Știri
Știri din categoria Externe
SUA transmit că vor menține relația bilaterală cu Ungaria după schimbarea de guvern, în pofida faptului că vicepreședintele JD Vance spune că este „întristat” de înfrângerea electorală a premierului Viktor Orban, potrivit Agerpres.
Mesajul lui Vance indică o linie de continuitate în relația Washington–Budapesta: Statele Unite se declară pregătite să „colaboreze” cu succesorul lui Orban, conservatorul Peter Magyar, după alegerile din Ungaria.
Într-o intervenție la Fox News, vicepreședintele american a afirmat:
„Mă întristează că a pierdut (...) dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu următorul prim-ministru ungar.”
Vance a mai spus că se aștepta la acest rezultat, menționând că „știa foarte bine” că existau șanse mari ca Orban să piardă alegerile.
Declarațiile vin la câteva zile după ce Vance a călătorit personal la Budapesta pentru a-i oferi sprijin lui Viktor Orban în campania electorală, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP.
Din perspectiva semnalelor politice, combinația dintre regretul exprimat față de rezultat și disponibilitatea de a lucra cu noul premier sugerează o repoziționare rapidă către cooperare instituțională cu viitorul guvern de la Budapesta.
Recomandate
Victoria opoziției în Ungaria poate debloca decizii-cheie ale UE privind Ucraina , în condițiile în care înlăturarea lui Viktor Orbán ar reduce riscul de veto pe ajutor și sancțiuni, potrivit Digi24 . Fosta secretară de stat a SUA Hillary Clinton a descris rezultatul drept „o înfrângere răsunătoare” pentru Vladimir Putin și pentru „forțele autoritarismului” la nivel global. Clinton a spus, într-o intervenție la MSNBC, că scrutinul a fost în primul rând despre alegătorii ungari și nemulțumirea față de corupție, pe care a indicat-o ca temă centrală a campaniei împotriva lui Orbán, a familiei și a cercului său de apropiați. Miza pentru UE: mai puține blocaje pe dosarul Ucraina În analiza citată de Digi24, Clinton a legat înfrângerea lui Orbán de o semnificație geopolitică mai largă, invocând relația de lungă durată a fostului premier ungar cu Vladimir Putin și episoadele în care Budapesta a blocat sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, relatează Kyiv Post . În acest context, schimbarea de putere de la Budapesta „ar putea facilita” adoptarea de către UE a unor măsuri privind ajutorul pentru Ucraina și regimul de sancțiuni, prin reducerea riscului de obstrucție politică în Consiliu. Energie: diversificare, dar fără rupere totală de Rusia Peter Magyar a abordat și dependența Ungariei de energia rusească, semnalând că un viitor guvern ar urmări diversificarea, însă fără a rupe complet legăturile cu lanțurile de aprovizionare ale Moscovei, potrivit articolului. Reacții din SUA: Clinton versus JD Vance Clinton a susținut că rezultatul arată că alegătorii pot respinge conducerea autoritară atunci când au această opțiune și a criticat concentrarea puterii într-un singur lider, pe care a asociat-o cu degradarea instituțiilor democratice și cu presiuni asupra presei și justiției. Separat, vicepreședintele american JD Vance a reacționat la înfrângerea lui Orbán, spunând că este întristat de rezultat, dar nu complet surprins, și și-a apărat vizita recentă la Budapesta pentru a face campanie pentru liderul ungar, argumentând că a fost corect să susțină un aliat loial. [...]
