Știri
Știri din categoria Politică
Conferința de securitate de la Munchen începe într-un climat tensionat între SUA și Europa, după ce Trump îl trimite pe Marco Rubio în locul controversatului JD Vance – o mișcare ce sugerează o schimbare de ton, dar nu și de strategie din partea administrației americane, potrivit HotNews.ro.
După discursul șocant al lui JD Vance de anul trecut, în care oficialul american critica libertatea de exprimare din Europa și flirta deschis cu poziții de extremă dreapta, Donald Trump a decis să trimită la Munchen un emisar cu profil diplomatic mai echilibrat: secretarul de stat Marco Rubio. Delegația SUA sosește însă într-un context de neîncredere profundă, marcat de scandalul Groenlanda și de percepția tot mai apăsătoare a unei rupturi în relațiile transatlantice.
Anul trecut, afirmațiile lui JD Vance despre „regresul libertății de exprimare” în Europa și deschiderea către poziții ale partidelor extremiste precum AfD au provocat un val de nemulțumire. În 2026, administrația Trump a ales o prezență mai tactică în persoana lui Marco Rubio, care a declarat că europenii „vor sinceritate”, dar fără a da semne că linia de politică externă a Washingtonului s-ar fi schimbat în esență.
Rubio a plecat joi seară din SUA și va conduce discuțiile în fața elitei internaționale din domeniul securității reunite la Munchen între 13 și 15 februarie. Încă dinainte de discursul său oficial, el a transmis că subiectul Groenlandei este „în lucru”, dar criza declanșată de intenția SUA de a revendica teritorii ale unor aliați NATO, precum Danemarca, a produs daune de durată.
Fostul diplomat Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinței, a avertizat că „lumea se află într-o eră a politicii de demolare”, în care tendințele distructive înlocuiesc abordările prudente de reformă. În acest climat, Donald Trump – care a afirmat că UE a fost creată pentru a „enerva Statele Unite” – își impune noua Strategie de Securitate Națională, ce vede Europa ca o entitate slabă și amenințată de „dispariție civilizațională”.
Rubio va insista asupra împărțirii sarcinilor în materie de apărare și va sublinia așteptările Washingtonului de la aliații săi. Cu toate acestea, tonul general pare mai calculat decât cel din 2025, când ieșirile lui Vance au creat un climat de ostilitate.
Printre temele dominante ale conferinței se numără:
Rubio va avea o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski, iar tema libertății de exprimare va reveni în discuții prin vocea subsecretarului Sarah Rogers, care critică politicile europene de combatere a dezinformării, considerate de administrația Trump drept „obstacole”.
După Munchen, Rubio va merge în Slovacia și Ungaria, unde va transmite personal sprijinul lui Trump pentru guvernul lui Viktor Orban. Alegerea acestor destinații nu este întâmplătoare, ambele țări fiind prezentate de Trump drept exemple de urmat pentru restul Europei.
Evenimentul din Bavaria are loc cu doar câteva zile înainte de lansarea controversatului „Consiliu de pace” creat de Trump – o inițiativă despre care mulți diplomați cred că subminează ONU. De asemenea, declarațiile recente ale premierului canadian Mark Carney despre „fractura ordinii mondiale” vor plana asupra dezbaterilor.
Munchen 2026 marchează, așadar, un punct critic al relațiilor SUA-Europa, unde diferențele de viziune nu mai pot fi ignorate, iar un posibil conflict ideologic între cele două maluri ale Atlanticului pare tot mai probabil.
Recomandate
Un sondaj indică faptul că germanii ar prefera ca CDU să caute o majoritate cu Die Linke, nu cu AfD , chiar dacă o parte importantă a electoratului se așteaptă ca AfD să dea cel puțin un prim-ministru de land după alegerile regionale din toamnă, potrivit Focus . Miza este una de guvernare: cum se formează majorități în landuri dacă AfD devine prima forță, dar fără majoritate absolută. Pe fondul celor trei alegeri regionale care urmează, o majoritate a respondenților anticipează o schimbare a raportului de putere în Germania în această toamnă. Într-o cercetare reprezentativă realizată de INSA pentru ziarul „ Bild ”, aproape șapte din zece persoane intervievate spun că AfD ar putea obține funcția de șef al guvernului într-un land: 41% se așteaptă la un prim-ministru AfD într-un singur land, iar 28% în mai multe landuri. Alți 16% nu cred acest scenariu, iar 15% sunt indeciși. Preferința de coaliție: CDU cu Die Linke, înaintea unei cooperări cu AfD Dacă AfD ar ieși pe primul loc, dar fără majoritate absolută, 40% dintre respondenți ar prefera o cooperare a CDU cu partidul Die Linke (stânga), în timp ce 36% ar opta pentru o cooperare cu AfD. În rândul simpatizanților Uniunii (CDU/CSU), diferența este mai pronunțată: 48% ar susține un acord cu Die Linke, față de 27% care ar prefera AfD. „Brandmauer” și discuția despre interzicerea AfD Așa-numita „Brandmauer” (cordon sanitar politic față de AfD) este percepută de 45% dintre respondenți ca un avantaj pentru AfD; 30% nu sunt de acord cu această idee, iar 25% sunt indeciși. Opinia publică este împărțită și în privința unui posibil demers de interzicere a AfD: 38% sunt pentru, 47% împotrivă, iar 15% sunt indeciși. În rândul alegătorilor Uniunii, o majoritate la limită (51%) susține inițierea unei proceduri de interzicere. [...]
