Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul de la Cotroceni prelungește incertitudinea guvernării, iar miza imediată este dacă fostele partide de coaliție pot reconstrui rapid o majoritate după demiterea premierului Ilie Bolojan, într-un context în care președintele Nicușor Dan este acuzat că și-a slăbit propria poziție de negociere, potrivit HotNews.
Luni este descrisă drept „încă o zi de criză”, cu partidele fostei coaliții chemate la Cotroceni pentru a relua discuțiile și a încerca să ajungă la un acord pentru formarea unui nou guvern. În paralel, articolul indică existența unor „semne” care ar fi prevestit criza politică.
Un punct central al tensiunilor, conform publicației, este că ideile economice și de reorganizare administrativă susținute de președinte diferă de cele ale premierului. În acest cadru, negocierile pentru un nou executiv nu sunt doar despre nume și majorități, ci și despre direcția politicilor publice.
HotNews notează că, „de peste două luni”, mutările președintelui au fost considerate „inexplicabile” pentru mulți. Sunt menționate 69 de zile de la momentul în care Ilie Bolojan a fost demis prin votul PSD și AUR, episod descris ca având loc pe fondul unei „aparente retrageri în neutralitate” a lui Nicușor Dan.
Președintelui i se reproșează două lucruri: abandonarea premierului pe care și l-ar fi ales încă din campania electorală și o „pactizare cu PSD”. Publicația ridică întrebarea cum s-a deteriorat relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan și susține că semnele nu sunt recente, ci ar fi apărut „imediat după ce Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Victoria”.
În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil despre opțiunile concrete sau despre conținutul „planului Bolojan”, rămâne de urmărit dacă întâlnirea de la Cotroceni produce un acord politic pentru un nou guvern și dacă președintele poate evita, în negocieri, efectul de „bumerang” descris de publicație.
Recomandate
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Consultările de la Cotroceni nu au produs o soluție de deblocare a crizei guvernamentale , iar PSD susține că discuțiile au avut o „tonalitate mai jos”, fără să se contureze însă un acord, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni. Sorin Grindeanu a spus că președintele „a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, dar că nu s-a ajuns la o soluție pentru deblocarea crizei. „Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție.” Grindeanu a mai precizat că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier, ceea ce indică faptul că negocierile nu au intrat în etapa unei propuneri concrete de conducere a viitorului guvern. Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni Potrivit informațiilor publicate, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea a durat două ore, iar la final ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice. [...]
PSD își retrage sprijinul parlamentar pentru agenda guvernării , iar mesajul transmis la consultările de la Cotroceni către PNL și USR este că partidul „este în opoziție”, potrivit Agerpres . Poziționarea anunțată de Sorin Grindeanu ridică miza negocierilor pe proiecte-cheie, inclusiv cele legate de PNRR și de legea salarizării, într-un moment în care liderul PSD invocă presiuni economice în creștere. Grindeanu a susținut că, la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, nu a văzut „nicio preocupare” din partea unor participanți pentru teme precum „creșterea exponențială a șomajului” și „un val fără precedent de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 de cazuri pe zi”. El a mai afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor este „cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2024”. Miza imediată: voturile PSD în Parlament și condițiile puse pe PNRR Președintele PSD a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, pe care o descrie ca încercarea de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD, calificând-o drept „complet greșită”. În același context, Grindeanu a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Ca exemplu, liderul PSD a indicat un posibil demers legislativ pe tema integrității în funcția publică, afirmând că partidul este „total împotrivă” ca Dominic Fritz „să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii” și că PSD nu va accepta introducerea în grupul de lucru a unor texte care „să rezolve problemele personale” ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale „altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”. Legea salarizării: PSD spune că nu o votează fără transparență și consultare reală Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota „pur și simplu” o lege a salarizării care „nici astăzi nu este pusă în transparență” și pentru care consultarea cu sindicatele și patronatele ar fi fost „un simulacru”. El a precizat că PSD urmează să se întâlnească luni cu confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, invocând importanța subiectului. Totodată, Grindeanu a reamintit că, în perioada guvernării conduse de Nicolae Ciucă, jalonul din PNRR privind legea salarizării ar fi fost mutat „din cererea 3 de plată în cererea 6”, pe motiv că miniștrii de finanțe ai PNL ar fi spus că nu există bani pentru implementare. Avertisment pe privatizări și „digitalizare cu dedicație” În final, liderul PSD a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru „a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile” sau pentru „o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin”, pe care le-a calificat drept „inacceptabile” pentru PSD. Consultările au avut loc luni dimineața, la Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan. [...]
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