Viitorul premier al Ungariei, Péter Magyar , își semnalează o repoziționare diplomatică față de Rusia , spunând că nu l-ar contacta el pe Vladimir Putin, dar ar răspunde dacă liderul de la Kremlin l-ar suna și i-ar cere să încheie războiul din Ucraina, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul contează pentru mediul de afaceri prin potențialul de a reduce incertitudinea geopolitică asociată Ungariei în UE și NATO, după schimbarea de putere de la Budapesta. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de trei ore, organizată duminică, după succesul electoral al partidului său, Tisza. Magyar a spus că nu crede că Putin îl va suna, dar că, în ipoteza unui apel, ar folosi discuția pentru a cere oprirea „uciderilor” și încheierea războiului. „Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde la telefon.” „Nu cred că se va întâmpla, dar dacă am vorbi, i-aș spune să pună capăt, vă rog, după patru ani, uciderilor și să încheie acest război.” Ce semnal transmite Budapesta și de ce e relevant Magyar a câștigat alegerile parlamentare și a pus capăt celor 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui Viktor Orbán . În acest context, poziționarea față de Rusia devine un indicator timpuriu al direcției de politică externă, mai ales că Putin a fost descris în material ca „partener apropiat” al lui Orbán. Moscova a transmis că „respectă” victoria lui Magyar și că se așteaptă la relații „pragmatice” cu Budapesta, potrivit articolului. Relația cu SUA: aceeași logică, alt interlocutor Magyar a afirmat că nici pe Donald Trump nu l-ar suna, însă ar răspunde dacă ar fi contactat. Într-un astfel de scenariu, ar invoca statutul de „aliați puternici în NATO” și l-ar invita pe Trump la aniversarea a 70 de ani de la revolta maghiară împotriva ocupației sovietice, în octombrie anul viitor. În material se mai arată că Orbán a fost un aliat important al lui Trump, care l-a susținut înaintea alegerilor, iar vicepreședintele JD Vance a făcut o vizită de campanie de două zile săptămâna trecută. Context politic intern: majoritate de două treimi Potrivit rezultatelor oficiale parțiale citate, după numărarea a aproape 99% din voturi, Tisza ar fi obținut 138 din cele 199 de locuri din Parlament, iar Fidesz 55. Prezența la vot ar fi fost de 79,50%. Cu o majoritate de două treimi, Tisza ar urma să aibă capacitatea de a anula reformele adoptate de Orbán în ultimii ani. Materialul notează și că Péter Magyar nu a fost un „outsider” clasic: până în februarie 2024 a făcut parte din cercul de putere al Fidesz, a lucrat în diplomație (inclusiv la reprezentanța Ungariei pe lângă UE) și a ocupat funcții în companii de stat; informațiile sunt atribuite BBC în articolul citat. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de perturbări pe ruta-cheie a petrolului , după ce Iranul a condamnat blocada navală impusă de SUA, iar patru nave au reușit totuși să tranziteze strâmtoarea, potrivit Mediafax . Teheranul a cerut despăgubiri de război de la cinci state arabe din Golf, acuzându-le că au facilitat „agresiunea americano-israeliană” prin permiterea folosirii teritoriilor lor pentru atacuri împotriva Iranului, relatează Press TV, citată de publicație. Demersul a fost transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU, Antonio Guterres , și către președintele Consiliului de Securitate, Jamal Fares Alrowaiei. În document, ambasadorul Iranului la ONU, Amir-Saeid Iravani, respinge cererile de despăgubire formulate de Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Iordania, potrivit Gulf News. Reprezentantul iranian susține că aceste state nu pot invoca articolul 51 din Carta ONU (autoapărarea), insistând că Iranul este „victima unei agresiuni”. Blocada SUA și tranzitul navelor: ce s-a întâmplat în Ormuz Separat, Iranul a condamnat ceea ce descrie drept un blocaj naval „ilegal” al SUA, pe care îl consideră o încălcare a suveranității și a dreptului internațional, avertizând că își rezervă dreptul de a răspunde pentru a-și proteja interesele naționale. Teheranul a cerut Consiliului de Securitate să intervină, să condamne blocajul și să prevină o escaladare care ar putea destabiliza regiunea. Deși blocada SUA ar fi fost aplicată încă de luni, patru nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, potrivit BBC, citată de Mediafax. Printre acestea sunt menționate atât petroliere, cât și nave de marfă aflate sub sancțiuni, unele cu escale anterioare în porturi iraniene sau plecări din China pe rute cu destinația Iran. Navele enumerate în material sunt: Christianna, care a traversat după ce a vizitat un port iranian; Rich Starry și Murlikishan, petroliere sancționate de SUA; Elpis, plecată din portul Bushehr (Iran). Analiștii citați în articol spun că unele nave ar putea folosi tehnici de falsificare a semnalului GPS pentru a-și ascunde poziția. Miza economică: o rută strategică sub presiune Armata SUA a declarat că blochează traficul maritim legat de porturile iraniene, dar menține libertatea de navigație pentru rutele non-iraniene prin această cale navigabilă strategică. În paralel, oficiali iranieni au indicat pagube preliminare ale războiului de 270 de miliarde de dolari (aprox. 