Pentagonul ar urma să prezinte în iunie planuri de reducere a prezenței militare americane în Europa , ceea ce comprimă calendarul în care statele europene din NATO își pot acoperi singure golurile de capabilități, potrivit Bild . Un oficial de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA a confirmat pentru „Welt am Sonntag” că schimbările vor fi incluse în oferta de trupe și capabilități a SUA la următoarea conferință NATO de „force-sourcing” (procesul prin care aliații își alocă forțe și mijloace pentru planurile comune), programată în iunie. Acolo, statele membre stabilesc ce trupe și ce capabilități pun la dispoziția Alianței. Ce se schimbă, concret, în relația SUA–NATO Potrivit articolului, Washingtonul intenționează să reducă mai rapid decât se anticipa implicarea militară în Europa și să transmită în următoarele săptămâni către NATO planuri concrete privind capabilitățile pe care SUA vor să le diminueze. Oficialul Pentagonului descrie obiectivul ca o accelerare a tranziției către o apărare europeană în care aliații europeni preiau „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Vrem să le oferim aliaților informația și claritatea necesare pentru a impulsiona tranziția către o apărare europeană, în care aliații își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cât mai rapid și eficient posibil.” De ce contează pentru Europa: timp mai puțin pentru înlocuirea capabilităților SUA Bild notează că, odată cu pregătirea unor reduceri concrete ale contribuțiilor SUA la NATO, aliații europeni ar avea „semnificativ mai puțin timp” pentru a-și construi propriile capabilități decât se estima anterior. Contextul invocat este linia promovată de Donald Trump încă din primul mandat, reluată după revenirea la Casa Albă la începutul lui 2025: o presiune mai mare asupra europenilor pentru a-și asuma o parte mai mare din efortul de apărare. În același context, publicația amintește și de o relatare a „New York Times”, care descrie Europa ca fiind „într-o stare persistentă de teamă”, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu administrația Trump, al amenințărilor dinspre Moscova și al unei economii europene considerate slabe. Ce urmează: conferința NATO din iunie și posibile tăieri de capabilități Înaintea reuniunii din iunie, un consilier american pe apărare, Alexander Velez-Green , ar fi anunțat la un întâlnire NATO la Bruxelles intenția SUA de a se retrage parțial din „descurajarea comună” (postura militară menită să prevină un atac prin credibilitatea răspunsului aliat). Separat, „Der Spiegel” este citat cu informația că Washingtonul ar putea reduce, între altele, numărul avioanelor de luptă americane din Europa cu o treime. Bild nu indică un calendar exact pentru această posibilă reducere, dincolo de faptul că planurile ar urma să fie prezentate NATO în următoarele săptămâni. [...]
USR ridică presiunea pe PNL să se delimiteze de primarul Iașiului, Mihai Chirica , o mișcare cu miză de credibilitate pentru un posibil „pol reformist” PNL–USR , potrivit Adevărul . Senatorul USR Marius Bodea cere excluderea lui Chirica din PNL, argumentând că profilul public al edilului ar contrazice mesajul de „curățenie” și reformă pe care liberalii îl invocă în discuțiile despre o construcție politică alături de USR. Bodea susține că relația dintre PNL Iași și primar s-a deteriorat și afirmă că acesta ar fi mai apropiat de PSD și AUR decât de liberali, potrivit News.ro. În acest context, senatorul USR cere o delimitare explicită din partea PNL. „Când tu, PNL, clamezi curăţenia, este un moment bun să îi spui adio. Se vede că PNL şi Chirica nu se mai înţeleg și că primarul stă la cafele mai mult cu PSD şi AUR în Consiliul Local. Ar fi un moment nimerit de igienă în care PNL să îi spună categoric la revedere. Ar trebui evident dat afară din partid.” De ce contează: „polul reformist” depinde de filtrul intern al PNL Miza declarațiilor este una de poziționare și compatibilitate politică: Bodea afirmă că Mihai Chirica nu poate reprezenta un proiect comun PNL–USR, deoarece „profilul său public ar contrazice ideea de reformă”. Senatorul îl pune în contrast cu Ilie Bolojan , invocat ca reper de administrație și reformă. „Dacă îi punem alături pe Bolojan și Chirica, primarul Iașiului este exact opusul, pentru că în cazul său vorbim de corupție, lipsă de dezvoltare și de viziune. Ai aprins lumina în companiile de stat, atunci aprinde lumina și în filiale.” În logica acestui mesaj, o eventuală asociere PNL–USR ar avea nevoie de o „separare clară a apelor”, pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor care susțin modelul administrativ atribuit lui Bolojan. Context local: tensiuni în PNL Iași și semne de retragere a sprijinului Pe plan intern, surse liberale citate în material spun că relațiile dintre Mihai Chirica și conducerea PNL Iași sunt „reci” de mai multe luni. Primarul ar avea o comunicare dificilă atât cu liderul filialei, Alexandru Muraru, cât și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe. Potrivit acelorași surse, este „foarte probabil” ca Mihai Chirica să nu mai fie susținut de PNL pentru un nou mandat la următoarele alegeri, ceea ce ar indica o posibilă repoziționare a filialei în perioada premergătoare campaniei. [...]
