Știri
Știri din categoria Politică
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate, după ce partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media. Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național.
Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”.
„Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.”
G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție, care stabilesc traseul și pragurile necesare:
Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
Conferința de la Cotroceni de la ora 19:00 poate seta agenda politică pentru următoarele luni , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va vorbi despre „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, potrivit Digi24 . Evenimentul este programat marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni , iar Digi24.ro anunță că va transmite în direct declarațiile președintelui. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a indicat temele conferinței, fără să ofere detalii suplimentare despre măsurile sau deciziile pe care le-ar putea anunța. „Despre provocările ultimelor luni şi priorităţile pentru perioada următoare voi vorbi deschis în cadrul unei conferinţe de presă, care va avea loc marţi, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.” Conferința va fi transmisă atât prin sistemul unic de transmisiune în direct, cât și pe site-ul Administrației Prezidențiale. În acest moment, informațiile publice se limitează la anunțul privind tema generală și la detaliile logistice (ora și locul), fără o agendă detaliată a subiectelor. [...]
Parlamentul declanșează schimbarea conducerii la TVR și Radio România , prin votul din plenul reunit pentru noile Consilii de Administrație, într-o procedură care poate decide rapid și numirile de la vârful celor două instituții publice, odată cu expirarea interimatelor în această săptămână, potrivit Agerpres . Camera Deputaților și Senatul se reunesc marți, de la ora 12:00, în ședință comună pentru desemnarea noilor membri ai Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și Societății Române de Televiziune (SRTV). Pe ordinea de zi este și desemnarea unui consilier de conturi care să exercite atribuțiile de președinte al Curții de Conturi . Înaintea votului din plen, candidații propuși de partidele parlamentare urmează să fie audiați marți, de la ora 9:30, în comisiile pentru cultură ale Camerei Deputaților și Senatului. Birourile permanente reunite au decis săptămâna trecută declanșarea procedurilor pentru aceste desemnări. Miza imediată: expiră interimatele conducerii Interimatele directorilor SRTV și SRR expiră în această săptămână. Conform unor surse politice citate de Agerpres , Sorina Matei ar urma să fie susținută de AUR pentru a rămâne președinte-director general la SRTV, iar Răzvan Dincă ar urma să fie susținut de PSD pentru a rămâne președinte-director general la SRR. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că pentru numirea membrilor în Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR ar exista „o înțelegere între partide”. „Este o înțelegere între partide.” Propunerile AUR pentru CA-urile SRTV și SRR Potrivit senatoarei Cristina Dumitrescu, AUR a înaintat următoarele propuneri: SRTV (titulari): Sorina Matei, Cora Muntean SRTV (supleanți): Titi Dincă, Rafael Udriște SRR (titulari): Maria Țoghină, Sorin Bejan SRR (supleanți): Cristian Curte, Maria Ribana Pătrașcu-Cornaciu [...]
Președintele Nicușor Dan își fixează public agenda post-criză politică într-o conferință de presă programată marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, potrivit HotNews . Evenimentul începe la ora 19:00 și vizează „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, după cum a transmis șeful statului pe Facebook. Miza conferinței este una de stabilizare și direcție politică, în contextul în care va fi prima apariție de acest tip la Cotroceni după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu . Noul cabinet a fost învestit pe 20 octombrie, după o criză politică declanșată la 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. În perioada dintre demitere și învestirea noului guvern, președintele a desemnat patru candidați pentru funcția de prim-ministru, iar al patrulea, Luca Niculescu, a reușit să formeze un guvern alături de PSD, notează publicația. Conferința de presă are loc și pe fondul discuțiilor recente de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Cu o zi înainte, Nicușor Dan a susținut declarații comune cu aceasta, pe teme precum securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării, conform materialului HotNews . Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu premierul Luca Niculescu, potrivit unei relatări separate a aceleiași publicații, disponibilă aici . [...]
Nicușor Dan cere accelerarea „hub-ului de securitate” la Marea Neagră, cu sprijinul UE , după discuția de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Antena 3 . Miza, în termenii președintelui, este trecerea de la o idee inclusă în strategia europeană la implementare concretă în România și Bulgaria. În declarațiile citate de Agerpres, șeful statului a spus că punctul „concret, important” al discuției a fost hub-ul de securitate la Marea Neagră, inițiat de România împreună cu Bulgaria „în urmă cu câțiva ani”, care „a intrat într-o strategie europeană” și „acum trebuie să fie concretizat” cu ajutorul UE. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de comerț și energie Nicușor Dan a legat direct securitatea din zonă de interese economice și strategice mai largi, afirmând că Marea Neagră este importantă pentru România și Europa ca „punct important în comerțul global”, inclusiv pentru „viitorul Coridor de Mijloc”, dar și pentru „securitatea energetică a Europei”, în contextul extracțiilor viitoare din Marea Neagră și al relației cu zona caspică. Tot în acest cadru, președintele a susținut că reconstrucția Ucrainei și perspectiva unei păci stabile sunt greu de separat de condiția unei Mări Negre sigure. Contextul invocat: „incidente” și război hibrid Președintele a vorbit despre „numeroase incidente” recente în regiune, enumerând incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat într-un „spectru de război hibrid” atribuit Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina. Ce alte teme au fost pe agendă Pe lângă securitatea la Marea Neagră, discuțiile de la Palatul Cotroceni au inclus, potrivit Agerpres, solidaritatea României cu Ucraina și angajamentul pentru „o pace justă și durabilă”, precum și subiecte europene mai largi: cadrul financiar multianual al UE; parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, pe care România îl susține, în ideea unui plus de „securitate și prosperitate” pentru regiune. În materialul Antena 3 nu apar detalii operaționale sau un calendar pentru „concretizarea” hub-ului; rămâne de văzut ce formă va lua sprijinul UE și ce pași vor fi anunțați pentru implementare în România și Bulgaria. [...]
