Știri
Știri din categoria Politică

Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate, după ce partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media. Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național.
Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”.
„Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.”
G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție, care stabilesc traseul și pragurile necesare:
Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului.
Recomandate

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]

Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri deschide formal procedura de învestire , cu audieri și vot în Parlament programate la începutul săptămânii viitoare, potrivit Adevărul . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că va depune documentele sâmbătă dimineață, la Parlament, după ce vineri a prezentat componența Cabinetului. Miza imediată este calendarul parlamentar: depunerea programului și a listei declanșează audierile candidaților la ministere și, ulterior, votul de învestitură, fără de care desemnarea nu se transformă în numire efectivă. Componența propusă a Guvernului Noul Cabinet ar urma să păstreze mai mulți miniștri din echipa condusă de Ilie Bolojan, conform listei prezentate de Mureșan. Propunerile includ și trei viceprim-miniștri, fiecare cu portofoliu: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) Ce prevede programul: repere fiscale și priorități bugetare În programul de guvernare, Mureșan indică păstrarea cotei unice și „lipsa unor noi impozite în 2027”, alături de măsuri pentru reducerea birocrației și continuarea reformelor. Sunt menționate și obiective privind reducerea deficitului, combaterea evaziunii fiscale și a corupției, precum și stimularea economiei și crearea de locuri de muncă. Documentul mai include indexarea salariilor și pensiilor „atunci când situația bugetară o va permite”, precum și investiții mai mari în apărare. În zona energetică, sunt trecute investiții în producție, rețele și capacități de stocare, cu obiectivul reducerii facturilor. Ce urmează în Parlament Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare. Următorul pas este obținerea votului de încredere al Parlamentului, după audierile candidaților la ministere, programate la începutul săptămânii viitoare. Pentru moment, data exactă a votului nu este precizată în informațiile citate. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]

Președintele Nicușor Dan spune că va încerca să excludă scenariul unei guvernări PSD–AUR dacă actuala încercare de formare a Executivului eșuează, indicând că următoarea nominalizare de premier va fi precedată de noi consultări cu partidele, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul negocierilor pentru învestirea unui guvern, cu impact direct asupra stabilității politice și a predictibilității decizionale. Într-un interviu acordat Cotidianul , Nicușor Dan a spus că își dorește „un guvern prooccidental” și „o majoritate prooccidentală” care să îl susțină, iar o colaborare PSD–AUR nu este „o direcție” în care ar vrea să meargă lucrurile. „Eu îmi doresc un guvern prooccidental şi o majoritate prooccidentală care să susţină un guvern prooccidental. Poate să fie o tehnică de negociere…În orice caz, nu este o direcţie în care eu vreau să mergem.” Ce condiționează următoarea nominalizare de premier Întrebat dacă ar refuza „sub nicio formă” o formulă PSD–AUR, președintele a răspuns că, „pentru moment”, România se află în situația unui premier desemnat și că speră într-o „flexibilitate din toate părțile” pentru formarea guvernului. El a adăugat că, dacă nu se ajunge la un guvern, va încerca, prin nominalizarea pe care o va face, să excludă scenariul PSD–AUR. „Pentru moment suntem în situaţia unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părţile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu”. Ce urmează dacă guvernul Mureșan nu trece Nicușor Dan a evitat să spună dacă, în cazul în care guvernul Mureșan pică, următoarea nominalizare ar fi automat Sorin Grindeanu sau o altă persoană. A indicat însă că, într-un asemenea scenariu, Constituția îl obligă să reia negocierile și să verifice din nou pozițiile partidelor. „Sper ca acest guvern să treacă şi nu poate să treacă decât prin negocieri şi flexibilizarea poziţiilor. Dacă se va întâmpla să nu treacă, Constituţia mă obligă să am negocieri, să văd din nou poziţia partidelor.” [...]