Criza politică a împins vizibilitatea Guvernului la vârfuri, cu Ilie Bolojan peste 44.000 de apariții , arată news.ro , într-un barometru realizat împreună cu agenția de monitorizare Klarmedia pe baza presei scrise și online. Vârfurile de mențiuni din aprilie sunt asociate, preponderent, cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Executivului. Premierul Ilie Bolojan conduce clasamentul, cu peste 44.000 de apariții, pe fondul contestărilor din PSD și al deciziei social-democraților de a-i retrage sprijinul, episod care a culminat cu moțiunea de cenzură . În topul miniștrilor, primele poziții sunt ocupate de Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Miruță (Apărare), Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Nazare (Finanțe). Vizibilitatea lor a fost alimentată atât de subiecte sectoriale, cât și de efectele crizei politice: disputa juridică a lui Rogobete cu Pfizer privind plata vaccinurilor anti-COVID, declarațiile lui Miruță despre dronele rusești care intră în spațiul aerian național și despre achizițiile din Apărare (inclusiv în calitate de ministru interimar al Transporturilor după retragerea PSD), intervențiile lui Ivan pe tema prețurilor la carburanți, respectiv aparițiile lui Nazare legate de Conferința The Economist și de discuțiile despre „criza combustibililor”, pe lângă poziționările privind retragerea PSD. Diferențe mari între portofolii: de la mii de mențiuni la sub 1.000 Barometrul indică și un „eșalon” median, cu intervale de mențiuni care separă miniștrii cu expunere constantă de cei aproape absenți din spațiul mediatic: Între 3.000 și 4.000 de mențiuni : Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru. Între 2.000 și 2.500 de apariții : Diana Buzoianu (Mediu), Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Cătălin Predoiu (Interne), Marian Neacșu (vicepremier), Oana Țoiu (Externe). Între 1.000 și 2.000 de mențiuni : Florin Barbu (Agricultură), Cseke Attila (Dezvoltare), Tanczos Barna (vicepremier), Florin Manole (Muncă), Mihai Dimian (Educație). La coada clasamentului, doi membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni în presa scrisă și online în aprilie: Andras Istvan Demeter (Cultură) și Irineu Darău (Economie) . De ce contează pentru mediul economic Pentru companii și investitori, distribuția vizibilității indică unde se concentrează agenda publică și presiunea politică: în aprilie, subiectele dominante au fost instabilitatea guvernamentală și temele cu impact direct (carburanți, energie, apărare, finanțe), în timp ce alte portofolii au rămas marginale ca prezență mediatică. [...]
