Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul demis Tánczos Barna mizează pe formarea rapidă a unei majorități la a doua nominalizare, susținând că scenariul alegerilor anticipate ar adânci incertitudinea fără să schimbe semnificativ raportul de forțe din Parlament, potrivit G4Media.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul instabilității politice și al discuțiilor despre posibile anticipate. Tánczos a spus că este „90% convins” că la a doua nominalizare „se va găsi o soluție” pentru un guvern, adică o majoritate parlamentară care să susțină un Executiv.
În evaluarea vicepremierului demis, alegerile anticipate rămân „doar una teoretică”, iar principalul beneficiar ar fi AUR. El a argumentat că, în linii mari, „blocurile puternice” ar rămâne similare, cu variații relativ mici.
„Blocurile puternice ar rămâne cam aceleași. Poate un plus, minus 5% pentru AUR.”
Tánczos a mai spus că nu se așteaptă la modificări semnificative ale raporturilor de forțe dacă, „în 3 luni de zile”, România ar ajunge la anticipate.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar fi putut preveni actuala instabilitate, Tánczos a afirmat că șeful statului nu poate influența deciziile interne ale PSD sau PNL și nu „controlează” Parlamentul, Guvernul sau partidele, invocând separația puterilor în stat.
„Președintele nu controlează Parlamentul. Nu controlează Guvernul și nu poate controla partidele.”
În acest cadru, el a descris rolul președintelui ca unul de „arbitru” și „echilibrare”, fără intervenție în deciziile partidelor sau ale Executivului.
Din declarațiile citate de G4Media nu rezultă un calendar sau o formulă concretă de majoritate, însă mesajul central este că soluția politică ar urma să fie găsită în Parlament la a doua nominalizare, iar anticipatele sunt văzute ca o variantă improbabilă și, în opinia sa, nedorită „din niciun punct de vedere” pentru România.
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna ridică miza politică pe tema influenței ruse și a orientării pro-UE , acuzând AUR că a susținut „mişcări anti-europene” și că are „o legătură foarte îndoielnică” cu „influenţa rusă” în politica românească, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute duminică, într-o intervenție la Digi24, în contextul unei discuții despre diferența dintre partidele pro-europene și cele catalogate drept anti-europene. Tanczos Barna a fost întrebat de ce PSD ar fi un partid pro-european, iar AUR nu. În răspuns, vicepremierul a spus că, „din punctul nostru de vedere”, AUR a susținut mișcări anti-europene și că legătura sa cu influența rusă în politica românească este „foarte îndoielnică”. Disputa despre comparația cu Fidesz și politica energetică În dialog a apărut și comparația cu Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria. Jurnalistul Florin Negruțiu a replicat că „acest lucru l-a făcut şi Fidesz” în Ungaria, iar Tanczos Barna a respins ideea că Fidesz ar fi adus influență rusă. În schimb, el a susținut că Fidesz ar fi urmărit protejarea economiei interne de prețurile ridicate la energie, invocând două direcții: protejarea industriei maghiare de „energie scumpă”; protejarea consumatorilor casnici de „energie scumpă”. Totodată, Tanczos Barna a afirmat că această abordare „i-a costat istoria de 16 ani”, fără a detalia la ce costuri se referă. Poziția UDMR față de Viktor Orban Întrebat dacă UDMR a pariat greșit pe Viktor Orban, Tanczos Barna a răspuns negativ și a spus că este „o certitudine” că comunitatea maghiară din România îl susține pe liderul ungar. El a invocat o apropiere de „valori, creştine, conservatoare” și a descris relația drept una construită în timp, pe fondul sprijinului primit de comunitatea maghiară din partea guvernului de la Budapesta. Declarațiile vin într-un moment în care tema orientării pro-europene și a riscurilor de influență externă este folosită tot mai des ca linie de demarcație în disputa politică internă, însă materialul citat nu include reacții ale AUR la acuzațiile formulate. [...]
