Știri
Știri din categoria Politică
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul, iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt, într-un interviu pentru Al Jazeera, difuzat în emisiunea „The Bottom Line”.
Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”.
În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”.
În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”.
Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026.
Recomandate
Hillary Clinton avertizează că mesajele lui Trump riscă să erodeze relațiile cu aliați-cheie , într-un moment în care Washingtonul are nevoie de predictibilitate în dosare cu impact direct asupra securității și comerțului, potrivit G4Media . Fostul secretar de stat american a criticat luni direcția politicii externe a președintelui Donald Trump, susținând că aceasta ajunge să fie „mai favorabilă” Coreei de Nord și Rusiei decât unor parteneri tradiționali ai SUA, precum Canada și Oman. Mesajul a fost publicat de Clinton pe platforma X, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. „Președintele face ca politica SUA să fie mai favorabilă Coreei de Nord și Rusiei decât Canadei și Omanului. Serios?” Ce a declanșat reacția: declarații despre Coreea de Sud și Oman În contextul criticilor, articolul notează două episoade recente în care Trump a vizat public parteneri ai Washingtonului. Duminică, Trump a anunțat că intenționează să reducă amploarea exercițiilor militare comune dintre Seul și Washington, motivând că acestea transmit un „mesaj greșit” Coreei de Nord, pe care a descris-o drept „respectuoasă” în timpul mandatelor sale. Totodată, el a criticat Coreea de Sud pentru că nu s-a implicat în războiul de „denuclearizare” a Iranului. Luni, Trump a amenințat că va bombarda „fără milă” Omanul dacă statul arab ar interfera cu dialogul dintre Washington și Teheran privind controlul Strâmtorii Ormuz . Declarația a venit după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a spus că sunt în desfășurare discuții cu Muscat despre o rută sigură prin această cale navigabilă. De ce contează: semnal de risc pentru alianțe și pentru stabilitatea regională Din perspectiva lui Clinton, astfel de poziționări îndepărtează SUA de aliații tradiționali și sugerează o aliniere mai mare cu Rusia, inclusiv în legătură cu războiul din Ucraina. În același registru, articolul menționează că Trump ar fi accentuat distanțarea față de Canada, vecin și aliat, prin amenințări legate de o posibilă anexare, impunerea de tarife și critici privind acordul regional de liber schimb trilateral care implică și Mexicul ( T-MEC ). Materialul nu oferă reacții oficiale ale administrației Trump la comentariile lui Clinton și nici detalii despre eventuale decizii deja implementate; informațiile se referă la declarații publice și intenții anunțate. [...]
Donald Trump a decis scutirea temporară de tarife pentru importuri de carne de vită „în afara cotei”, mizând pe o ieftinire rapidă înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului , potrivit Al Jazeera . Măsura ar permite importul a până la 300.000 de tone de carne tocată de vită în următoarele trei luni fără plata tarifelor mai mari care se aplică, de regulă, după depășirea unor volume stabilite. Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social , că există un angajament ca această carne să fie vândută la un preț cu 25% sub nivelul curent al pieței, astfel încât reducerea să ajungă la consumatori. Președintele nu a precizat însă cu ce țară a încheiat înțelegerea și nici ce companii ar urma să vândă sub prețul pieței. Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că Trump ar urma să semneze un ordin executiv „în următoarele două săptămâni”. Potrivit aceluiași oficial, în schimbul relaxării tarifare, administrația ar fi obținut un acord cu exportatori străini de carne de vită pentru un discount de 25% care să fie transferat către consumatorii americani. Context: prețuri în creștere și presiune electorală Datele Biroului american de Statistică a Muncii arată că prețul pentru o livră (453,6 grame) de carne tocată de vită era de 5,55 dolari (aprox. 25 lei) când Trump a revenit la Casa Albă, iar în iulie ajunsese la 6,89 dolari (aprox. 