Știri
Știri din categoria Apărare
China a testat o rachetă balistică lansată de pe submarin în Pacific, iar reacția dură a Noii Zeelande și Australiei ridică miza de securitate pentru regiune, potrivit CNN. Beijingul susține că a informat „națiunile relevante” în avans și că exercițiul a fost unul de rutină, însă Wellington și Canberra spun că astfel de acțiuni subminează stabilitatea și riscă să normalizeze testele în apele Pacificului de Sud.
Un purtător de cuvânt al Marinei Armatei Populare de Eliberare, căpitanul superior Wang Xuemeng, a declarat că un submarin a lansat „o rachetă strategică” cu un focos fictiv către „zone relevante de mare liberă” din Oceanul Pacific, iar aceasta „a aterizat cu precizie în apele desemnate”. Oficialul a afirmat că testul face parte din programul anual de instruire militară și că a fost „în conformitate cu dreptul și practica internațională”, fără a viza o țară anume. CNN precizează că a cerut un comentariu Ministerului chinez al Apărării.
Beijingul nu a indicat ce tip de rachetă a fost testat. CNN notează că marina chineză operează două tipuri de rachete balistice lansate de pe submarin, JL-2 și JL-3, iar experți în rachete apreciază că JL-3 ar avea rază suficientă pentru a atinge teritoriul continental al SUA din apele din apropierea coastelor Chinei, inclusiv din Marea Chinei de Sud.
Submarinul balistic principal al Chinei este Type 094 (clasa Jin), iar China operează șase astfel de nave, potrivit articolului. Publicația mai arată că Beijingul raportează rar testele cu rachete; conform Missile Defense Project din cadrul Center for Strategic and International Studies (CSIS), JL-3 ar fi fost testată prima dată în 2018 și încă o dată un an mai târziu.
Ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters, a spus că racheta a fost lansată în apele Zonei Denuclearizate a Pacificului de Sud, creată în 1986 prin Tratatul de la Rarotonga, ale cărui protocoale II și III au fost semnate de China în 1987. Protocolul II prevede ca semnatarii să nu folosească și să nu amenințe cu folosirea armelor nucleare împotriva statelor sau teritoriilor din zonă, iar protocolul III interzice testele nucleare în zonă.
Peters a afirmat că Noua Zeelandă a fost informată în aceeași zi despre planul Chinei de a lansa o rachetă balistică cu rază lungă în Pacificul de Sud și a calificat evoluția drept „nedorită și îngrijorătoare”.
„Noua Zeelandă consideră aceasta o evoluție nedorită și îngrijorătoare. Noi, la fel ca vecinii noștri din alte țări din Pacific, nu avem niciun interes ca China să folosească Pacificul de Sud ca loc de testare pentru capabilități de rachete”, a declarat Winston Peters.
În Australia, ministra de externe Penny Wong a numit testul „destabilizator pentru regiune” și a spus că trebuie privit în contextul unei „consolidări militare rapide” a Chinei, despre care a afirmat că nu oferă nivelul de transparență și reasigurare a intențiilor pe care regiunea îl așteaptă.
CNN amintește că testele cu rachete sunt, în general, activități obișnuite pentru puterile nucleare, oferind exemple recente: marina SUA a testat în septembrie anul trecut de patru ori racheta Trident lansată de pe submarin, India a testat o rachetă balistică lansată de pe submarin în decembrie, iar Rusia a testat o astfel de rachetă în octombrie.
În același timp, articolul plasează episodul în dinamica mai largă a modernizării forțelor nucleare chineze și amintește de testul din septembrie 2024, când China a lansat un ICBM (rachetă balistică intercontinentală) în Pacific: o rachetă DF-31B capabilă nuclear, trasă de pe insula Hainan către Pacificul deschis, în apropiere de Polinezia Franceză, primul astfel de test în ocean deschis în 44 de ani.
Publicația citează și un raport al Departamentului Apărării al SUA, potrivit căruia China își desfășoară de regulă testele în interiorul granițelor, menționând că în decembrie 2024 ar fi lansat mai multe ICBM-uri în succesiune rapidă dintr-o bază de antrenament din vestul țării, „indicând capacitatea de a lansa rapid mai multe ICBM-uri din silozuri”. Raportul din decembrie 2025 al Pentagonului despre puterea militară a Chinei este citat cu evaluarea că Armata Populară de Eliberare vede astfel de teste drept „o opțiune pentru operațiuni de descurajare nucleară de intensitate medie spre ridicată”.
