Știri
Știri din categoria Politică
Apariția Dianei Șoșoacă alături de Ilan Șor, un fugar sancționat internațional, ridică un risc de reputație și vulnerabilitate politică pentru România, în contextul în care oligarhul pro-rus a folosit întâlnirea pentru a o promova public, potrivit Digi24.
Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova și aflat în prezent în Federația Rusă, a publicat fotografii în care apare „cordial” alături de eurodeputata română Diana Șoșoacă, pe care o prezintă drept „viitorul președinte al României libere”. Imaginile au fost realizate la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde vineri este așteptat să vorbească Vladimir Putin.
În mesajul postat pe rețelele sociale, Șor a scris: „Cu Diana Șoșoacă, viitorul președinte al României libere”, alăturând fotografii în care cei doi apar ținându-se de gât și zâmbind, din incinta forumului, relatează NewsMaker, potrivit News.ro.
Diana Șoșoacă a anunțat că participă la forum la invitația Administrației Prezidențiale a Federației Ruse și a descris prezența sa la Sankt Petersburg drept „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”.
Tot acolo, Șoșoacă a apărut joi alături de Marina Tauber, apropiată a lui Ilan Șor, fostă deputată, care este dată în căutare internațională și are de ispășit în Republica Moldova o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare.
Conform informațiilor prezentate, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara lui 2019, stabilindu-se inițial în Israel, iar din februarie 2024 se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, sentință menținută în decembrie 2024 de Curtea Supremă de Justiție.
Șor figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În acest context, folosirea unei imagini publice din România pentru mesaje politice de tip „viitorul președinte” poate amplifica miza reputațională și sensibilitatea subiectului, inclusiv prin asocierea cu un actor sancționat.
La Sankt Petersburg au fost prezenți și Igor Dodon, Vasile Tarlev, Oleg Ozerov și Victoria Furtună, toți considerați proruşi. În cadrul forumului, Dodon a cerut renunțarea la sancțiunile antirusești, reluarea negocierilor cu Gazprom și deschiderea curselor aeriene directe cu Moscova, propuneri pe care Guvernul de la Chișinău le-a calificat drept „regretabile”.
Recomandate
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier deschide o fereastră pentru un guvern tehnocrat, dar miza rămâne majoritatea din Parlament , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație relatată de G4Media . În opinia edilului PSD, numirea este „bună” doar în lipsa unei alternative, iar succesul depinde de componența echipei și de capacitatea de a strânge voturile necesare. Toma spune că, dincolo de numele premierului desemnat, „problema este cu cine se va prezenta” în fața Parlamentului, sugerând că o formulă mixtă – premier tehnocrat cu miniștri politici – ar fi nefuncțională. „Dacă este un tehnocrat cu miniștri politici, nu cred că va funcționa absolut deloc. Cu miniștri tehnocrați, să nu aibă legătură cu niciun partid.” Ce variantă de guvern vede Constantin Toma Primarul Buzăului indică două direcții, cu accent pe stabilitatea politică necesară votului de încredere: un executiv tehnocrat , cu miniștri tehnocrați „fără legătură cu niciun partid”; o coaliție largă PSD–PNL–USR–UDMR , pe care o numește „varianta cea mai bună”, dar cu o condiție explicită: fără Sorin Grindeanu la conducerea PSD. „Ar trebui să fie PSD-PNL-USR-UDMR, fără Sorin Grindeanu președinte la PSD și ar fi armonie totală.” Contextul instituțional: termenul de 10 zile pentru vot Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului. Declarațiile lui Constantin Toma sunt transmise de Agerpres, preluate de G4Media. [...]
Autoritățile au evacuat preventiv o zonă din Portul Constanța înainte ca o dronă navală să explodeze , iar președintele Nicușor Dan spune că statul va menține „un nivel ridicat de vigilență”, în contextul unui mediu de securitate „sensibil” la granița cu războiul din Ucraina, potrivit Antena 3 . Nicușor Dan a transmis mesajul vineri, în timp ce se afla în drum spre Muntenegru cu avionul Spartan. El afirmă că a fost informat despre incident și că ține legătura cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu Ministerul Apărării Naționale . „Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime.” Impact operațional: protecția infrastructurii portuare și ancheta asupra breșei de securitate Președintele spune că prioritatea autorităților „a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”. În paralel, sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și „eventualele riscuri suplimentare”, urmând ca instituțiile responsabile să comunice pe măsură ce ancheta avansează. Context: al doilea incident pe litoral în această săptămână În același mesaj, Nicușor Dan plasează explozia în seria incidentelor recente de pe litoral: după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, „care se adaugă incidentului de la Galați”. Președintele leagă aceste evoluții de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și afirmă că România, ca stat membru NATO cu ieșire la Marea Neagră, va continua cooperarea cu aliații și va lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor și a intereselor naționale. [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
UDMR avertizează că un guvern tehnocrat ar avea o majoritate fragilă și o viață scurtă , ceea ce ar complica adoptarea de legi și ar împinge partidele în opoziție imediat după învestire, potrivit Digi24 . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a făcut declarațiile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Kelemen Hunor a spus că UDMR își va decide votul în Parlament abia după ce va vedea lista de miniștri și programul de guvernare, indicând că o decizie ar putea veni spre finalul săptămânii viitoare, în funcție de calendarul prezentării în Legislativ. Liderul UDMR a menționat și o discuție telefonică „foarte scurtă” avută cu Tomac înainte de desemnare, urmând ca discuțiile să continue după nominalizare. De ce vede UDMR un risc operațional: guvern „de avarie”, fără sprijin stabil În evaluarea lui Kelemen Hunor, un guvern tehnocrat ar fi „o soluție de avarie” și ar funcționa greu într-un Parlament în care partidele ar intra rapid în opoziție, ceea ce ar face dificilă construirea unei majorități pentru proiecte legislative, „punctual”, prin negocieri de la caz la caz. El a invocat, ca exemplu, guvernul Cioloș (2015–2016), sugerând că un astfel de aranjament poate funcționa doar pe termen scurt, înainte de alegeri. Kelemen Hunor a mai argumentat că desemnarea lui Tomac ridică probleme de legitimitate politică, întrucât acesta conduce un partid extraparlamentar (PMP), care „în 2024 a ratat intrarea în Parlament”. A adăugat că demisia lui Tomac din funcția de președinte al PMP, menționată în articol, „nu schimbă în niciun fel situația lui”. Calendarul politic: votul UDMR, după lista de miniștri și program UDMR condiționează decizia de vot de: componența cabinetului propus; programul de guvernare; eventuale discuții directe cu premierul desemnat. Kelemen Hunor a spus că, în lipsa acestor elemente, „e greu de spus și de găsit argumente pentru un vot”. Totodată, a afirmat că este convins că România nu va ajunge la alegeri anticipate. Ce urmează procedural: termenul de 10 zile și votul în ședință comună Eugen Tomac a declarat la Cotroceni că va propune „o echipă de specialiști”, adică un „guvern tehnic, nu unul politic”, și a cerut „deschidere” din partea forțelor „democratice și prooccidentale” din Parlament. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și a listei Guvernului, care se dezbat în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. Kelemen Hunor a mai susținut că președintele nu are obligația constituțională de a dizolva Parlamentul nici după a doua încercare eșuată de formare a guvernului, arătând că, în interpretarea sa, pot exista și „trei, patru încercări” în intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituție. [...]
