Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului, iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar.
Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale).
Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin.
Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat:
În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”.
Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului.
În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis.
Recomandate
Administrația Prezidențială își extinde agenda de „siguranță online” în format regional , prin participarea Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la o conferință internațională organizată joi, la Chișinău, potrivit Mediafax . Evenimentul, intitulat „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”, este programat să înceapă la ora 9:00 și o are printre participanți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, la conferință sunt așteptați și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, precum și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și ai UNICEF. De ce contează: semnal politic pe o temă cu potențial de politici publice Prezența Mirabelei Grădinaru la Chișinău este plasată de organizatori în contextul „preocupărilor din ce în ce mai mari” ale statelor europene privind impactul mediului digital asupra copiilor și adolescenților, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării emoționale. Context Mediafax mai notează că, recent, Mirabela Grădinaru a fost la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a participa la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni . [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Antonio Costa aduce România în prim-planul discuțiilor UE despre securitate , într-un moment în care Bucureștiul încearcă să-și consolideze rolul regional în arhitectura europeană, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan l-a primit joi, la Palatul Cotroceni , pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a fost întâmpinat în Holul de Onoare. Conform programului anunțat, cei doi urmează să aibă convorbiri „tete-a-tete” (între patru ochi), apoi discuții oficiale, iar la final o conferință de presă comună. În aceeași zi, Antonio Costa are programate deplasări la Sofia și Atena, unde va fi primit de președintele bulgar Ruman Radev și de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, potrivit agendei oficiale menționate de Agerpres . Costa a mai fost la București în septembrie anul trecut, când afirma că „România este un element cheie pentru securitatea europeană”. La rândul său, Nicușor Dan aprecia atunci că vizita președintelui Consiliului European reprezintă „o dovadă a solidarității europene”. [...]
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („ amendamentul Fritz ”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României. Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR. Ce cere Comisia Europeană și care este termenul Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR. În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte: câți aleși locali și demnitari sunt afectați de lege; dacă există o cale de atac pentru cei vizați; dacă legea ar retroactiva (acuzație formulată de USR, conform articolului). România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde. Presiune politică în Parlamentul European: Renew vrea rezoluție, PPE nu ar mai susține La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară. „În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.” Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”. Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală. Contextul financiar: miza este tranșa legată de jalonul pe integritate În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer , trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse. În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată. Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles. [...]
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
