Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump ridică miza la NATO, cerând 5% din PIB pentru apărare, iar summitul de la Ankara începe sub presiunea unei posibile reașezări a responsabilităților de securitate în interiorul alianței, potrivit NPR.
Cu câteva zile înainte de sosirea în Turcia, Donald Trump a reluat public criticile la adresa NATO, susținând că SUA cheltuie „mai mult decât orice altă țară” pentru a proteja aliații „fără să obțină vreun beneficiu”. În acest context, reuniunea anuală a celor 32 de state membre pornește cu așteptări reduse privind decizii substanțiale și cu o miză politică majoră: menținerea angajamentului american față de alianță.
Pentru Washington, summitul este încă o ocazie de a împinge aliații spre creșterea cheltuielilor militare. Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a spus într-o discuție cu jurnaliștii că președintele „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pasul” și „să intre pe traiectoria de 5%” din PIB, „cu urgență”.
În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, încearcă să arate progrese cuantificabile: europenii și Canada și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20%, iar la summitul NATO din 2025, de la Haga, aliații au convenit să urce cheltuielile anuale la 5% din PIB până în 2035, de la pragul de 2%.
Pe agenda summitului apar și teme precum consolidarea lanțurilor industriale și logistice pentru apărare și războiul din Ucraina. Rutte a vorbit despre „NATO 3.0”, concept asociat Pentagonului, care urmărește ca Europa să-și asume mai mult propria securitate și să depindă mai puțin de SUA.
Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies, descrie miza ca fiind una de structură: o schimbare care ar muta responsabilitatea apărării Europei către europeni și ar putea implica retragerea unor forțe americane. În lectura sa, rolul șefului NATO este să prevină o astfel de ruptură, într-un moment în care „oboseala de summit” ar face ca reuniunea să fie mai degrabă un exercițiu de menținere a coeziunii decât unul de decizie.
Analiști citați de NPR spun că succesul summitului va depinde mult de dinamica personală dintre lideri și de modul în care Rutte reușește să îl țină pe Trump „angajat” în sprijinirea alianței. Torrey Taussig, de la Atlantic Council, avertizează că verdictul va veni abia după încheierea conferințelor de presă și plecarea delegațiilor.
Trump a exprimat recent frustrare și pe tema sprijinului european insuficient pentru războiul condus de SUA și Israel împotriva Iranului, spunând despre aliați:
„Vreau doar loialitatea lor.”
Taussig notează însă că reticența europenilor a fost legată de faptul că nu au fost consultați în prealabil.
Mesajul central al summitului, așa cum reiese din relatare, este accelerarea transferului de responsabilitate către Europa: mai mulți bani pentru apărare, mai multă capacitate industrială și o arhitectură de securitate mai puțin dependentă de SUA. În același timp, reuniunea are și o dimensiune politică sensibilă: Turcia, gazda summitului, are o relație bună cu Trump, iar analiștii anticipează că relația Trump–Erdogan ar putea tempera tensiunile din interiorul alianței, chiar dacă există controverse legate de reculul democratic din Turcia sub președintele Recep Tayyip Erdogan.
În zilele următoare, atenția se va concentra pe două semnale: dacă liderii reafirmă credibil calendarul către 5% din PIB până în 2035 și dacă Washingtonul evită să transforme presiunea bugetară într-un pas concret către reducerea prezenței militare americane în Europa.
