Știri
Știri din categoria Politică
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro. În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv.
Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian.
Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”.
„Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept”
În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie.
Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența.
„Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna”
Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri.
Recomandate
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Ungaria ar urma să renunțe la blocajul asupra împrumutului UE de 90 miliarde euro (aprox. 448,2 miliarde lei) pentru Ucraina , semnal transmis de viitorul premier Péter Magyar , ceea ce ar debloca rapid o finanțare considerată urgentă pentru Kiev, potrivit Politico . Magyar a spus, într-o conferință de presă la Budapesta, că decizia UE privind împrumutul „a fost deja luată în decembrie” și că viitoarea administrație Tisza „ar dori să fie coerentă” cu angajamentele anterioare. Mesajul vine după un blocaj de patru luni, în care guvernul condus de Viktor Orbán s-a opus eliberării fondurilor. Orbán, care a pierdut alegerile generale de duminică „la scor”, aprobase inițial împrumutul la un summit al liderilor UE la finalul anului trecut, înainte să revină asupra acordului. El condiționase deblocarea banilor de repararea de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc prin teritoriul ucrainean către Ungaria, acuzând Kievul că tergiversează lucrările. De ce contează: presiune de timp pe finanțarea Ucrainei Ucraina, cu rezervele financiare erodate după ani de război, ar avea un deficit major dacă împrumutul nu este aprobat până în mai, notează publicația. Deși capitalele europene sperau să rezolve disputa la un summit luna trecută, Orbán — alături de premierul Slovaciei, Robert Fico — a insistat că banii nu pot fi virați până nu este garantat fluxul de petrol. Un element important din semnalul lui Magyar este că liderii UE nu ar mai trebui să se reunească pentru a debloca împrumutul: el a indicat că decizia ar putea fi luată chiar înainte ca noul guvern să preia oficial mandatul, lucru care „ar trebui să se întâmple în cursul acestei luni”. Ungaria ar permite împrumutul, dar ar vrea să nu contribuie Chiar dacă Budapesta nu ar mai bloca împrumutul, Magyar a indicat că Ungaria nu ar urma să participe la finanțare. El a invocat situația fiscală internă și creșterea deficitului bugetar. „Voi discuta cu liderii europeni, dar personal sunt de acord că Ungaria ar trebui să se retragă, Ungaria este într-o situație foarte dificilă. Nu putem lua și mai multe împrumuturi, deficitul bugetar al Ungariei s-a triplat din 2010.” Magyar, fost aliat al lui Orbán, a câștigat o supermajoritate de două treimi în parlament și a promis o ofensivă împotriva corupției, acuzând guvernul ieșit din funcție de „trădare” prin sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el a spus că Orbán, deși rămâne premier interimar, „nu ar trebui să ia decizii peste capul” său. [...]
Apelul la arestări „în bloc” ridică miza confruntării politice din Ungaria după alegerile din 2026, pe fondul discuțiilor despre cum ar putea noua majoritate să trateze acuzațiile de corupție din perioada Fidesz, potrivit Libertatea . Péter Márki-Zay , primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de prim-ministru în 2022, a declarat într-un interviu pentru publicația ungară Index că Péter Magyar, liderul Partidului Tisza, ar trebui să ia măsuri drastice împotriva familiei premierului Viktor Orbán, în numele tragerii la răspundere pentru corupția asociată guvernărilor anterioare. „Îi propun lui Péter Magyar să aresteze imediat familia Orbán” Contextul politic: Tisza revendică o majoritate de două treimi Declarațiile vin după ce Péter Magyar a revendicat o „victorie istorică” în alegerile legislative din Ungaria din 2026. Conform rezultatelor oficiale citate, după numărarea a 98,9% din voturi, Tisza a obținut peste 53% din voturi și 138 de mandate, suficient pentru o majoritate de două treimi în parlament . Fidesz ar fi obținut 38,26%, Mi Hazánk – 5,85%, iar DK – 1,16%. Márki-Zay a susținut că dominația guvernului asupra mass-media a împins opoziția spre rețelele de socializare, strategie pe care o leagă de slăbirea capacității Fidesz de a reacționa. Tot el a criticat toleranța publică față de corupție, afirmând că „furtul nu i-a deranjat pe oameni până când au simțit că le este și lor de folos”. „Recuperarea banilor furați” ca argument economic Pe lângă arestarea familiei Orbán, Márki-Zay a cerut investigarea întreprinderilor apropiate acesteia, cu scopul de a elimina „corupția sistemică”. În argumentația sa, recuperarea fondurilor deturnate ar putea avea efecte economice, inclusiv prin stimularea ocupării. „Dacă acei bani nu ar fi fost furați, de două ori mai mulți oameni ar fi primit un loc de muncă” Politicianul a mai cerut organizarea de alegeri anticipate, susținând că democrația poate fi restabilită doar dacă persoanele vinovate de infracțiuni vor fi închise. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale lui Péter Magyar sau ale taberei Fidesz la aceste afirmații. [...]
Traian Băsescu leagă înfrângerea lui Viktor Orbán de un semnal politic pro-UE , susținând că votul din Ungaria a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump–Vladimir Putin în sprijinul premierului ungar, potrivit Mediafax . Într-o postare pe rețelele sociale, fostul președinte afirmă că Trump „va pleca”, în timp ce „America rămâne”, și descrie „votul democratic” drept elementul „mai puternic” decât arsenalul militar, în contextul rezultatului electoral din Ungaria. „Implicat masiv în campania pentru susţinerea lui Viktor Orban, tandemul Donald Trump – Vladimir Putin, a fost bătut măr de poporul maghiar.” Băsescu mai susține că Trump și Putin „urăsc democrația” și „Lumea cu Reguli” și că și-ar dori „să destrame Europa” pentru a o „controla și stăpâni”, concluzionând că rezultatul de duminică ar fi arătat că „nu se poate”. Ce s-a întâmplat în Ungaria și de ce contează politic Mediafax notează că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar , a obținut o „victorie istorică” la alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Potrivit aceleiași surse, Péter Magyar a obținut 138 de mandate din totalul de 199, peste pragul de două treimi (133) necesar pentru amendarea Constituției, ceea ce deschide perspectiva unor schimbări instituționale majore și a unei repoziționări în relația cu Uniunea Europeană. Reacțiile liderilor: recunoașterea înfrângerii și promisiunea de reforme Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea la scurt timp după închiderea urnelor, descriind rezultatul ca fiind „dureros, dar fără echivoc”, mai arată Mediafax. La rândul său, Péter Magyar a declarat că rezultatul reprezintă „eliberarea Ungariei” și că ar deschide calea către reforme majore și refacerea relațiilor cu UE. [...]
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz , invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei , potrivit HotNews . Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie. Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”. Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”. Votul din diaspora maghiară, argumentul central Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews. Relația cu Tisza: „încă nu avem o relație instituțională” Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice: „În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.” În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită. Mesaje diferite în UDMR după rezultat În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare: „Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.” [...]
