Știri
Știri din categoria Politică
Autoritățile au evacuat preventiv o zonă din Portul Constanța înainte ca o dronă navală să explodeze, iar președintele Nicușor Dan spune că statul va menține „un nivel ridicat de vigilență”, în contextul unui mediu de securitate „sensibil” la granița cu războiul din Ucraina, potrivit Antena 3.
Nicușor Dan a transmis mesajul vineri, în timp ce se afla în drum spre Muntenegru cu avionul Spartan. El afirmă că a fost informat despre incident și că ține legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu Ministerul Apărării Naționale.
„Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime.”
Președintele spune că prioritatea autorităților „a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”. În paralel, sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și „eventualele riscuri suplimentare”, urmând ca instituțiile responsabile să comunice pe măsură ce ancheta avansează.
În același mesaj, Nicușor Dan plasează explozia în seria incidentelor recente de pe litoral: după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, „care se adaugă incidentului de la Galați”.
Președintele leagă aceste evoluții de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și afirmă că România, ca stat membru NATO cu ieșire la Marea Neagră, va continua cooperarea cu aliații și va lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor și a intereselor naționale.
Recomandate
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
Contestarea la CCR blochează, cel puțin temporar, schimbarea de statut a Voluntariului , iar miza este una de reglementare: dacă Parlamentul poate declara un oraș municipiu fără respectarea strictă a criteriilor legale și pe baza unor consultări locale vechi. Potrivit HotNews , președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea prin care orașul Voluntari (Ilfov) urma să fie declarat municipiu. Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 3 octombrie 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat sesizarea joi. Textul integral al comunicării oficiale este publicat de Administrația Prezidențială . De ce spune președintele că Parlamentul nu poate decide „discreționar” În sesizare, Nicușor Dan susține că declararea unui oraș ca municipiu nu poate fi făcută arbitrar, ci trebuie să respecte criterii „generale și obiective” stabilite prin lege. „A admite că Parlamentul poate declara ca municipiu un oraș care nu întrunește aceste condiții ar însemna lipsirea textului constituțional de orice efect util”, arată președintele în sesizare. Referendumul din 2004, considerat neactual Un punct central al argumentației este că legea se bazează pe un referendum din 31 octombrie 2004, fără a ține cont de evoluțiile ulterioare. Președintele invocă schimbarea „fundamentală” a structurii populației și pune sub semnul întrebării actualitatea consultării. În 2004, referendumul s-a desfășurat cu 24.426 persoane înscrise pe liste, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, Voluntari avea 49.417 locuitori, conform unei adrese a Direcției Județene de Statistică Ilfov citate în comunicat. În plus, Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul în 2004. Referendumul din 2009, omis din documentația legii Președintele mai argumentează că voința exprimată în 2004 a fost contrazisă de o consultare ulterioară: referendumul din 22 noiembrie 2009 privind transformarea Voluntariului în Sectorul 7 al Municipiului București. În sesizare se arată că, potrivit Strategiei de dezvoltare locală a orașului Voluntari 2011–2020 (elaborată de Primăria Voluntari), 78% dintre participanți s-au exprimat în favoarea inițiativei. În același timp, Administrația Prezidențială susține că documentația care a însoțit legea contestată „omite complet” menționarea referendumului din 2009. Indicatori minimali neîndepliniți: deșeuri, spitale, postliceal Un alt set de argumente vizează îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de lege pentru declararea ca municipiu. În fișa localității întocmită în martie 2026, indicatorul privind existența unui depozit controlat de deșeuri „cu acces asigurat” este bifat cu „nu”. Totodată, în fișa orașului este menționat un număr de 25 de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, însă fără indicarea unităților spitalicești avute în vedere. În acest context, sesizarea citează avizul nr. 2009/18.03.2026 al Consiliului Economic și Social, potrivit căruia „orașul Voluntari nu are niciun spital public”. În plus, la indicatorul privind învățământul postliceal, documentația ar include o enumerare de școli gimnaziale, licee și o universitate, fără să rezulte „clar și expres” existența unei unități de învățământ postliceal. Ce urmează Sesizarea trimite legea în controlul Curții Constituționale, ceea ce amână promulgarea până la o decizie a CCR. Hotărârea Curții va stabili dacă actul normativ poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă trebuie reanalizat de Parlament. [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
