Știri
Știri din categoria Externe
Participarea secretarului general al NATO la ședința cabinetului german indică o accelerare a agendei de securitate a Berlinului înaintea summitului de la Ankara, într-un moment în care guvernul pregătește și pachetul de legi pentru Bundeswehr, inclusiv întărirea rezervei militare, potrivit Agerpres.
Mark Rutte participă miercuri dimineață, ca invitat, la reuniunea săptămânală a cabinetului german, care urmează să aibă loc la Ministerul Apărării. Informația este relatată de dpa, preluată de Agerpres.
Rutte, fost premier olandez, este primit de cancelarul Friedrich Merz și de ministrul apărării Boris Pistorius, iar ulterior cei trei urmează să susțină o conferință de presă.
Discuțiile sunt programate să se concentreze pe politica de securitate și pe subiectele de interes înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare.
În paralel, membrii cabinetului intenționează să adopte mai multe texte de lege legate de Bundeswehr (forțele armate germane), inclusiv un proiect de lege privind întărirea rezervei militare. Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acestor proiecte sau calendarul lor de implementare.
Recomandate
Ucraina susține că a scos din funcțiune 7 din cele 10 cele mai mari centre logistice Wildberries , lovind direct o infrastructură care ar acoperi circa 10% din vânzările de retail din Rusia, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că operațiunile recente au vizat depozite-cheie ale platformei ruse de comerț electronic, în contextul în care Kievul consideră compania o țintă militară legitimă. Ce s-a întâmplat: depozite mari oprite după atacuri cu drone Ministerul ucrainean al Apărării a transmis pe 16 august că două dintre cele mai importante facilități au încetat operațiunile după un atac cu drone în regiunea Moscovei, în dimineața aceleiași zile: hub-ul logistic din parcul industrial Koledino, lângă Podolsk, descris ca fiind cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de 250.000 metri pătrați; un al doilea depozit în Domodedovo, care ar fi oprit, de asemenea, activitatea. Atacul ar fi provocat incendii de amploare la complexul Wildberries din satul Koledino și la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo. În același comunicat, ministerul ucrainean a afirmat că „logistica rusă resimte acut consecințele războiului pe care Federația Rusă l-a adus în Ucraina”. Impact operațional: perturbări în lanț și efecte colaterale în transportul aerian Canale locale de Telegram au raportat explozii și activitate a apărării aeriene în mai multe zone din regiunea Moscovei (Domodedovo, Chekhov, Podolsk și districtul Stupinsky), notează publicația. După atacuri, agenția federală rusă pentru transport aerian ( Rosaviatsiya ) a anunțat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovsky din Moscova, ceea ce indică o perturbare mai largă a funcționării infrastructurii din zonă, dincolo de țintele logistice. De ce contează: lovitură asupra unei rețele care susține o parte relevantă din retailul rus Kyiv Post scrie că atacurile se înscriu într-o campanie susținută, „cinetică și cibernetică”, împotriva infrastructurii fizice și digitale a Wildberries, companie despre care se afirmă că ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. Pe componenta cibernetică, publicația menționează că, în 10-11 august, specialiști ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat rețelele digitale ale companiei. HUR Cyber Corps ar fi raportat perturbări majore, inclusiv: afectarea canalelor de relații cu clienții; destabilizarea infrastructurii de plăți; blocarea finalizării tranzacțiilor financiare de către utilizatori. Pierderi estimate și justificarea Ucrainei pentru țintire Potrivit Data Insight, înainte de atacurile din 16 august, Wildberries ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea de depozitare, iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble, echivalentul a 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația notează că aceste pierderi ar fi comparabile, ca ordin de mărime, cu bugetele anuale ale unor regiuni ruse mai bogate, precum Krasnoyarsk Krai. Kievul susține că Wildberries este o țintă militară legitimă, invocând acuzația că platforma ar vinde bunuri cu utilizare duală (civilă și militară) către armata rusă. Compania neagă că ar furniza armatei, însă în material se menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi putut fi cumpărate inclusiv drone FPV și cabluri cu fibră optică. Ce urmează Kyiv Post mai notează că, din mijlocul lunii iulie, Ucraina ar fi vizat cel puțin 23 de facilități Wildberries, ceea ce sugerează continuarea presiunii asupra lanțului logistic și a infrastructurii digitale a companiei, cu potențial de extindere a efectelor asupra livrărilor și plăților în retailul online din Rusia. [...]