Recomandate
Donald Trump merge la summitul NATO din Turcia cu obiectivul de a transforma promisiunile de cheltuieli în obligații politice , într-un moment în care Washingtonul apasă pentru o reconfigurare a rolurilor în alianță și pentru o creștere accelerată a bugetelor de apărare ale europenilor, potrivit NPR . Miza principală a reuniunii de la Ankara este „nota” pe care o vor primi statele membre după ce, la summitul de anul trecut de la Haga, aliații au convenit asupra unei ținte ambițioase: cheltuieli de apărare de 5% din PIB pe parcursul următorului deceniu. Din acest total, 3,5% ar urma să fie alocat cheltuielilor de bază pentru apărare, iar restul unor costuri conexe, precum infrastructura. Spania a spus atunci că nu poate atinge aceste niveluri, iar și alte state au exprimat rezerve. Presiune pentru 5% din PIB și „primul raport” după Haga Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a transmis înaintea summitului că președintele american „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pași și să intre pe traiectoria către 5%”, „cu urgență”, conform materialului. În același timp, analiza notează că ritmul în care multe țări au încercat să răspundă cererii Casei Albe arată cât de mult a reușit Trump să influențeze agenda alianței. Luke Coffey, senior fellow la Hudson Institute, descrie reuniunea de la Ankara drept „primul raport” după summitul din 2025. În lectura sa, dacă liderii vin cu planuri „rezonabile” pentru atingerea țintelor, Trump ar putea revendica o victorie politică. „NATO 3.0” și semnalul revizuirii trupelor americane din Europa Summitul are loc pe fondul promovării de către administrația Trump a conceptului „NATO 3.0”, prezentat ca o viziune în care Europa își asumă o parte mai mare din nevoile de securitate, permițând SUA să își mute atenția către alte priorități. Strategia a fost expusă de Elbridge Colby, subsecretar american al apărării, la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, potrivit articolului. Presiunea a fost amplificată luna trecută, când secretarul apărării Pete Hegseth a anunțat o revizuire pe șase luni a forțelor americane din Europa, surprinzând unele state care se așteptau la coordonare în perioada de tranziție. În plus, NPR consemnează confuzia creată de semnale contradictorii: Trump a vorbit despre trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia la câteva săptămâni după ce ar fi ordonat retragerea aceluiași număr de trupe de pe continent. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, care conduce o delegație bipartizană de senatori ce merge din nou la summit, critică această abordare și spune că „NATO 3.0” nu înțelege amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa și, implicit, pentru SUA. Agenda paralelă: Ucraina, întâlniri bilaterale și tensiuni politice Pe lângă dosarul cheltuielilor, războiul din Ucraina – aflat, potrivit materialului, în al cincilea an – este așteptat să fie un subiect major. Casa Albă a anunțat că Trump se va întâlni miercuri cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și că Trump a vorbit pe 4 iulie atât cu Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin. Trump mai are planificată o întâlnire, în marja summitului, cu președintele Siriei, Ahmad al-Sharaa, fără ca obiectivele discuției să fi fost comunicate. De asemenea, este prevăzută o întâlnire separată cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului, pe care Trump îl consideră un prieten apropiat. În schimb, nu sunt planificate întâlniri bilaterale cu alți lideri. Materialul mai notează că, deși summitul G7 din Franța a avut un ton pozitiv, Trump a reluat rapid conflicte cu mai mulți lideri europeni și a rămas pe o linie tensionată și cu premierul canadian Mark Carney. În acest context, delegația bipartizană de senatori încearcă să transmită sprijinul Congresului pentru alianță și să funcționeze ca un contrapunct la atitudinea adesea dură a președintelui față de NATO. De ce contează Ținta de 5% din PIB și discuția despre „NATO 3.0” mută presiunea din zona declarațiilor în cea a deciziilor bugetare și a planificării militare, cu efecte directe asupra priorităților fiscale ale statelor europene și asupra arhitecturii de securitate transatlantice. Chiar și cu promisiuni de creștere a cheltuielilor, experți citați de NPR spun că multe țări europene rămân dependente de SUA pentru apărare în cazul unui atac, ceea ce face ca disputa despre „cine plătește” și „cine asigură” securitatea să rămână centrală și după summit. [...]