31 lei) — o creștere de 24% de la preluarea mandatului și de 10% față de iulie anul trecut. Anunțul vine înaintea alegerilor „midterm” din noiembrie, unde costul vieții este așteptat să cântărească mult în opțiunile de vot. În acest context, un sondaj Reuters/Ipsos citat de Al Jazeera indică faptul că democrații sunt considerați mai de încredere decât republicanii în gestionarea costului vieții, iar aprobarea lui Trump pe această temă este redusă. Reacții: critică din interiorul Partidului Republican Măsura a atras critici inclusiv din tabăra republicană. Senatorul Tim Sheehy (Montana), aliat al lui Trump, a spus că decizia va afecta familiile de crescători de bovine și organizațiile agricole americane, argumentând că fermierii se confruntă de decenii cu „monopolul procesatorilor” și că relaxarea tarifelor ar putea agrava situația. De ce sunt prețurile ridicate Administrația Trump s-a confruntat cu dificultăți în reducerea costurilor la carne de vită, care au rămas ridicate pe parcursul celui de-al doilea mandat, notează Al Jazeera. Publicația indică drept factori principali: creșterea prețurilor la bovine, pe fondul celui mai scăzut efectiv de vite din anii 1950 încoace; tarifele impuse de Trump pentru carnea de vită importată, care au restrâns oferta; închiderea frontierei SUA–Mexic pentru bovine vii, din cauza îngrijorărilor legate de boala „screwworm”. În octombrie anul trecut, Casa Albă a încercat să crească achizițiile de carne de vită din Argentina, ceea ce a generat reacții negative din partea grupurilor de crescători și fermieri, care au avertizat că vor fi afectate. [...]
Repornirea grupului 5 de la Turceni, cu circa 220 MW, ar urma să reducă presiunea pe Sistemul Energetic Național , în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică după opriri la Cernavodă, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că unitatea pe cărbune de la Turceni a fost reparată duminică și este programată să reintre în funcțiune luni după-amiază. Ivan a declarat la Antena 3 CNN că grupul 5 de la Turceni, oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, „va injecta energia în Sistemul Energetic Național” luni, la ora 15:00, la un nivel de aproximativ 220 MW. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). (…) Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN. Cernavodă: repornirea reactorului 2, blocată de lipsa apei pentru răcire Pe componenta nucleară, fostul ministru susține că reactorul 2 de la Cernavodă nu poate fi repornit „în acest moment”, invocând lipsa apei necesare sistemului de răcire. El afirmă că a discutat cu persoane „de acolo” și că, pe baza „datelor publice”, nu există condițiile pentru reluarea operării. „Nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus Ivan. Critici la adresa intervențiilor și ce măsuri a anunțat Guvernul Ivan a criticat modul de gestionare a situației din zona de captare a apei pentru Cernavodă și a spus că autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme, inclusiv prin dragare și redirecționarea cursului de apă, apreciind că s-a ajuns la „o situație de compromis”. „Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, Guvernul a anunțat că CNSU a aprobat măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar răcirii centralei, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche; suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au afectat și producția hidroenergetică, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Christine Lagarde ar putea părăsi mai devreme conducerea BCE , dacă discuțiile interne de la Forumul Economic Mondial (WEF) se concretizează într-o succesiune în 2027, potrivit informațiilor prezentate de G4Media . Miza politică și instituțională este dublă: o eventuală schimbare de rol ar redeschide speculațiile privind finalul mandatului ei la Banca Centrală Europeană și ar repoziționa una dintre cele mai vizibile figuri ale guvernanței economice europene într-o platformă globală de influență. Ce se discută la Forumul Economic Mondial Potrivit ziarului elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citat de Euronews, Lagarde ar fi fost menționată drept „candidată potențială” pentru funcția de președinte al Forumului Economic Mondial, în cadrul unei ședințe a consiliului de administrație desfășurate lângă Geneva, la începutul acestei săptămâni. Lagarde este deja membră în Consiliul de administrație al WEF și, conform NZZ (care citează surse anonime), le-ar fi mulțumit colegilor pentru încredere, spunând că este „gata să-și îndeplinească atribuțiile”. Publicația elvețiană mai notează că Tharman Shanmugaratnam ar fi condus discuția despre succesiune și ar fi susținut că subiectul ar trebui „rezolvat intern”. Cine conduce acum WEF și ce urmează În prezent, Forumul Economic Mondial este coprezidat de: Larry Fink, directorul general al BlackRock; André Hoffmann, vicepreședinte al companiei Roche. Deocamdată nu există o decizie privind momentul în care Lagarde ar putea prelua conducerea. Conform informațiilor din articol, Fink și Hoffmann ar urma să prezideze în continuare reuniunea anuală de la Davos, programată pentru ianuarie. Legătura cu mandatul de la BCE și speculațiile din ultimele luni Lagarde este președinta BCE din 2019, iar mandatul ei ar urma să se încheie în octombrie 2027. În ultimele luni au circulat speculații că ar putea pleca mai devreme, alimentate parțial de comentarii ale ei despre o posibilă implicare într-o viitoare campanie pentru alegerile prezidențiale din Franța. Totuși, Lagarde a respins ideea unei candidaturi, într-un interviu pentru Euronews: „Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța.” [...]
