Știri
Știri din categoria Politică
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice, avertizează Theodor Stolojan, care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24.
Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan.
Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”.
Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan.
Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate.
În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută.
Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă.
În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan.
Recomandate
PNL și USR își coordonează pozițiile înaintea consultărilor pentru formarea unei majorități , într-o mișcare care poate scurta sau, dimpotrivă, prelungi perioada de incertitudine politică după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Conducerile grupurilor parlamentare PNL și USR se reunesc marți, de la ora 16:00, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean . Întâlnirea are loc înaintea consultărilor de la Cotroceni, anunțate de președintele Nicușor Dan pentru joi sau luni. De ce contează: consultările vor fi despre „majoritate negociată”, nu despre testarea în Parlament Miza imediată este capacitatea partidelor de a veni la consultări cu o formulă de guvernare care are deja susținere parlamentară. Nicușor Dan a transmis că va întreba delegațiile dacă au „negociată o majoritate” și că nu intenționează să nominalizeze un premier „ca experiment”, fără șanse reale de a trece de votul Parlamentului. „Întrebarea mea va fi dacă are sau nu are negociată o majoritate. (...) Eu nu o să fac experimente, să propun premier și să vedem dacă există sau nu majoritate.” În acest context, o poziționare comună sau măcar compatibilă între PNL și USR poate influența direct rapiditatea cu care se conturează o majoritate și, implicit, calendarul instalării unui nou guvern. Context: acord PNL–USR în criza declanșată de moțiunea de cenzură PNL și USR au semnat recent un acord prin care au stabilit că vor acționa coordonat în criza politică declanșată de moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Întâlnirea de marți se înscrie în această logică de coordonare, înainte ca partidele să intre în runda oficială de consultări cu președintele. [...]
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
Un sondaj indică o cursă mult mai strânsă în turul 2 ND–GS , cu o marjă estimată de doar 0,4–2,2 puncte procentuale, potrivit unei analize bazate pe date Metro Media Transilvania , prezentată de Libertatea . Dincolo de cine ar câștiga „azi”, miza practică este alta: datele sugerează o asimetrie de fidelitate între cele două electorate, care poate schimba rapid echilibrul într-o confruntare la limită. Analiza este realizată de sociologul Mircea Comșa (UBB) și folosește un sondaj Metro Media Transilvania din aprilie 2026, reprezentativ național, realizat prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 2.000 de respondenți. În chestionar au fost incluse două întrebări despre participarea și opțiunea la turul 2 din 2025, respectiv despre cum ar vota respondenții dacă s-ar întoarce la acel moment. Ce arată cifrele: ND ar rămâne în față, dar la limită Rezultatul oficial din mai 2025 a fost Nicușor Dan 53,6% – George Simion 46,4% (diferență de 7 puncte procentuale). Pe baza răspunsurilor din sondaj și a unor scenarii de calcul, Mircea Comșa estimează că, „azi”, Nicușor Dan ar câștiga în toate cele trei scenarii, însă cu o marjă mult mai mică: Voturi valide (doar cei care indică un candidat): ND 50,2% – GS 49,8% (marjă 0,4 puncte). Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate fiecărui candidat: ND 51,1% – GS 48,9%. Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate simetric ambilor candidați: ND 50,2% – GS 49,8% (identic cu primul scenariu). „Concluzia e destul de clară (cel puțin dacă ignorăm incertitudinea estimărilor din sondaje): indiferent de scenariu, ND ar câștiga alegerile și «azi», dar diferența ar fi foarte mică.” Unghiul-cheie: fidelitatea electoratului, nu „regretul” în sine Elementul cu impact politic direct este diferența de stabilitate între cele două tabere, așa cum reiese din analiza sociologului: Transferul direct de voturi este asimetric: 4,1% dintre votanții lui ND ar vota azi cu GS (peste 225.000 de voturi), în timp ce 0,4% dintre votanții lui GS ar trece la ND (sub 18.000). Electoratul lui GS este mai stabil: 92,3% dintre cei care l-au votat în 2025 și-ar menține votul; la ND, proporția este 75,6%. Mai mulți indeciși în tabăra ND: 11,5% dintre foștii votanți ai lui ND sunt NȘ/NR, față de 2,0% la GS (aprox. 