Știri
Știri din categoria Politică
Pentagonul ar urma să prezinte în iunie planuri de reducere a prezenței militare americane în Europa, ceea ce comprimă calendarul în care statele europene din NATO își pot acoperi singure golurile de capabilități, potrivit Bild.
Un oficial de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA a confirmat pentru „Welt am Sonntag” că schimbările vor fi incluse în oferta de trupe și capabilități a SUA la următoarea conferință NATO de „force-sourcing” (procesul prin care aliații își alocă forțe și mijloace pentru planurile comune), programată în iunie. Acolo, statele membre stabilesc ce trupe și ce capabilități pun la dispoziția Alianței.
Potrivit articolului, Washingtonul intenționează să reducă mai rapid decât se anticipa implicarea militară în Europa și să transmită în următoarele săptămâni către NATO planuri concrete privind capabilitățile pe care SUA vor să le diminueze.
Oficialul Pentagonului descrie obiectivul ca o accelerare a tranziției către o apărare europeană în care aliații europeni preiau „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului.
„Vrem să le oferim aliaților informația și claritatea necesare pentru a impulsiona tranziția către o apărare europeană, în care aliații își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cât mai rapid și eficient posibil.”
Bild notează că, odată cu pregătirea unor reduceri concrete ale contribuțiilor SUA la NATO, aliații europeni ar avea „semnificativ mai puțin timp” pentru a-și construi propriile capabilități decât se estima anterior. Contextul invocat este linia promovată de Donald Trump încă din primul mandat, reluată după revenirea la Casa Albă la începutul lui 2025: o presiune mai mare asupra europenilor pentru a-și asuma o parte mai mare din efortul de apărare.
În același context, publicația amintește și de o relatare a „New York Times”, care descrie Europa ca fiind „într-o stare persistentă de teamă”, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu administrația Trump, al amenințărilor dinspre Moscova și al unei economii europene considerate slabe.
Înaintea reuniunii din iunie, un consilier american pe apărare, Alexander Velez-Green, ar fi anunțat la un întâlnire NATO la Bruxelles intenția SUA de a se retrage parțial din „descurajarea comună” (postura militară menită să prevină un atac prin credibilitatea răspunsului aliat).
Separat, „Der Spiegel” este citat cu informația că Washingtonul ar putea reduce, între altele, numărul avioanelor de luptă americane din Europa cu o treime. Bild nu indică un calendar exact pentru această posibilă reducere, dincolo de faptul că planurile ar urma să fie prezentate NATO în următoarele săptămâni.
Recomandate
Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?” Ce ar însemna Articolul 4 și de ce e relevant Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.” Ce solicită concret În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale. [...]
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
Un sondaj indică faptul că germanii ar prefera ca CDU să caute o majoritate cu Die Linke, nu cu AfD , chiar dacă o parte importantă a electoratului se așteaptă ca AfD să dea cel puțin un prim-ministru de land după alegerile regionale din toamnă, potrivit Focus . Miza este una de guvernare: cum se formează majorități în landuri dacă AfD devine prima forță, dar fără majoritate absolută. Pe fondul celor trei alegeri regionale care urmează, o majoritate a respondenților anticipează o schimbare a raportului de putere în Germania în această toamnă. Într-o cercetare reprezentativă realizată de INSA pentru ziarul „ Bild ”, aproape șapte din zece persoane intervievate spun că AfD ar putea obține funcția de șef al guvernului într-un land: 41% se așteaptă la un prim-ministru AfD într-un singur land, iar 28% în mai multe landuri. Alți 16% nu cred acest scenariu, iar 15% sunt indeciși. Preferința de coaliție: CDU cu Die Linke, înaintea unei cooperări cu AfD Dacă AfD ar ieși pe primul loc, dar fără majoritate absolută, 40% dintre respondenți ar prefera o cooperare a CDU cu partidul Die Linke (stânga), în timp ce 36% ar opta pentru o cooperare cu AfD. În rândul simpatizanților Uniunii (CDU/CSU), diferența este mai pronunțată: 48% ar susține un acord cu Die Linke, față de 27% care ar prefera AfD. „Brandmauer” și discuția despre interzicerea AfD Așa-numita „Brandmauer” (cordon sanitar politic față de AfD) este percepută de 45% dintre respondenți ca un avantaj pentru AfD; 30% nu sunt de acord cu această idee, iar 25% sunt indeciși. Opinia publică este împărțită și în privința unui posibil demers de interzicere a AfD: 38% sunt pentru, 47% împotrivă, iar 15% sunt indeciși. În rândul alegătorilor Uniunii, o majoritate la limită (51%) susține inițierea unei proceduri de interzicere. [...]
