Știri
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