Donald Trump spune că Summitul NATO din Turcia ar putea deveni cadrul unei închideri a războiului din Ucraina , susținând că atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski „vor să se încheie”, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de securitate regională, cu efect direct asupra stabilității economice în Europa, prin riscul de escaladare și presiunea asupra bugetelor de apărare. Trump a declarat de la Casa Albă că a avut o discuție telefonică „bună” și că, în evaluarea sa, „președintele Putin vrea să se încheie”, iar „președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum”. În același context, a spus că la reuniunea NATO „vom discuta despre asta” și că „vom reuși să încheiem totul”. „Cred că ne apropiem mult mai mult decât își dau seama oamenii. Președintele Putin vrea să se încheie. (...) Președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum. (...) Ne vom duce la NATO și vom discuta despre asta. Și cred că vom reuși să încheiem totul.” De ce contează: Summitul NATO, sub presiunea relației SUA–Europa În același material, este menționat că cei 32 de membri NATO urmează să se reunească marți la Ankara, într-un summit descris ca important pentru viitorul alianței transatlantice. Textul notează că amenințările lui Trump privind reducerea rolului SUA în NATO sau chiar retragerea au determinat alți membri să exploreze posibile noi aranjamente de securitate. Totodată, Turcia ar încerca să folosească relația „caldă” dintre Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump pentru a acoperi divergențele din interiorul NATO, potrivit ministrului turc de externe Hakan Fidan, într-un interviu recent acordat publicației The New York Times (fără link în textul sursă). Context militar: dronele și presiunea pe apărarea aeriană a Ucrainei Trump a comentat și rolul dronelor în război, pe care le-a descris drept „mașini de ucis”, subliniind impactul lor pe câmpul de luptă. Materialul include și un tablou al intensificării atacurilor rusești și al dificultăților Ucrainei în apărarea aeriană, pe fondul lipsei de interceptoare. Sunt menționate date atribuite Forțelor Aeriene Ucrainene și unui set de date al New York Times bazat pe cifrele acestora, inclusiv despre numărul de rachete și drone lansate în atacuri recente și despre evoluția lansărilor de rachete balistice în 2026 față de 2025. În lipsa unor detalii despre un plan concret sau un calendar de negocieri, declarațiile lui Trump rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și de așteptare legată de discuțiile din cadrul summitului. [...]
Intervenția directă a lui Donald Trump într-o decizie disciplinară FIFA reaprinde discuția despre integritatea și independența arbitrajului la Cupa Mondială , după ce președintele SUA a spus că i-a cerut șefului FIFA, Gianni Infantino , să revizuiască un cartonaș roșu acordat atacantului american Folarin Balogun, potrivit CNN . Trump a declarat, din Biroul Oval, că a solicitat doar „o revizuire” și că nu i-a cerut lui Infantino un rezultat anume. El a susținut că nu a considerat faza drept fault și a descris incidentul drept o ciocnire între „doi jucători care alergau cu viteză maximă”. FIFA a anunțat duminică faptul că Balogun va fi eligibil pentru meciul din optimile de finală cu Belgia, programat luni seară, după ce inițial primise cartonaș roșu și o suspendare de un meci. Decizia a alimentat întrebări privind integritatea turneului, în contextul în care intervenția politică la nivel înalt a devenit parte a discuției publice. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce e controversa În timpul meciului de miercuri seară, arbitrul nu a dictat inițial fault, părând să considere faza un contact de joc între doi jucători care urmăreau mingea. Ulterior, arbitrajul video (VAR) a intervenit, iar arbitrul a fost trimis să revadă reluări cu încetinitorul. CNN notează că arbitrul a fost arătat reluări slow-motion „în afara protocolului” pentru meciurile de la Cupa Mondială. Reluările au surprins crampoanele lui Balogun atingând glezna unui jucător bosniac, iar decizia finală a fost cartonaș roșu pentru „joc periculos grav”, ceea ce a amplificat dezbaterea dacă procedura a fost respectată și dacă sancțiunea a fost disproporționată. Miza: presiune politică și reacție oficială din Belgia Trump a spus că o comisie independentă „a luat decizia corectă”, dar a pus sub semnul întrebării integritatea arbitrului, pe care l-a descris drept „puțin suspect”, îndemnând presa să-i verifice trecutul. Un oficial american a declarat anterior pentru CNN că președintele ar fi urmărit să înțeleagă mai bine de ce a fost acordat cartonașul roșu și de ce a existat suspendarea. Același oficial a mai spus că guvernul SUA ar fi furnizat FIFA „probe suplimentare” în cadrul procedurii de apel, fără să detalieze natura acestora. Pe de altă parte, Federația Regală Belgiană de Fotbal a anunțat luni dimineață că a depus un apel împotriva deciziei FIFA de a-l lăsa pe Balogun să joace. Într-un comunicat, federația a afirmat că, până la acel moment, nu primise „nicio decizie sau explicație” de la FIFA și că, în consecință, contestă eligibilitatea jucătorului pentru meciul iminent. Trump urma să fie la bordul aeronavei Air Force One, în drum spre Turcia pentru summitul NATO, în timp ce SUA întâlneau Belgia — și ea stat membru NATO — luni seară. [...]
