Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului, iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar.
Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale).
Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin.
Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat:
În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”.
Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului.
În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis.
Recomandate
Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că plățile rezultate din procesele magistraților pot pune presiune majoră pe buget , în condițiile în care există deja o hotărâre care obligă Guvernul la achitarea a peste 5 miliarde de lei , potrivit Știrile Pro TV . În acest context, Bolojan a calificat drept „imorale” sumele stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați, raportat la situația economică a României. Într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Bolojan a spus că problema nu ține doar de cuantumul sumelor, ci și de amploarea fenomenului, invocând „mii de procese” derulate în ultimii ani. El a indicat ca reper ponderea acestor plăți în buget și comparația cu celelalte categorii de angajați din sectorul public. „Din punctul meu de vedere, procesele şi sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistraţi le consider imorale (...) comparativ cu ponderea acestora în bugetul României şi cu situaţia reală a României, dacă ne raportăm la toate celelalte categorii.” Ce înseamnă pentru buget: obligații mari, plată dificilă „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a susținut că Guvernul nu va putea plăti rapid astfel de sume, mai ales în condițiile în care există sentințe învestite cu titluri executorii (adică hotărâri care pot fi puse în executare silită). Pe lângă decizia care ar obliga statul la plata a peste 5 miliarde de lei, Bolojan a menționat că mai există și alte sentințe obținute în urma acestor litigii. În paralel, el a descris situația economică a României ca având „probleme structurale”, care vor rămâne o „provocare” pentru viitoarele guverne. Miza de reglementare: legea salarizării, prezentată ca soluție pentru a opri valul de litigii Bolojan a legat direct problema de lipsa unei legislații care să împiedice repetarea acestui tip de procese, indicând drept soluție adoptarea legii salarizării unitare. În absența acesteia, a avertizat el, orice guvern viitor riscă să se confrunte cu aceeași situație: obligații de plată mari, greu de onorat într-un interval scurt. [...]