Mutarea activității lui Vladimir Putin spre Siberia și Extremul Orient indică o recalibrare operațională a securității la vârful Kremlinului , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și al temerilor privind lovituri asupra unor ținte din Rusia, potrivit Adevărul . Publicația notează că președintele rus apare tot mai rar în Moscova și Soci, iar aparițiile publice ar fi tot mai frecvent la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile. În același context, Putin a declarat săptămâna trecută, la Novosibirsk (la circa 3.000 km de granița cu Ucraina), că „nu s-a temut niciodată de nimic”, conform materialului citat de Adevărul, care face trimitere la publicația Dialog. De ce contează: semnalul unei „geografii” noi a puterii și securității În anii trecuți, Putin își petrecea tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci, însă în 2026 ar fi renunțat la această rutină. Adevărul susține că liderul rus nu mai apare nici în reședința sa de la Soci, nici în Moscova, iar Kremlinul ar încerca să mascheze această schimbare. Publicația Dialog este citată cu ideea că, după intensificarea atacurilor ucrainene, traseul public al lui Putin „se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient”, în timp ce întâlniri prezentate oficial ca având loc la Moscova ar fi, de fapt, „cu ușile închise”. În același pasaj, Dialog afirmă că și „elita” Kremlinului s-ar fi mutat „în spatele Uralilor”, inclusiv în reședințe de lux din zone unde dronele ucrainene „nu pot ajunge”. Cine ar fi urmat mutarea și ce măsuri sunt invocate Potrivit aceleiași surse citate, în Munții Altai s-ar fi mutat mai multe nume din cercul puterii și din companii-cheie ale statului rus, între care: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin; Mihail Mișustin, premierul Rusiei; German Gref, șeful Sberbank; Alexei Miller, directorul Gazprom; „și alte persoane importante”, fără a fi nominalizate în articol. Adevărul mai relatează că Putin ar fi intensificat măsurile de securitate, deja „fără precedent”, inclusiv printr-o mai bună ascundere a deplasărilor. Restricții extinse la Soci: zonă de securitate în jurul reședinței prezidențiale Din martie, la Soci ar fi fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor legate de posibile atacuri cu drone, măsură care ar fi venit cu restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă, potrivit articolului. Materialul citează și informații publicate de Kyiv Post , conform cărora Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (agenția responsabilă de securitatea președintelui) ar fi pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Soci. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind locațiile reale ale întâlnirilor și deplasărilor, informațiile rămân la nivel de relatare bazată pe sursele citate de Adevărul, însă conturează o tendință: mutarea centrului de activitate al conducerii ruse către zone mai greu de atins, concomitent cu întărirea măsurilor de protecție în jurul reședințelor prezidențiale. [...]