Casa Albă pregătește o nouă încercare de a opri războiul din Ucraina , printr-o întâlnire Trump–Zelenski la summitul NATO din Turcia , pe fondul unei intensificări a demersurilor diplomatice care includ și un nou contact Trump–Putin după discuția cu liderul ucrainean, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este programată miercuri, în marja summitului NATO. Un oficial american de rang înalt, citat de Reuters, a indicat că discuțiile vor viza „cum putem încheia războiul”, pe fondul evaluării Washingtonului că frontul „a înghețat” în ultimele luni, fără progrese semnificative de nicio parte. Întrevederea vine după o convorbire telefonică Trump–Zelenski din 4 iulie, relatată inițial de jurnalistul Axios Barak Ravid și confirmată ulterior de Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean a spus că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul militar și politic al SUA și a invocat o „perspectivă reală” de a încheia războiul, subliniind rolul pe care l-ar avea conducerea americană în acest proces. Legătura cu Moscova: un nou apel Trump–Putin, după discuția cu Zelenski În paralel, Trump a avut recent o convorbire de 90 de minute cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, iar un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, a afirmat că Trump și-a reiterat interesul pentru o soluționare a conflictului. Potrivit oficialului american citat, Trump ar urma să discute din nou cu Putin după întâlnirea cu Zelenski. Contextul politic rămâne complicat: Kievul a cerut luna trecută discuții directe cu Putin, ofertă respinsă de Kremlin. Rusia insistă că orice acord de pace trebuie să recunoască controlul Moscovei asupra Donbasului, condiție pe care Ucraina a respins-o în mod repetat. Summitul NATO: presiune pentru cheltuieli mai mari și acorduri de apărare „de miliarde” Dincolo de dosarul ucrainean, Trump este așteptat să reia solicitarea ca aliații NATO să își majoreze cheltuielile de apărare. Un oficial american a mai spus că la summit ar urma să fie anunțate mai multe acorduri de apărare „în valoare de miliarde de dolari”, fără a oferi detalii. Agenda lui Trump în Turcia include și întâlniri cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan , gazda summitului, și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa, înainte de o declarație către presă, conform Casei Albe. [...]
Vicepreședintele SUA, JD Vance, pune sub semnul întrebării stabilitatea politică a Marii Britanii , într-un moment de tranziție la Londra după demisia premierului Keir Starmer , iar mesajul riscă să adâncească tensiunile deja vizibile dintre administrația Trump și o parte a liderilor europeni, potrivit HotNews . Vance a spus, într-un interviu pentru The Sunday Times, că Marea Britanie a fost „dezamăgită de conducerea sa de multă vreme” și că „politica britanică pare să fie într-o stare de dezintegrare”, deși a descris țara drept „uimitoare”. În același context, el a susținut că „oamenii cer cu insistență o schimbare structurală semnificativă” și și-a exprimat speranța că Andy Burnham „— și, dacă nu el, atunci altcineva —” va reuși să o realizeze. Andy Burnham, fost primar al Greater Manchester și recent ales deputat, este prezentat ca favorit pentru a deveni următorul prim-ministru după demisia lui Keir Starmer. Starmer ar urma să rămână în funcție până la numirea unui succesor, după ce a cedat presiunilor generate de rezultatele slabe ale alegerilor locale din mai. Criticile Casei Albe și mizele politice invocate În paralel, și președintele Donald Trump l-a criticat pe Starmer, atât pentru politicile sale, cât și pentru refuzul fostului premier de a susține poziția SUA împotriva Iranului. Trump a scris pe Truth Social că Starmer „a eșuat lamentabil” în două domenii: imigrația și energia. Un nou episod într-o relație SUA–Europa deja tensionată Potrivit aceleiași surse, JD Vance a intrat în repetate rânduri în conflict cu lideri europeni, acuzându-i că restricționează libertatea de exprimare și că nu fac suficient pentru a combate imigrația. La Conferința de Securitate de la München, el a criticat „comisarii” Uniunii Europene și a afirmat că Europa se îndepărtează „de unele dintre valorile sale cele mai fundamentale”. Ulterior, pe fondul protestelor din Marea Britanie după uciderea studentului Henry Nowak (18 ani), Vance a atacat „elitele europene” și politicile de migrație într-o postare pe X, susținând că tânărul ar fi trebuit să fie încă în viață dacă elitele „ar fi rezistat în fața politicii de ură de sine și a invaziei în masă a migranților”. În același tablou al fricțiunilor transatlantice, HotNews notează și disputa alimentată de demersurile lui Donald Trump privind achiziționarea Groenlandei, justificată de președintele american prin argumente de apărare națională și competiția cu China sau Rusia. [...]
Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]