După consultările fără rezultat de la Cotroceni, desemnarea unui premier riscă să împingă România spre un guvern cu mandat scurt , într-un context în care majoritatea parlamentară rămâne fragilă și condiționată de veto-uri reciproce, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Prima săptămână de consultări s-a încheiat fără o concluzie privind numirea unui nou prim-ministru, ceea ce prelungește incertitudinea politică. Doi analiști – Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu – descriu opțiunile rămase pentru președintele Nicușor Dan și limitele lor, inclusiv din perspectiva stabilității guvernării. Două scenarii: prelungirea negocierilor sau „soluția de avarie” a unui tehnocrat Vlad Adamescu susține că o variantă ar fi prelungirea consultărilor pentru a permite o reconfigurare internă în PNL, care ar putea duce la refacerea unei alianțe cu PSD și UDMR. Analistul consideră însă scenariul „puțin plauzibil” și avertizează că, chiar dacă ar prinde contur, un asemenea guvern ar funcționa mai degrabă ca o formulă temporară, „de supraviețuire economică”, fără perspectivă de durată. Alternativa, în lipsa unei voințe politice pentru o majoritate, ar fi un guvern tehnocrat. Adamescu o descrie ca pe o soluție de avarie, cu o diferență majoră față de precedentele experiențe: ar apărea cu circa doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu în proximitatea unui scrutin. În această logică, el anticipează că o nouă criză politică ar putea reapărea în toamnă sau iarnă, când s-ar încerca din nou formarea unui guvern politic. Blocajul din Parlament: veto-uri și o majoritate greu de construit fără AUR Sergiu Mișcoiu arată că negocierile nu au produs „evoluții semnificative”, iar partidele au rămas pe pozițiile inițiale: PNL și USR exclud participarea sau susținerea unui guvern cu PSD (inclusiv dacă ar fi condus de un tehnocrat), în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan. În acest context, Mișcoiu vede două variante de lucru pentru președinte: Mandat pentru PSD să formeze guvernul, cu Sorin Grindeanu propus premier; condiția-cheie ar fi existența unei majorități care să excludă AUR , lucru pe care Grindeanu „nu poate garanta”, dar pe care președintele l-ar putea accepta sub presiunea desemnării rapide. Guvern tehnocrat , votat de fosta coaliție pro-europeană, pe baza unui program discutat cu partidele. Mișcoiu indică drept profil probabil „un finanțist sau un economist” cu legături profesionale în zona Băncii Naționale sau a instituțiilor bancare internaționale, dar avertizează că mandatul ar rămâne limitat de lipsa unei majorități stabile și ar putea rezista cel mult peste vară și, „în mod ideal”, până în toamnă. Traseismul parlamentar complică și mai mult ecuația majorității Mișcoiu mai semnalează intensificarea migrației parlamentare după moțiunea de cenzură, cu aleși care își renegociază individual pozițiile și se reorientează atât spre partide mari (PNL, PSD), cât și spre micro-formațiuni apărute în siajul POT și SOS România. În exemplele invocate, analistul menționează inclusiv cazul unui fost deputat SOS (Jianu) care a trecut la grupul PSD și ulterior la grupul PNL. În lectura sa, miza acestor repoziționări este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD, iar fenomenul ar putea să se amplifice în perioada următoare. Ce urmează Potrivit analizei, presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier a crescut, iar decizia ar urma să fie luată „cel mai probabil” în perioada imediat următoare. Indiferent de opțiune, ambii analiști descriu o guvernare cu stabilitate redusă, în care majoritatea parlamentară rămâne dificil de construit și ușor de fisurat. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna cere frânarea cheltuielilor cu salariile la stat și susține că viitorul premier va fi obligat să continue reducerea deficitului bugetar, cu un control strict asupra cheltuielilor publice, potrivit Mediafax . Mesajul vizează în special majorările salariale, sporurile și „privilegiile” din sectorul public, pe care le consideră nesustenabile în raport cu economia privată. Într-o intervenție la Digi24 , Barna a spus că, indiferent de stilul viitorului șef al Guvernului sau de partidul aflat la putere, direcția economică trebuie păstrată pentru a atinge ținta de reducere a deficitului până la finalul anului. „Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieri publice.” Salariile și sporurile din sectorul public, în centrul ajustărilor Vicepremierul, care este și ministru interimar al Agriculturii, a argumentat că România are „probleme structurale” legate de productivitate și de raportul dintre salarizarea din administrația publică și cea din mediul privat. În acest context, a avertizat că statul „nu își mai permite” creșteri fără limită. „Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare.” Ce urmărește Guvernul, în viziunea lui Barna Barna a indicat ca obiectiv reducerea diferenței dintre veniturile din sectorul public și cele din economia privată, susținând că „salariile de la stat nu le mai pot depăși pe cele din privat”. În logica sa, ajustarea ar trebui să ducă la o apropiere a nivelurilor, inclusiv prin creșterea treptată a sectorului privat. „Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public.” [...]
Vicepremierul Tánczos Barna exclude practic varianta unui premier UDMR , sugerând că o astfel de numire este improbabilă în actualul climat politic, potrivit News . Întrebat duminică, la Digi 24, când va avea UDMR premier, Tánczos Barna a răspuns: „Când o să zboare porcul. Niciodată, cred.” Mesajul politic: limita de acceptare pentru funcții-cheie rămâne „încrederea” În aceeași intervenție, vicepremierul a fost întrebat și când ar putea românii alege un etnic maghiar ca președinte al României. Tánczos Barna a spus că nu exclude complet scenariul, invocând precedentul unui președinte etnic german, dar a condiționat posibilitatea de un nivel ridicat de încredere în comunitatea maghiară. „Nu zic niciodată, pentru că un etnic german a fost deja. Atunci când o să aibă încredere totală în comunitatea noastră că nu vrem niciodată altceva decât bine pentru această țară.” Declarațiile indică faptul că, din perspectiva UDMR, accesul la cele mai înalte funcții în stat rămâne legat de percepția publică și de acceptarea politică majoritară, nu doar de aritmetica parlamentară sau de negocierile de coaliție. [...]
