Știri din categoria Politică

Trump îl retrage pe JD Vance – Marco Rubio conduce delegația americană la Munchen

13 februarie 2026, 15:52

Trump și Rubio discutând despre politica externă la o conferință importantă.

Conferința de securitate de la Munchen începe într-un climat tensionat între SUA și Europa, după ce Trump îl trimite pe Marco Rubio în locul controversatului JD Vance – o mișcare ce sugerează o schimbare de ton, dar nu și de strategie din partea administrației americane, potrivit HotNews.ro.

După discursul șocant al lui JD Vance de anul trecut, în care oficialul american critica libertatea de exprimare din Europa și flirta deschis cu poziții de extremă dreapta, Donald Trump a decis să trimită la Munchen un emisar cu profil diplomatic mai echilibrat: secretarul de stat Marco Rubio. Delegația SUA sosește însă într-un context de neîncredere profundă, marcat de scandalul Groenlanda și de percepția tot mai apăsătoare a unei rupturi în relațiile transatlantice.

Un an după Vance, vine Rubio – dar filosofia rămâne

Anul trecut, afirmațiile lui JD Vance despre „regresul libertății de exprimare” în Europa și deschiderea către poziții ale partidelor extremiste precum AfD au provocat un val de nemulțumire. În 2026, administrația Trump a ales o prezență mai tactică în persoana lui Marco Rubio, care a declarat că europenii „vor sinceritate”, dar fără a da semne că linia de politică externă a Washingtonului s-ar fi schimbat în esență.

Rubio a plecat joi seară din SUA și va conduce discuțiile în fața elitei internaționale din domeniul securității reunite la Munchen între 13 și 15 februarie. Încă dinainte de discursul său oficial, el a transmis că subiectul Groenlandei este „în lucru”, dar criza declanșată de intenția SUA de a revendica teritorii ale unor aliați NATO, precum Danemarca, a produs daune de durată.

O conferință în plină criză de încredere

Fostul diplomat Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinței, a avertizat că „lumea se află într-o eră a politicii de demolare”, în care tendințele distructive înlocuiesc abordările prudente de reformă. În acest climat, Donald Trump – care a afirmat că UE a fost creată pentru a „enerva Statele Unite” – își impune noua Strategie de Securitate Națională, ce vede Europa ca o entitate slabă și amenințată de „dispariție civilizațională”.

Rubio va insista asupra împărțirii sarcinilor în materie de apărare și va sublinia așteptările Washingtonului de la aliații săi. Cu toate acestea, tonul general pare mai calculat decât cel din 2025, când ieșirile lui Vance au creat un climat de ostilitate.

Rusia, Ucraina și... Orban

Printre temele dominante ale conferinței se numără:

continuitatea sprijinului pentru Ucraina în fața Rusiei,
revigorarea dialogului strategic cu Moscova,
consolidarea prezenței NATO în Arctica,
ofensiva americană împotriva reglementărilor europene din domeniul tehnologiei.

Rubio va avea o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski, iar tema libertății de exprimare va reveni în discuții prin vocea subsecretarului Sarah Rogers, care critică politicile europene de combatere a dezinformării, considerate de administrația Trump drept „obstacole”.

După Munchen, Rubio va merge în Slovacia și Ungaria, unde va transmite personal sprijinul lui Trump pentru guvernul lui Viktor Orban. Alegerea acestor destinații nu este întâmplătoare, ambele țări fiind prezentate de Trump drept exemple de urmat pentru restul Europei.

Mizele geopolitice și perspectiva unei confruntări ideologice

Evenimentul din Bavaria are loc cu doar câteva zile înainte de lansarea controversatului „Consiliu de pace” creat de Trump – o inițiativă despre care mulți diplomați cred că subminează ONU. De asemenea, declarațiile recente ale premierului canadian Mark Carney despre „fractura ordinii mondiale” vor plana asupra dezbaterilor.

Munchen 2026 marchează, așadar, un punct critic al relațiilor SUA-Europa, unde diferențele de viziune nu mai pot fi ignorate, iar un posibil conflict ideologic între cele două maluri ale Atlanticului pare tot mai probabil.

Tag-uri:jd vance conferinta de securitate politica externa munchen 2026 sua europa marco rubio relatii transatlantice

AutorClaudia Gheorghe

Sursăhotnews.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.

Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Tánczos Barna discutând despre stabilitatea guvernării UDMR în contextul politic actual.

Politică13 feb. 2026

Tánczos Barna exclude ieșirea UDMR de la guvernare – apel la liniște și unitate în coaliție

Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție , într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro , care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil. Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută , iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget , comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case. Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă” , a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție. În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri. Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice. [...]

Oameni sărbătorind cu un tort în formă de hartă a SUA.

Politică13 feb. 2026

Nicușor Dan afirmă că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec - liderul AUR nu a fost primit de oficiali americani

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec” , afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia. Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial. „Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat. În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.

Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]

Zelenski discută despre condițiile pentru alegeri în Ucraina în contextul războiului.

Politică12 feb. 2026

Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de încetarea focului și garanții de securitate - decizia vine în contextul războiului cu Rusia

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]

Netanyahu și Rubio semnează un document important la Washington.

Politică11 feb. 2026

Netanyahu semnează la Washington intrarea în Board of Peace - întâlnire tensionată cu Trump pe tema Iranului

Benjamin Netanyahu a semnat aderarea Israelului la „Board of Peace” pentru Gaza , organism multinațional inițiat de SUA pentru administrarea și reconstrucția teritoriului după război. Documentul a fost semnat miercuri , la Washington, în prezența secretarului de stat Marco Rubio, înaintea unei întâlniri de aproape trei ore la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Decizia marchează o schimbare de poziție a premierului israelian, care în ianuarie respinsese structura noii entități, criticând rolurile acordate Turciei și Qatarului în viitoarea guvernanță a Fâșiei Gaza. „Board of Peace” a fost lansat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2026 și are ca obiective aplicarea armistițiului, reconstrucția și stabilirea unui mecanism administrativ post-conflict. Conform statutului, Donald Trump deține funcția de președinte al consiliului, cu ultimul cuvânt în decizii. Statele participante primesc mandate de trei ani, iar o contribuție de un miliard de dolari în primul an asigură un loc permanent. Prima reuniune este programată pentru 19 februarie la Washington, unde administrația americană speră să atragă miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție; Emiratele Arabe Unite au anunțat deja finanțarea unui amplu proiect de locuințe în Rafah. Întâlnirea Trump–Netanyahu a fost dominată de dosarul iranian. Potrivit Jewish Telegraphic Agency , liderul american a insistat ca negocierile cu Teheranul să continue, în timp ce premierul israelian a cerut extinderea discuțiilor la programul de rachete balistice și la sprijinul acordat de Iran grupărilor Hamas și Hezbollah. Situația din Gaza rămâne însă incertă. Hamas controlează în continuare partea estică a teritoriului, în timp ce armata israeliană menține poziții în vest, iar incidentele armate persistă în pofida armistițiului din octombrie 2025. Washingtonul caută o formulă pentru dezarmarea Hamas, însă lideri ai grupării, între care Khaled Mashaal, au respins public renunțarea la arme. În acest context, semnătura lui Netanyahu deschide drumul implicării oficiale a Israelului în reconstrucția Gaza, dar nu clarifică cine și cum va guverna efectiv teritoriul pe termen lung. [...]