Călin Georgescu contestă din start raportul prezidențial despre anularea alegerilor din 2024, deși documentul nu a fost publicat încă , ridicând miza politică și instituțională a demersului anunțat de președintele Nicușor Dan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a fost sâmbătă, 22 august, în piața din Pâncota (județul Arad), într-o serie de vizite de weekend prin țară, descrise ca un „pelerinaj electoral” în târguri și piețe, unde îmbină mesaje religioase cu discurs politic. În acest context, Georgescu a reluat și programul său electoral din 2024, „Apă, hrană, energie”, legând seceta de administrarea resurselor și de efecte economice precum creșterea importurilor alimentare. Atac la raportul promis de Nicușor Dan, înainte de publicare Întrebat despre raportul pe care președintele Nicușor Dan a spus că îl va face public privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a criticat dur atât documentul, cât și inițiatorul lui, deși raportul nu este disponibil și „nimeni nu știe momentan care sunt concluziile”, conform aceleiași surse. În articol este redată declarația lui Georgescu, în care acesta califică raportul drept o încercare de justificare a anulării scrutinului și folosește termeni extremi la adresa președintelui și a autorităților: „Raportul Cotrocenilor este o ticăloşie administrativă, fabricată să spele o crimă constituţională. Cu alte cuvinte un cadavru politic încearcă să igienizeze juridic o lovitură de stat ordinară.” Potrivit informațiilor prezentate, raportul anunțat de Nicușor Dan ar urma să includă un capitol dedicat anulării alegerilor din 2024 și o analiză mai amplă a „acțiunilor hibride” atribuite Rusiei în România în ultimele două decenii. Context: tur în țară și teme economice legate de secetă În piața din Pâncota, Georgescu a vorbit și despre gestionarea crizei generate de seceta prelungită, susținând că problema ține de administrarea apei și că efectele se văd în agricultură, energie și în prețurile produselor, prin creșterea importurilor. Duminică, 23 august, el și-a continuat turul și a ajuns la Mănăstirea Prislop (județul Hunedoara), unde a mers la mormântul lui Arsenie Boca, mai notează publicația. [...]
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea „Coaliției de Voință” mută luni o parte din agenda externă a României spre discuții operative despre sprijinul pentru Ucraina , în condițiile în care tema anunțată este consolidarea apărării aeriene ucrainene, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc luni, 24 august, de la ora 14:00, în format online, iar la discuții participă lideri europeni și ai statelor membre NATO. Administrația Prezidențială a transmis că președintele va lua parte la consultări pe tema războiului din Ucraina, cu accent pe întărirea apărării aeriene. Ce înseamnă „Coaliția de Voință” și cine participă Din „Coaliția de Voință” fac parte 30 de state. În lista menționată de sursă apar, între altele, Franța, Spania și Polonia. Efect intern: discuția despre Legea salarizării , împinsă cu o zi În aceeași zi era programată și o întâlnire cu liderii celor patru partide din fosta coaliție și ai minorităților, pentru discuții despre Legea salarizării. Potrivit unor surse politice citate de Mediafax, specialiștii partidelor ar fi cerut mai mult timp pentru consultări, iar întâlnirea ar fi fost amânată pentru marți. În acest moment, informațiile disponibile nu includ decizii sau angajamente concrete rezultate din reuniunea de luni, ci doar agenda și tema anunțată. [...]