620.000 persoane cu preferințe incerte). Mulți spun că nu ar mai vota: aproximativ 650.000 dintre votanții anteriori nu ar mai vota (410.000 de la ND și 235.000 de la GS). Anularea votului apare mai mult la foștii votanți ND: 70.000, față de aproape 2.000 la GS. În interpretarea sociologului, datele nu ar indica neapărat o scădere de popularitate pentru Nicușor Dan, ci o diferență de „regret” și de coeziune între cele două electorate, pe fondul faptului că doar ND a fost în poziția de președinte și, deci, supus evaluării publice. Limite: de ce estimările trebuie citite ca orientative Mircea Comșa avertizează că măsurătorile retrospective au limite, inclusiv: bias de memorie (reinterpretarea deciziilor trecute), presiune socială (tendința de a declara votul pentru câștigător), scenariile cu NȘ/NR sunt ipotetice (alocarea de 33% este o convenție de calcul, nu o predicție), marja de eroare mai mare pe sub-eșantioane , deoarece doar circa 1.200 au răspuns la întrebările de vot, iar aproximativ 1.000 au indicat un candidat; unele variante au foarte puține cazuri (de exemplu, doar 10 persoane au declarat că ar anula votul), ceea ce poate împinge erorile teoretice peste +/- 3%. În practică, mesajul central al analizei este că un tur 2 repetat între cei doi ar deveni o competiție de mobilizare și disciplină electorală, în care diferențele mici pot fi decise de indeciși și de participare, nu de mutări masive de voturi între tabere. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o soluție rapidă la criza politică, într-un context în care întârzierea formării unui nou guvern este legată direct de riscul pierderii unor fonduri europene, potrivit Libertatea . În declarații făcute marți, la Palatul Cotroceni, după convorbirile oficiale cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki , șeful statului a spus că actuala criză „se va rezolva” într-o direcție prooccidentală și „într-un termen” pe care îl apreciază „destul de rapid”. Anticipatele, scoase din calcul: „Este relativ complicat” Nicușor Dan a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate, argumentând că procedura este dificilă și că România nu a mai trecut printr-un astfel de proces după 1989. „Este relativ complicat. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 şi de asta excludem acest scenariu.” Ce condiții pune președintele pentru numirea premierului Președintele a arătat că are „o variantă sau mai multe” de premier, fără a oferi nume, și a reiterat condiția esențială: viitorul prim-ministru trebuie să aibă susținere parlamentară. „În mintea mea eu am o variantă sau mai multe de premier, dar nu vă pot spune.” Totodată, Nicușor Dan nu exclude varianta unui premier tehnocrat, ca soluție de deblocare a crizei. În spațiul public, Digi24 a vehiculat numele lui Radu Burnete (consilier prezidențial, fost director executiv al Confederației Concordia) și al lui Șerban Matei (expert BNR cu experiență în relația cu FMI și instituții financiare internaționale). Pe de altă parte, surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru Libertatea că „nu se pune problema” ca Radu Burnete să fie luat în calcul pentru funcția de premier. Miza economică: avertisment privind PNRR și „miliarde de euro” Presiunea pentru formarea rapidă a guvernului este alimentată și de componenta financiară. Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus la Digi24 că un nou guvern ar trebui instalat până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, invocând obligațiile asumate de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și riscul de a pierde „miliarde de euro” dacă jaloanele și reformele nu sunt îndeplinite. El a dat ca exemplu Codul urbanistic, unde a indicat o miză de „un miliard”. Blocaje politice: poziția PNL față de PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va intra „în niciun Guvern alături de PSD”, indiferent dacă premierul ar fi tehnocrat, precizând că decizia este a Biroului Politic Național al partidului. În acest cadru, mesajul președintelui – excluderea anticipatelor și promisiunea unei soluții rapide – devine relevant nu doar politic, ci și operațional: calendarul pentru instalarea unui guvern influențează capacitatea României de a respecta termenele și reformele asociate finanțărilor din PNRR. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