Pentru statele din Pacific, miza imediată nu este doar testul în sine, ci riscul ca astfel de lansări să devină mai frecvente în regiune, în condițiile în care China nu a precizat tipul rachetei și menține un nivel limitat de detaliere publică a activităților sale de testare.
Recomandate
Coreea de Sud vizează un parteneriat „2.0” cu NATO pentru producția de armament , mizând pe extinderea cooperării dincolo de schimburi comerciale către cercetare comună, producție și operarea sistemelor de arme, potrivit G4Media . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și accelerarea accesului la tehnologii de vârf într-un context în care statele NATO caută să își consolideze industria de apărare. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a spus că țara sa speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii avansate, și în producția de sisteme de armament, conform Reuters, citată de Agerpres. Ce ar însemna „industria de apărare 2.0” Lee a pledat pentru modernizarea cooperării actuale cu NATO la un „parteneriat în industria de apărare 2.0”, care ar include, pe lângă schimburi de arme: cercetare comună; producție comună; operarea sistemelor de arme. În logica prezentată de liderul de la Seul, combinația dintre „capacitatea stabilă de producție” și „tehnologiile verificate” ale Coreei de Sud, pe de o parte, și experiența NATO, pe de altă parte, ar putea crește „semnificativ” capabilitățile de apărare ale ambelor părți. Contextul declarațiilor și mesajul către aliați Declarațiile au fost făcute la Forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO, desfășurat la Ankara, capitala Turciei. Președintele sud-coreean a susținut că țara sa este „un partener de încredere” pentru membrii NATO. Articolul nu oferă detalii despre proiecte concrete, calendare sau acorduri în negociere; rămâne, deocamdată, la nivelul unei intenții politice de extindere a cooperării către producție și dezvoltare tehnologică în domeniul apărării. [...]
România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]
Germania își mută o parte din lanțul de aprovizionare NATO pentru muniții cu rază lungă pe teritoriul propriu , după ce Rheinmetall și Lockheed Martin au semnat un memorandum pentru o societate mixtă care va produce și distribui rachete ATACMS în Europa, potrivit Economica . Acordul, semnat înaintea începerii summitului NATO din capitala Turciei, vizează „crearea primului centru european destinat producţiei, integrării şi distribuţiei de rachete ATACMS pentru forţele NATO şi ale aliaţilor europeni”, conform comunicatului Rheinmetall citat de publicație. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a precizat că producția va fi stabilită la fabrica din Unterluss, în nord-vestul Germaniei. Pentru Lockheed Martin, proiectul are o miză strategică de durată. Dennis Goege, director executiv pentru Europa, a declarat că aducerea coproducției ATACMS în Germania este „un semnal puternic pentru industria europeană de apărare şi pentru rezilienţa pe termen lung a NATO”. Conform informațiilor din articol, aceasta va fi prima unitate de producție de rachete ATACMS în afara Statelor Unite. De ce contează: capacitate industrială europeană pentru un sistem folosit în războiul din Ucraina ATACMS sunt rachete cu rază de acțiune de 300 de kilometri, lansate de pe sisteme terestre HIMARS, și au fost folosite intens de Ucraina în războiul cu Rusia. Articolul amintește că administrația fostului președinte american Joe Biden a autorizat la sfârșitul anului 2024 furnizarea acestor rachete către Kiev, după o perioadă de ezitări. În paralel, Ucraina a cerut și rachete americane Tomahawk cu rază lungă, însă Washingtonul nu a dat curs solicitării. Din Europa, armata ucraineană a primit rachete franco-britanice Storm Shadow/SCALP, cu lansare aeriană, pentru care și-a adaptat ca platformă de lansare avioane Sukhoi SU-27. Context: presiunea pe Germania pentru Taurus rămâne, dar Berlinul a refuzat până acum Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca Germania să transfere rachete Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, însă solicitarea a fost respinsă până în prezent de Berlin. Fostul cancelar Olaf Scholz a justificat refuzul prin riscul unei implicări a militarilor germani, invocând faptul că programarea rachetelor Taurus pentru lovirea țintelor poate necesita participarea personalului german instruit, similar modului în care ar proceda militarii britanici și francezi în cazul Storm Shadow/SCALP. [...]