USR ridică presiunea pe PNL să se delimiteze de primarul Iașiului, Mihai Chirica , o mișcare cu miză de credibilitate pentru un posibil „pol reformist” PNL–USR , potrivit Adevărul . Senatorul USR Marius Bodea cere excluderea lui Chirica din PNL, argumentând că profilul public al edilului ar contrazice mesajul de „curățenie” și reformă pe care liberalii îl invocă în discuțiile despre o construcție politică alături de USR. Bodea susține că relația dintre PNL Iași și primar s-a deteriorat și afirmă că acesta ar fi mai apropiat de PSD și AUR decât de liberali, potrivit News.ro. În acest context, senatorul USR cere o delimitare explicită din partea PNL. „Când tu, PNL, clamezi curăţenia, este un moment bun să îi spui adio. Se vede că PNL şi Chirica nu se mai înţeleg și că primarul stă la cafele mai mult cu PSD şi AUR în Consiliul Local. Ar fi un moment nimerit de igienă în care PNL să îi spună categoric la revedere. Ar trebui evident dat afară din partid.” De ce contează: „polul reformist” depinde de filtrul intern al PNL Miza declarațiilor este una de poziționare și compatibilitate politică: Bodea afirmă că Mihai Chirica nu poate reprezenta un proiect comun PNL–USR, deoarece „profilul său public ar contrazice ideea de reformă”. Senatorul îl pune în contrast cu Ilie Bolojan , invocat ca reper de administrație și reformă. „Dacă îi punem alături pe Bolojan și Chirica, primarul Iașiului este exact opusul, pentru că în cazul său vorbim de corupție, lipsă de dezvoltare și de viziune. Ai aprins lumina în companiile de stat, atunci aprinde lumina și în filiale.” În logica acestui mesaj, o eventuală asociere PNL–USR ar avea nevoie de o „separare clară a apelor”, pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor care susțin modelul administrativ atribuit lui Bolojan. Context local: tensiuni în PNL Iași și semne de retragere a sprijinului Pe plan intern, surse liberale citate în material spun că relațiile dintre Mihai Chirica și conducerea PNL Iași sunt „reci” de mai multe luni. Primarul ar avea o comunicare dificilă atât cu liderul filialei, Alexandru Muraru, cât și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe. Potrivit acelorași surse, este „foarte probabil” ca Mihai Chirica să nu mai fie susținut de PNL pentru un nou mandat la următoarele alegeri, ceea ce ar indica o posibilă repoziționare a filialei în perioada premergătoare campaniei. [...]
Criza politică a împins vizibilitatea Guvernului la vârfuri, cu Ilie Bolojan peste 44.000 de apariții , arată news.ro , într-un barometru realizat împreună cu agenția de monitorizare Klarmedia pe baza presei scrise și online. Vârfurile de mențiuni din aprilie sunt asociate, preponderent, cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Executivului. Premierul Ilie Bolojan conduce clasamentul, cu peste 44.000 de apariții, pe fondul contestărilor din PSD și al deciziei social-democraților de a-i retrage sprijinul, episod care a culminat cu moțiunea de cenzură . În topul miniștrilor, primele poziții sunt ocupate de Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Miruță (Apărare), Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Nazare (Finanțe). Vizibilitatea lor a fost alimentată atât de subiecte sectoriale, cât și de efectele crizei politice: disputa juridică a lui Rogobete cu Pfizer privind plata vaccinurilor anti-COVID, declarațiile lui Miruță despre dronele rusești care intră în spațiul aerian național și despre achizițiile din Apărare (inclusiv în calitate de ministru interimar al Transporturilor după retragerea PSD), intervențiile lui Ivan pe tema prețurilor la carburanți, respectiv aparițiile lui Nazare legate de Conferința The Economist și de discuțiile despre „criza combustibililor”, pe lângă poziționările privind retragerea PSD. Diferențe mari între portofolii: de la mii de mențiuni la sub 1.000 Barometrul indică și un „eșalon” median, cu intervale de mențiuni care separă miniștrii cu expunere constantă de cei aproape absenți din spațiul mediatic: Între 3.000 și 4.000 de mențiuni : Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru. Între 2.000 și 2.500 de apariții : Diana Buzoianu (Mediu), Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Cătălin Predoiu (Interne), Marian Neacșu (vicepremier), Oana Țoiu (Externe). Între 1.000 și 2.000 de mențiuni : Florin Barbu (Agricultură), Cseke Attila (Dezvoltare), Tanczos Barna (vicepremier), Florin Manole (Muncă), Mihai Dimian (Educație). La coada clasamentului, doi membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni în presa scrisă și online în aprilie: Andras Istvan Demeter (Cultură) și Irineu Darău (Economie) . De ce contează pentru mediul economic Pentru companii și investitori, distribuția vizibilității indică unde se concentrează agenda publică și presiunea politică: în aprilie, subiectele dominante au fost instabilitatea guvernamentală și temele cu impact direct (carburanți, energie, apărare, finanțe), în timp ce alte portofolii au rămas marginale ca prezență mediatică. [...]
