Știri
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților , iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews , arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise. Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice. Cine este în fruntea clasamentului cheltuielilor Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an): Lituania: 5,33% Estonia: 5,1% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% Grecia: 3,65% În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%). Marile economii și media europeană: sub noul prag Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an. Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump , pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță. Unde se află România România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document. Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori. [...]