România intră ca membru fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării și va găzdui un birou regional , potrivit Mediafax . Inițiativa, coordonată de Canada, a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în prima zi a summitului NATO de la Ankara . Noua instituție – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – este gândită ca un instrument financiar multilateral care să sprijine statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității. Conform declarațiilor președintelui, mecanismul ar urma să funcționeze prin extinderea accesului la capital și reducerea costurilor de finanțare, inclusiv cu sprijin pentru dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Ce înseamnă pentru România: statut de fondator și prezență regională Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator și va găzdui unul dintre birourile regionale ale băncii, ceea ce indică o implicare instituțională directă în arhitectura de implementare a proiectului, nu doar o aderare formală. Cine semnează și care este logica financiară a proiectului În textul integral al declarației, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei își anunță intenția comună de a înființa banca (DSRB). Documentul invocă nevoia de a mobiliza capital public și privat „la scară largă” pentru priorități de apărare, securitate și reziliență, pe fondul creșterii investițiilor și accelerării producției de capabilități critice. Declarația menționează că negocierea la Montréal a actului constitutiv oferă baza pentru avansarea demersului și că banca este „concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale” în țările membre. Totodată, semnatarii susțin că instrumentul ar urma să completeze, nu să dubleze, alte mecanisme naționale și multilaterale existente. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, demersul se află la nivel de intenție comună și cadru de lucru, pe baza actului constitutiv negociat. Nu sunt prezentate detalii despre calendarul operațional, capitalizare sau criterii concrete de finanțare. [...]
Polonia, SUA și trei aliați europeni au decis să creeze în Europa un centru de mentenanță și creștere a producției pentru interceptoarele PAC-3 Patriot , într-o mișcare menită să reducă blocajele logistice și să răspundă presiunii tot mai mari asupra stocurilor de apărare aeriană de pe continent, potrivit Mediafax . Acordul a fost anunțat în marja summitului NATO de la Ankara . Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz , a spus că înțelegerea a fost semnată cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia. Ce se schimbă operațional: mentenanță și producție mai rapide în Europa Noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot este prezentat ca o infrastructură strategică ce ar urma să accelereze semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele folosite de sistemele Patriot din Europa, notează TVPWorld, citat de Mediafax. Interceptoarele PAC-3 (rachete de interceptare pentru apărare antirachetă) sunt descrise drept unele dintre cele mai avansate din arsenalul occidental, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate. Unde ar putea fi amplasat centrul Locația exactă nu a fost stabilită. Totuși, Varșovia a indicat anterior că Polonia este una dintre țările „serios luate în calcul” pentru a găzdui facilitatea, pe fondul investițiilor mari în apărarea aeriană națională. De ce contează: cerere în creștere și presiune pe stocuri Contextul deciziei este creșterea cererii pentru aceste sisteme și presiunea asupra stocurilor occidentale, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au amplificat nevoia de interceptoare. În paralel, Ucraina a cerut în mod repetat livrări suplimentare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice. Tensiuni interne în Polonia după transferuri către Ucraina Mediafax mai arată că decizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat controverse politice interne. Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi redus securitatea națională, acuzații respinse de ministrul apărării, care a susținut că transferul a fost făcut la solicitarea partenerilor NATO și nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei. [...]
Germania își leagă creșterea bugetului apărării de o „NATO mai europeană”, iar cancelarul Friedrich Merz cere ca summitul Alianței de la Ankara să transmită un semnal de unitate în fața Rusiei, potrivit News . Merz a declarat, înainte de plecarea la summit, că Germania și-a dublat cheltuielile militare începând din 2022, într-un efort pe care îl descrie drept necesar pentru apărarea și securitatea proprie, nu ca „favoare” pentru altcineva. Informațiile sunt relatate de The Associated Press, citată de News . În același context, cancelarul german a avertizat că „Rusia rămâne o amenințare gravă” și că „ne testează hotărârea în fiecare zi”, motiv pentru care consideră esențial ca reuniunea de la Ankara să transmită „un semnal de putere și de unitate”. Miza politică: mai multă responsabilitate europeană, fără ruperea legăturii transatlantice Merz cere ca summitul să fixeze un mesaj de direcție: „construim o NATO mai europeană, pentru ca NATO să rămână transatlantică”. În formularea sa, întărirea pilonului european este prezentată ca o condiție pentru menținerea coeziunii Alianței, nu ca o alternativă la relația cu Statele Unite. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reies decizii concrete care ar urma să fie adoptate la Ankara, însă poziționarea cancelarului indică faptul că Germania vrea ca discuțiile despre cheltuieli și capacități militare europene să fie legate direct de mesajul de descurajare transmis către Rusia. [...]