1.242 miliarde lei), potrivit purtătoarei de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, care a precizat că estimarea este preliminară. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Hormuz este „terorism economic” și poate declanșa o escaladare cu efecte globale asupra transportului și energiei , în condițiile în care SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene și avertizează că „doi pot juca acest joc”, potrivit news.ro . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a spus că reluarea discuțiilor directe depinde de Iran și că Washingtonul urmărește „angajamentul lor ferm” de a nu dezvolta o armă nucleară. În același timp, el a legat miza negocierilor de riscul unor perturbări în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru navigația comercială. Negocierile: condiția SUA și blocajul de la masa tratativelor Vance a afirmat că „mingea se află” la Teheran în privința oricăror negocieri viitoare și că o înțelegere ar putea fi „foarte, foarte bună” pentru ambele țări dacă Iranul acceptă condițiile cerute de SUA privind arma nucleară. El a mai susținut că echipa iraniană prezentă în Pakistan nu avea mandatul necesar pentru a încheia un acord, motiv pentru care partea americană a părăsit negocierile după 21 de ore. Potrivit lui Vance, au existat progrese, însă „insuficiente” în privința eliminării uraniului îmbogățit și a garanțiilor că Iranul nu poate obține o armă nucleară. Strâmtoarea Hormuz: risc de escaladare și răspuns „în oglindă” Pe componenta cu impact economic, Vance a acuzat Iranul de „terorism economic” prin „închiderea de facto” a Strâmtorii Hormuz și a spus că Teheranul ar fi amenințat „orice navă” care tranzitează zona. Totodată, el a apărat blocada porturilor iraniene impusă de SUA ca răspuns și a avertizat că, dacă Iranul încearcă să blocheze navigația, „nici navele iraniene nu vor ieși”. Blocada navală a început luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României), după ce negocierile din weekend din Pakistan s-au încheiat fără un rezultat decisiv. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a promis represalii, iar oficiali iranieni au avertizat asupra unor efecte în lanț asupra economiei globale, inclusiv asupra consumatorilor americani. [...]
Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta , după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar , pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters . Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar. „Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.” „În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.” De ce contează: energie și proiecte strategice, dincolo de schimbarea politică Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare. În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Ce a spus Peter Magyar despre relația cu Rusia Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor. [...]
Schimbul de acuzații dintre noul lider de la Budapesta și Belgrad riscă să tensioneze cooperarea regională pe energie , după ce președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, l-a atacat public pe Péter Magyar, pe fondul declarațiilor acestuia despre influența lui Vladimir Putin și al unui incident de securitate lângă conducta de gaz TurkStream , potrivit Digi24 . Vučić a devenit primul lider străin care îl critică pe Magyar după alegerile din Ungaria, calificând drept „prostii” și „stupide” comentariile acestuia despre rolul lui Putin ca „naș” al unor lideri autoritari din regiune. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de Digi24. Contextul politic este unul sensibil: partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o „victorie zdrobitoare” la urne, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, iar Orbán și Vučić au avut relații politice strânse în această perioadă. Miza: energie și securitate, pe fondul TurkStream Într-o conferință de presă, Magyar a legat tema influenței politice din regiune de un incident de securitate din Serbia: descoperirea unor explozibili în apropierea conductei TurkStream, lângă granița cu Ungaria. El a descris episodul ca o posibilă operațiune sub „steag fals” (adică o acțiune care ar putea fi prezentată public ca fiind comisă de altcineva decât autorul real) și a spus că viitorul său guvern va investiga ce s-a întâmplat, fără să excludă că amenințarea ar fi putut fi autentică. Autoritățile sârbe au anunțat pe 5 aprilie că au fost găsite două pungi cu explozibili în apropierea conductei, care transportă gaz natural rusesc către Ungaria. Replica lui Vučić și ce urmează Vučić a respins acuzațiile și a cerut explicit ca Magyar să spună „cine este” în spatele relațiilor politice dintre Orbán, premierul slovac Robert Fico și liderul de la Belgrad, sugerând că acesta ar insinua implicarea lui Putin. Președintele sârb a afirmat că ancheta privind explozibilii va fi finalizată și că rezultatele îi vor fi comunicate lui Magyar, susținând că acestea vor arăta că liderul ungar „a greșit când a crezut zvonurile presei tabloide”. În pofida schimbului dur de replici, ambii lideri au transmis că vor să mențină relații bilaterale bune, iar Vučić i-a trimis lui Magyar și un mesaj de felicitare după alegerile de duminică. [...]