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]
New South Wales va începe pe 2 noiembrie un program de răscumpărare a armelor, cu plăți de până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) per armă, ca parte a înăspririi regimului de deținere după atacul mortal de la Bondi Beach , relatează Al Jazeera . Programul va fi însoțit de verificări mai stricte pentru licențele de armă și de o „represiune” împotriva urii, a declarat duminică premierul Anthony Albanese , în intervenții televizate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unui răspuns la nivel național după atacul armat din 14 decembrie 2025, la o celebrare de Hanuka pe plaja Bondi din Sydney, în care au murit 15 persoane. Un element sensibil al cazului este că armele folosite ar fi fost obținute legal, potrivit informațiilor din articol. În acest context, autoritățile încearcă să reducă numărul de arme aflate în circulație, într-o țară în care guvernul spune că anul trecut s-a atins un record de 4,1 milioane de arme deținute de civili, dintre care peste 1,1 milioane în New South Wales, cel mai populat stat australian. Cum va funcționa schema din New South Wales Conform detaliilor prezentate, schema de răscumpărare: începe la 2 noiembrie ; oferă până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) pentru fiecare pistol sau pușcă predată. Albanese a comparat situația actuală cu perioada de după masacrul de la Port Arthur din 1996 , care a dus la restricții ample privind armele automate și semiautomate și la un program major de răscumpărare. Premierul a spus că, deși australienii sunt „mândri” de legile privind armele, în prezent există mai multe arme în Australia decât la momentul măsurilor de după Port Arthur. Context: atacul de la Bondi și ancheta Atacul de la Bondi Beach este descris de poliție ca fiind comis de un duo tată–fiu și „inspirat de ISIL (ISIS)”. Suspectul supraviețuitor, Naveed Akram, 24 de ani, nu a depus încă pledoarii la mai multe capete de acuzare, inclusiv 15 acuzații de omor . Separat de schema de răscumpărare, statul New South Wales a introdus deja legi care limitează deținerea la maximum patru arme per persoană , potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Al Jazeera a mai relatat anterior despre ziua de doliu pentru victime și despre controversele legate de măsurile post-Bondi . [...]
Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]
Ucraina spune că a lovit infrastructură-cheie pentru internetul satelitar rusesc potrivit news.ro , care relatează o informație transmisă de Reuters. Ținta ar fi inclus Centrul de rachete și activități spațiale Progress din regiunea Samara, despre care Kievul afirmă că participă la dezvoltarea rețelei rusești de internet prin satelit Rassvet, gândită ca alternativă la Starlink. Atacul ar fi vizat și un aerodrom militar din Rusia, într-o acțiune pe care Ucraina o încadrează în strategia de a lovi obiective aflate în adâncimea teritoriului rus pentru a reduce capacitatea militară a Moscovei. Ce spune Kievul despre ținte și mijloace Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asupra centrului Progress, aflat la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei, ar fi fost lansate rachete de croazieră Flamingo. Zelenski a susținut că diminuarea „potențialului de război” al Rusiei trebuie făcută prin „pagube concrete” asupra unor obiective specifice. Potrivit lui Zelenski, aerodromul vizat găzduia avioane folosite în atacurile asupra Ucrainei. Lovituri „directe” și incendii, potrivit Statului Major ucrainean Statul Major al Ucrainei a afirmat că au fost înregistrate lovituri directe atât asupra aerodromului din regiunea Nijni Novgorod, cât și asupra centrului Progress din Samara, iar la ambele obiective ar fi izbucnit incendii. Conform Kievului, centrul din Samara produce rachete utilizate pentru lansarea sateliților rețelei Rassvet, pe care Rusia o dezvoltă ca alternativă la Starlink (sistemul companiei SpaceX) . În același context, este menționat că Starlink este folosit în Ucraina și a avut un rol important în comunicațiile de pe câmpul de luptă și în operațiunile cu drone. Publicația mai notează că Progress are un rol important în programele spațiale sovietic și rus și este implicat în producerea familiei de rachete Soyuz. Reacția Rusiei și limitele verificării independente Autoritățile ruse nu au confirmat atacul asupra aerodromului din Nijni Novgorod. În schimb, oficiali din regiunea Samara au anunțat că apărarea antiaeriană a respins un „atac masiv cu rachete” și că infrastructura industrială a suferit pagube localizate. Separat, Ministerul rus al Apărării a susținut că, în ultimele 24 de ore, forțele sale au lovit centre logistice și infrastructură energetică, de transport și de combustibil utilizate de armata ucraineană, precum și unități de asamblare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a dronelor navale, plus un depozit de drone cu rază lungă de acțiune din regiunea Cernihiv. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile furnizate de cele două părți. [...]
