Știri
Știri din categoria Politică
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate, după ce partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media. Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național.
Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”.
„Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.”
G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție, care stabilesc traseul și pragurile necesare:
Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului.
Recomandate
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
Disputa din PNL privind strategia de guvernare se adâncește , după ce Valeriu Iftime, liderul PNL Botoșani și șeful Consiliului Județean, cere ca liberalii să rămână la putere „cu rol de conducere”, deși partidul a decis recent trecerea în opoziție, potrivit Mediafax . Iftime afirmă că PNL a hotărât să nu mai facă parte dintr-o guvernare cu PSD și reia critica la adresa social-democraților, invocând inclusiv asocierea PSD cu AUR în contextul moțiunii. În același timp, el susține formarea unui „guvern pro-european” și spune că acesta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere. „Susțin, în același timp, formarea unui guvern pro-european, iar asta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere! România are nevoie de stabilitate, coerență și predictibilitate, nu de experimente și haos politic.” Presiune internă pentru revenirea la guvernare Poziția lui Iftime vine după decizia PNL de marți seară de a rămâne în opoziție, însă nu este singulară. În aceeași zi, mai mulți lideri PNL – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu – au susținut rămânerea partidului la guvernare, contrazicând poziția lui Ilie Bolojan , conform informațiilor din articol. Totodată, Ilie Bolojan nu a exclus ulterior, într-un interviu pentru Antena 1, posibilitatea ca PNL să rămână la guvernare, afirmând: „Noi nu suntem niște oameni care abandonăm”. Context politic și o legătură cu Cotroceni Materialul notează și că fiul lui Valeriu Iftime, Șerban Iftime, este consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pe probleme de energie. În lipsa unor detalii suplimentare despre negocieri sau un calendar politic, rămâne de văzut dacă presiunea internă din PNL va duce la o reconsiderare a deciziei de a sta în opoziție și în ce formulă ar putea fi discutată o eventuală revenire la guvernare. [...]
Comentariile lui Cristian Tudor Popescu leagă criza politică de riscuri economice majore, inclusiv retrogradarea României la „Junk” , într-o postare în care îl plasează pe Nicușor Dan pe ultimul loc într-un „top” al președinților postrevoluționari, potrivit HotNews . Gazetarul susține, într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, că Traian Băsescu ar fi fost președintele care „a produs cel mai mic rău mai mic”, în timp ce despre Nicușor Dan afirmă că produce „cel mai mare rău mai mic”. În ierarhia sa, după Băsescu urmează Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Klaus Iohannis, iar ultimul este Nicușor Dan. De ce contează: scenariul economic invocat – „Junk”, leu în comă, FMI În același mesaj, Cristian Tudor Popescu leagă direct schimbarea de guvern de o posibilă deteriorare rapidă a indicatorilor economico-financiari. El afirmă că moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus marți la demiterea Guvernului Bolojan „împinge România pe niște șine la vale” și anticipează o perioadă de instabilitate politică și „prăbușire economico-financiară”. Printre consecințele pe care le enumeră: „căderea țării în categoria Junk pentru investitorii străini”; deprecierea severă a leului, descrisă metaforic drept „leul în comă”; apelul la FMI, cu „măsuri mai dure” decât cele ale lui Bolojan; dincolo de FMI, perspectiva unui „Consiliu Monetar”, pe care o descrie ca pierdere a suveranității monetare (pierderea controlului asupra monedei naționale și a operațiunilor economico-financiare). Ținta politică: Nicușor Dan, ironizat pentru apelurile la calm Pe fondul crizei politice, CTP îl ironizează pe președintele Nicușor Dan pentru apelurile la calm, spunând că și-l imaginează „ținând în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă”, „mult mai mare și mai grea decât el”, în timp ce merge „cu pași lenți și târșiți”. Materialul HotNews notează că postarea este publicată în contextul demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar mesajul lui CTP proiectează un scenariu în care instabilitatea politică se transmite rapid în costuri economice și de finanțare pentru România. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
PSD își închide opțiunile de guvernare cu AUR , după ce Sorin Grindeanu a exclus atât susținerea unui premier propus de AUR, cât și varianta în care PSD ar sprijini din Parlament un guvern minoritar, potrivit news.ro . Poziționarea restrânge spațiul de negociere pentru formarea unei majorități și indică limitele pe care PSD spune că nu le va depăși în actualul context politic. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție la Euronews, unde liderul PSD a spus că excluderea unei colaborări cu AUR nu este una de moment, ci o linie menținută și anterior. Linia roșie: fără premier AUR și fără sprijin pentru guvern minoritar Grindeanu a comentat și anunțul AUR potrivit căruia partidul își dorește funcția de prim-ministru. Întrebat dacă există un scenariu în care PSD ar susține un premier de la AUR, răspunsul său a fost negativ. Totodată, el a respins explicit și o altă formulă vehiculată frecvent în negocierile politice: un guvern minoritar (un executiv fără majoritate parlamentară proprie) susținut punctual sau printr-un acord de sprijin din Parlament. „Am exclus această variantă, nu doar să fie parte a unui guvern minoritar, Partidul Social-Democrat, nici măcar varianta prin care PSD susţine un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o putem accepta.” Anticipatele, condiționate de Constituție și de decizia președintelui În ceea ce privește alegerile anticipate, Grindeanu a invocat pașii prevăzuți de Constituție: ar trebui să cadă trei guverne, iar ulterior președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri. Liderul PSD a susținut că, din moment ce președintele ar fi exclus public scenariul anticipatelor, acestea „nu pot avea loc”, subliniind că nu este vorba doar de un „joc parlamentar”, ci de o decizie care depinde de șeful statului. [...]