Nicuşor Dan leagă stabilitatea economică de ieşirea din criza politică şi de agenda de securitate , susţinând că, în cele cinci luni de criză guvernamentală, „statul a continuat să funcţioneze”, iar economia „se stabilizează”, potrivit News . Mesajul a fost transmis într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show” (SiriusXM), la o zi după instalarea unui nou guvern, conform declaraţiilor preşedintelui. În interviu, Nicuşor Dan a spus că guvernul demis a avut atribuţii limitate, dar că au fost finalizate „multe lucruri importante”, inclusiv pe zona de securitate şi apărare, menţionând programul european SAFE , în care sunt implicate şi companii americane. Ce spune despre economie: deficit redus, dar cu efecte Întrebat despre evoluţia economiei, preşedintele a afirmat că aceasta „se stabilizează”. El a invocat creşterea economică din ultimele două decenii, susţinând că PIB-ul României „s-a triplat” în 20 de ani, dar a admis că în ultimii „unu-doi-trei ani” deficitul a fost „destul de mare”, iar reducerea lui are „un anumit impact asupra economiei”. În acelaşi timp, Nicuşor Dan a spus că România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la OCDE şi că se aşteaptă ca ţara să devină „în curând” membră a organizaţiei. Investiţii şi apărare: argumentul pentru capital străin şi prezenţă SUA Preşedintele a reluat ideea că România este „un loc foarte bun pentru investiţii”, invocând calitatea forţei de muncă, oportunităţile din energie şi tradiţia în tehnologie, IT şi matematică. Pe componenta de apărare, el a afirmat că România a ajuns la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi a indicat investiţia de patru miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) în baza de la Kogălniceanu , despre care a spus că va deveni cea mai mare din Europa. Totodată, a pledat pentru consolidarea prezenţei militare americane peste nivelul actual de „1.000 – 1.500” de militari, argumentând că aceasta ar stabiliza regiunea şi ar conta şi pentru SUA, prin poziţionarea României la Marea Neagră. Războiul din Ucraina şi efectele economice: Marea Neagră, rută comercială afectată Nicuşor Dan a declarat că România este afectată inclusiv economic de războiul din Ucraina, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială importantă, iar regiunea este acum mai instabilă. El a mai spus că România nu a fost pregătită iniţial pentru atacurile cu drone, dar că a făcut progrese şi „a început să le doboare”, acuzând Rusia că încearcă escaladarea conflictului şi extinderea lui prin mijloace de „război hibrid” (sabotaje, atacuri cibernetice, drone). Priorităţile declarate: securitatea, apoi atragerea de investiţii Întrebat care sunt principalele preocupări, preşedintele a indicat securitatea drept „prima preocupare”, enumerând calmarea situaţiei, îmbunătăţirea capacităţilor de apărare şi menţinerea relaţiilor bune cu partenerii. A doua prioritate, în formularea sa, este atragerea de investiţii străine, pe motiv că România nu atrage „suficiente” investiţii raportat la potenţial, iar o parte importantă din activitatea sa vizează aducerea unor investiţii „importante” în ţară. [...]
Donald Trump își contestă public ratingul de aprobare înaintea alegerilor din noiembrie , susținând că ar avea „60%” sprijin real, în condițiile în care mai multe sondaje naționale îl plasează semnificativ mai jos, potrivit Adevărul . Miza este una electorală și operațională: percepția asupra popularității poate influența mobilizarea bazei republicane și mesajele de campanie în apropierea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului. Într-un interviu acordat publicației The Washington Examiner, Trump a respins media RealClearPolitics , care indică 38,8% aprobare și 60,4% dezaprobare. Întrebat direct despre aceste cifre, președintele a răspuns că sunt „false” și a susținut că, „dacă ar avea nevoie”, ar ajunge la 60% aprobare. Ce arată sondajele citate în articol Afirmațiile lui Trump sunt puse în contrast cu mai multe cercetări sociologice recente: Sondaj Reuters/Ipsos (16–19 octombrie): 34% aprobare, 65% dezaprobare. Pew Research Center (28 septembrie – 4 octombrie): 30% aprobare, 68% opinie nefavorabilă. The New York Times/Siena College (publicat în aceeași săptămână): 34% popularitate. Articolul menționează și o comparație istorică: potrivit publicației americane, acesta ar fi cel mai scăzut nivel de aprobare pentru un președinte american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului de la Harry Truman în 1946 (33%). Sprijinul din nucleul MAGA și vulnerabilitatea pe economie Trump își justifică evaluarea optimistă prin sprijinul puternic din rândul republicanilor asociați mișcării MAGA („Make America Great Again”). El invocă o analiză a lui Harry Enten, analist-șef de date la CNN, potrivit căreia susținerea sa în acest segment rămâne foarte ridicată: 99% din voturile acestui grup la alegerile din 2024 și 98% rată de aprobare în septembrie în rândul republicanilor MAGA. Aceeași analiză indică însă o deteriorare puternică a percepției privind gestionarea inflației: soldul dintre cei care aprobă și cei care dezaprobă modul în care Trump gestionează inflația ar fi trecut de la plus 8 puncte procentuale în 2024 la minus 45 înaintea alegerilor legislative din 2026. Contextul disputei: controversa privind date fabricate Respingerea sondajelor are loc și pe fondul unei controverse care implică The New York Times și Wedgewood Research, o firmă de sondare care a recunoscut că a produs date fabricate într-un „experiment social”. Publicația americană a precizat, conform articolului, că sondajele contestate nu au fost folosite la calcularea ratei de aprobare a președintelui. În acest context, Trump continuă să conteste cifrele care indică o popularitate scăzută, în timp ce sondajele citate (Reuters/Ipsos, Pew și NYT/Siena) arată că, la nivel național, majoritatea respondenților dezaprobă activitatea sa. Sursa inițială a relatării este The Independent . [...]
