” [...]
PNL își schimbă linia politică și exclude o nouă coaliție cu PSD , iar Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată printr-un vot real în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe Facebook și adresat „pentru liberali”, pune în oglindă două momente pe care Bolojan le numește „decizii complicate” din istoria recentă a PNL: intrarea la guvernare alături de PSD în 2021 și votul de marți seară (într-o ședință de aproape cinci ore) prin care conducerea PNL a decis să nu mai facă alianță cu social-democrații pe viitor și să intre în opoziție. Comparația cu 2021: „votul” care a formalizat o decizie deja luată Bolojan reamintește episodul din 2021, de la Vila Lac, când, spune el, președintele PNL de atunci, Florin Cîțu , a supus la vot formarea alianței cu PSD, deși decizia ar fi fost stabilită anterior. În relatarea lui Bolojan, voturile „pentru” nu au fost numărate, iar cele „împotrivă” au fost numărate, urmând ca diferența să fie interpretată ca sprijin pentru alianță. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” El afirmă că perioada care a urmat a dus la tensiuni interne, cu efecte vizibile la alegerile din 2024, când, în formularea sa, „ne-a trecut glonțul pe la ureche”. Votul din 2026: ruperea de PSD și trecerea în opoziție În contrast, Bolojan descrie votul din 2026 ca pe o decizie luată „în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri”, după o dezbatere „cu replici și argumente”. Potrivit lui, 50 de colegi au votat „pentru”, nimeni nu a votat „împotrivă”, iar patru nu au votat. Bolojan susține că, prin această decizie, PNL și-a recăpătat „respectul de sine” și avertizează că urmează o perioadă dificilă, dar că partidul „a ales drumul bun”. [...]
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