Scăderea CDU în sondaje și avansul AfD alimentează discuții despre o posibilă schimbare de cancelar în Germania, pe fondul presiunii tot mai mari asupra lui Friedrich Merz, potrivit Mediafax , care citează o analiză Financial Times. În acest context, Hendrik Wüst , premierul landului Renania de Nord-Westfalia, este tot mai des menționat în presa germană ca posibil înlocuitor. Wüst, în vârstă de 50 de ani, este descris ca având unele trăsături similare cu Merz (profil conservator, din vestul Germaniei), dar cu un avantaj important: popularitate mai mare. El nu a declarat că își dorește funcția de cancelar, însă o vizită în Polonia, organizată cu participarea jurnaliștilor din Berlin și cu o oprire la Auschwitz, a declanșat speculații privind o eventuală repoziționare la vârful puterii. Presa germană a preluat rapid tema, de la Stern la Frankfurter Allgemeine Zeitung și Bild, iar un prezentator Tagesschau a ridicat public întrebarea dacă Merz „mai este omul potrivit”. De ce a devenit vulnerabil Merz în interiorul CDU Dezbaterea a căpătat amploare suficientă încât lideri din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) au intervenit, iar apropiați ai cancelarului au catalogat discuțiile drept „absurde” și „periculoase”. Miza este scăderea sprijinului electoral înaintea unor alegeri regionale dificile în estul Germaniei, programate în septembrie. Conform datelor citate, CDU a coborât la aproximativ 23%, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 28%, deși Merz promisese că va opri ascensiunea extremei drepte. În material sunt indicate drept factori de nemulțumire prețurile ridicate la energie, pe fondul războiului din Iran, și blocajul negocierilor cu partenerii social-democrați din coaliție pe tema reformelor sociale. Merz, „niciodată foarte popular”, este prezentat ca fiind puternic afectat: mai puțin de o cincime dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, iar el este descris ca fiind mai puțin popular decât predecesorul său, Olaf Scholz. Într-un top de popularitate publicat de Bild, Merz s-a clasat pe ultimul loc, în timp ce Wüst a fost pe locul al treilea, cel mai bun rezultat pentru un politician CDU. Ce opțiuni există, teoretic, pentru schimbarea cancelarului Analiza citată arată că înlocuirea lui Merz la jumătatea mandatului este considerată puțin probabilă de surse din CDU, comentatori și analiști politici. Totuși, constituția germană permite schimbarea cancelarului fără alegeri anticipate printr-o „ moțiune de cenzură constructivă ”, adică majoritatea parlamentară retrage sprijinul pentru cancelar și se pune de acord, simultan, asupra unui succesor. Sunt amintite două precedente: demisia lui Ludwig Erhard în 1966 și înlocuirea lui Helmut Schmidt cu Helmut Kohl în 1982, în urma repoziționării partenerului liberal de coaliție. Un scenariu similar, potrivit materialului, ar presupune ca Merz să accepte retragerea, Wüst să intre în cursă, iar SPD să îl susțină pentru funcția de cancelar. Roland Koch, fost premier CDU al landului Hessa și aliat al lui Merz, a declarat pentru Financial Times: „Oricum ai privi lucrurile, acest scenariu nu are sens. Este posibil doar dacă Merz vrea asta. Toate celelalte scenarii sunt excluse”. Koch a pus lipsa unor reforme curajoase pe seama SPD, spunând că este „uimit” de cât de puține lucruri pot conveni cele două partide de coaliție în plan economic. Alegerile din est și riscul unui moment de cotitură Presiunea asupra lui Merz este amplificată de alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, unde sondajele arată că AfD s-ar putea apropia de o majoritate absolută. Dacă AfD ar deveni primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri într-un land în Germania postbelică, presiunea politică asupra cancelarului ar crește semnificativ, potrivit analizei. Merz a abordat indirect subiectul, afirmând în circumscripția sa că este „personal hotărât” să relanseze cea mai mare economie a Europei și promițând un pachet amplu de măsuri „înainte de vară”. În aceeași zi, Wüst a declarat că Merz are „sprijinul său deplin”. [...]
George Simion a legat competitivitatea UE de reindustrializare și reducerea dependențelor strategice , criticând la Forumul Economic European modelul economic promovat în ultimele decenii la nivelul Uniunii Europene, pe care îl consideră responsabil pentru slăbirea economiilor naționale și apariția unor vulnerabilități, potrivit News . În discursul susținut la evenimentul organizat de ECR la Cluj-Napoca, liderul AUR a afirmat că europenilor li s-au prezentat „drept progres” politici care au dus la „dezindustrializare și pierderea competitivității”, conform unui comunicat de presă transmis sâmbătă de AUR. Simion a susținut că unor națiuni din UE, inclusiv României, „li s-a spus să renunțe la anumite valori”, iar acest lucru a fost etichetat ca progres. În același context, el a invocat dependențe externe pe care le consideră problematice: producția din China, sprijinul altora pentru apărare și resurse energetice din „regiuni instabile”. „Ni s-a spus că modelul nostru este depășit, iar acum Europa depinde de producția din China, de alții pentru apărare și de regiuni instabile pentru resurse energetice esențiale.” Ce direcții propune: investiții și capacități industriale Președintele AUR a avertizat că un continent care nu mai produce și nu își poate proteja interesele strategice riscă să își piardă relevanța globală. „Un continent care nu își poate apăra granițele, economia și identitatea nu va rămâne o putere globală.” Ca răspuns, Simion a cerut ca Europa „să devină din nou un continent care construiește”, indicând explicit câteva priorități: investiții în infrastructură; investiții în energie; dezvoltarea capacităților industriale; inovație tehnologică. El a mai spus că prosperitatea economică nu poate fi construită „exclusiv prin reglementări și birocrație”, ci prin susținerea celor care „produc valoare și dezvoltare”. Evenimentul „European Awareness Days - European Economic Forum 2026 ”, organizat de Partidul ECR, se desfășoară în aceste zile la Cluj-Napoca. [...]