Brazilia oprește brusc pariurile online prin ordin executiv, o decizie cu impact direct asupra unei piețe de circa 60 mld. reali pe an , în timp ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva își întărește agenda economică înaintea alegerilor, potrivit Reuters . Ordinul executiv interzice operațiunile de pariuri online în cea mai mare economie din America Latină, la mai puțin de doi ani după ce guvernul a pus bazele cadrului legal care a permis funcționarea industriei. Măsura intră în vigoare imediat, dar trebuie aprobată de Congres în termen de 120 de zile pentru a rămâne valabilă. Guvernul justifică intervenția prin îngrijorări că cheltuielile în creștere cu jocurile de noroc au erodat bugetele gospodăriilor și au contribuit la niveluri record de îndatorare. Ministrul de Finanțe, Dario Durigan, a încadrat subiectul ca problemă de sănătate publică. „Ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică legată de pariurile online. Este o problemă serioasă”, a declarat ministrul de Finanțe Dario Durigan. Cum se aplică interdicția și ce obligații apar pentru platforme Durigan a precizat că site-urile firmelor de pariuri vor rămâne accesibile pentru ca utilizatorii să își poată revendica fondurile rămase până pe 5 octombrie. Din 6 octombrie, magazinele de aplicații și furnizorii de rețea vor fi obligați să blocheze aceste site-uri, conform anunțului. Interdicția vine într-un moment în care operatorii licențiați puteau oferi servicii la nivel național din ianuarie 2025, după plata taxelor de concesiune și îndeplinirea cerințelor de reglementare. Pariurile online au fost legalizate în 2018, sub fostul președinte Michel Temer, iar Lula a semnat în 2023 legislația care a stabilit reguli și a autorizat explicit jocurile de cazino online, pe lângă pariurile sportive. Miza economică: cheltuieli ale gospodăriilor și venituri fiscale Ministerul de Finanțe estimează că gospodăriile din Brazilia cheltuiesc aproximativ 60 miliarde reali (aprox. 53,6 miliarde lei) anual pe pariuri online, ceea ce generează circa 10 miliarde reali (aprox. 8,9 miliarde lei) venituri fiscale. JPMorgan a indicat că printre companiile listate cu expunere mai mare pe Brazilia se numără Evolution, Allwyn (prin Betano), Entain și Flutter, potrivit Reuters. Asociația ANJL, care reprezintă sectorul, a avertizat într-un comunicat că măsura ar împinge peste 30 de milioane de jucători către site-uri ilegale și că ignoră investițiile făcute pentru conformarea cu legea. Context politic: cursă strânsă și reacția opoziției Decizia este anunțată pe fondul unei competiții electorale strânse: Reuters notează că sondajele îl arată pe Lula într-o cursă strânsă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro , fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, înaintea primului tur din 4 octombrie. Flavio Bolsonaro a catalogat interdicția drept „populistă, ipocrită și motivată politic”, la un miting de campanie în Rio de Janeiro. Pachet social în paralel: program nou de reducere a datoriilor În același anunț, Lula a prezentat și o inițiativă de reducere a poverii datoriilor gospodăriilor, după relansarea programului de renegociere „Desenrola”. Guvernul intenționează să organizeze în noiembrie o licitație pentru a cumpăra și restructura datorii ale populației, alocând 15 miliarde reali (aprox. 13,4 miliarde lei) pentru a achiziționa până la 150 miliarde reali (aprox. 134 miliarde lei) credite neperformante, la discounturi de cel puțin 90%. Programul vizează datorii restante de 2–4,5 ani, în principal solduri de card de credit și împrumuturi personale negarantate. Ministrul Planificării, Bruno Moretti, a spus că licitația va acoperi datorii de până la 10.000 reali (aprox. 8.900 lei), iar gospodăriile ar urma să își stingă obligațiile la valoarea redusă, cu beneficiul integral al ștergerii transferat către debitori. Pentru piața pariurilor, următorul test este politic: ordinul produce efecte imediat, dar supraviețuirea lui depinde de votul Congresului în următoarele 120 de zile, în timp ce guvernul încearcă să limiteze impactul social al îndatorării înainte de scrutin. [...]