Noua lege a salarizării unitare ar urma să majoreze net veniturile demnitarilor-cheie de la 1 ianuarie 2027 , potrivit datelor obținute de Adevărul . În forma prezentată, președintele României ar ajunge la 20.240 lei net, de la 14.500 lei net în prezent, adică o creștere de peste 5.000 lei net. Creșterile sunt legate de un acord politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR , după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială , prin care partidele se angajează să adopte noua lege până la finalul actualei sesiuni parlamentare, conform aceleiași surse. Cât ar urma să câștige președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii Conform datelor prezentate, veniturile nete ar urma să fie: Președintele României : 14.500 lei → 20.240 lei Prim-ministrul : 13.760 lei → 17.700 lei Primarul general : 12.168 lei → 14.900 lei Președintele Consiliului Județean : 10.950 lei → 14.000 lei Miniștrii : 12.700 lei → 15.800 lei Parlamentarii : 11.000 lei → 13.800 lei Calendar și reguli de aplicare: fără eșalonare, de la 1 ianuarie 2027 Legea ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027 , „fără aplicare eșalonată”, și să nu mai fie modificată ulterior prin intervenții punctuale pentru diverse categorii, potrivit informațiilor din articol. În plus, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a indicat că reforma se bazează pe trei principii: protejarea veniturilor (fără scăderi salariale ca efect al noii legi), disciplină bugetară și sustenabilitate, respectiv aplicare integrală și predictibilă. „Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.” Contextul politic al proiectului Informațiile apar după ce președintele a anunțat semnarea acordului politic privind adoptarea legii (detalii în Adevărul ), iar principiile reformei au fost prezentate separat (context în Adevărul ). În acest stadiu, miza imediată este trecerea proiectului prin Parlament în termenul asumat, astfel încât noile grile să poată fi aplicate de la începutul lui 2027. [...]
România riscă să intre în anticipate fără reguli de aplicare , iar organizarea unui scrutin rapid ar depinde, în practică, de soluții de urgență cu risc de contestare, potrivit unei analize Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că există doar cadrul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului, nu și o lege care să stabilească termenele și pașii concreți ai alegerilor parlamentare anticipate. Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: în lipsa unui act normativ aplicabil, calendarul de campanie, înscrierea candidaților și organizarea efectivă a votului nu au, în acest moment, o procedură clară pentru scenariul unei crize politice care duce la anticipate. „Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră.” Ce problemă indică AEP: Constituția există, dar lipsește „manualul” de implementare În ultimele săptămâni, mai mulți parlamentari au invocat alegerile anticipate ca posibilă ieșire din criza politică apărută după destrămarea coaliției de guvernare. În acest context, șeful AEP atrage atenția că, dincolo de procedura complicată prevăzută de Constituție, nu există un cadru legal care să spună explicit cum se comprimă și cum se aplică termenele electorale într-un astfel de scenariu. Țuțuianu afirmă că AEP ar trebui să propună o soluție tocmai pentru că un „eveniment electoral neanticipat la nivel național” se poate produce oricând. Lecția din 2020: soluția de urgență poate cădea la Curtea Constituțională România a fost „cel mai aproape” de anticipate în 2020, după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, când s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului. Demersul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. În același context, Țuțuianu amintește că, în 2020, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care includea reglementări pentru anticipate, dar aceasta a fost declarată neconstituțională. El susține că ar fi nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral, dedicat alegerilor anticipate, inclusiv pentru ajustarea termenelor și a arhitecturii electorale (birouri electorale, circumscripții, durata campaniei). Ce s-ar întâmpla „dacă mâine” s-ar dizolva Parlamentul Șeful AEP spune că instituțiile ar fi luate prin surprindere dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc în actualul context politic. Într-un astfel de scenariu, AEP ar trebui să vină „în câteva zile” cu o reglementare care să permită încadrarea în termenul constituțional. „Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională.” Ce spune Constituția și de ce nu e suficient Constituția stabilește condițiile dizolvării Parlamentului și termenul pentru organizarea alegerilor, însă analiza arată că aceste prevederi ar trebui completate de legislație electorală specifică. Principalele repere constituționale menționate: Articolul 89 : Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; există și limitări (o singură dizolvare pe an, interdicții în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în stări excepționale). Articolul 63 : alegerile pentru Camera Deputaților și Senat au loc în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului. Context: de ce anticipate nu au existat după 1989 Materialul notează că, în România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Printre explicațiile invocate: procedura presupune o criză politică prelungită și, atunci când s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen. [...]
