Știri
Știri din categoria Politică
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE, într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV.
Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament.
Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe:
„Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean.
Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare.
„Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean.
Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună.
Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect.
Recomandate
PSD ridică miza pe tema manipulării online , după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online. Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent. „Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?” Delimitare de comparația Bolojan–Georgescu, dar atac pe „profiluri artificiale” Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”. „Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni” Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan. Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu. [...]
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României , argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone. În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului. „Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.” Ce înseamnă „pregătire” în mesajul Cotroceniului Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței. În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește: în format bilateral; în format B9; în interiorul NATO; în interiorul Uniunii Europene; prin parteneriate regionale. Cooperarea industrială: producția de drone și programul SAFE Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani. În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”. [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
Kelemen Hunor respinge guvernul tehnocrat și leagă stabilitatea bugetară de o majoritate politică , avertizând că fără sprijin parlamentar deciziile – inclusiv cele cu impact fiscal – nu pot fi asumate, potrivit News . Liderul UDMR spune că varianta unui executiv de tehnocrați „nu va funcționa” și ar fi „abandonat de toată lumea”, pentru că deciziile politice au nevoie de o majoritate în Parlament. În opinia sa, o soluție tehnocrată poate cel mult „administra treburile țării” pe termen scurt, dar nu poate livra reforme sau măsuri controversate fără acoperire politică. De ce contează: decizii bugetare și PNRR , greu de gestionat fără majoritate Kelemen Hunor a indicat explicit două zone unde un guvern fără susținere politică ar fi vulnerabil: Legea salarizării unitare , despre care afirmă că nici în coaliție nu s-a ajuns la consens, ceea ce ar face și mai improbabilă o soluție într-un cabinet tehnocrat. Riscul unei „crize bugetare” , în condițiile în care, dacă „nu vor intra banii din PNRR așa cum era calculat la alcătuirea bugetului”, ar putea apărea „o problemă de deficit în creștere” sau un deficit care trebuie acoperit. Ce variantă susține UDMR și ce blocaje vede Opțiunea sa rămâne un guvern politic cu „o majoritate transparentă” , similar formulei de până acum, și cu „un premier acceptat de toată lumea”. Kelemen Hunor spune că prima opțiune ar fi refacerea coaliției, dar avertizează că acest lucru devine dificil dacă PNL și PSD își mențin „deciziile” actuale. În același timp, el arată că, dacă cei care au avut majoritate să dărâme guvernul ar trebui să aibă și majoritate să instaleze unul nou; altfel, se poate ajunge la guvern minoritar , însă și aici indică obstacole: PSD ar fi spus că nu va vota un guvern minoritar din care nu face parte. Ce urmează Kelemen Hunor afirmă că nu poate anticipa opțiunile președintelui Nicușor Dan, care ar fi menționat și varianta unui premier tehnocrat, și că așteaptă ca partidele să vină cu propuneri de majoritate. În lipsa unei înțelegeri politice, scenariile rămân deschise, iar liderul UDMR admite că „e greu de spus ce se va întâmpla”. [...]
Marco Rubio a trecut în fața lui JD Vance în cursa internă republicană pentru 2028 , potrivit unui sondaj național citat de The Jerusalem Post , o schimbare care poate redesena din timp calculele de putere și alocarea resurselor în Partidul Republican înaintea alegerilor primare. Sondajul AtlasIntel, realizat în perioada 4–7 mai pe un eșantion de 2.069 de americani, îl plasează pe secretarul de stat Marco Rubio la 45,4% din sprijinul republicanilor, față de 29,6% pentru vicepreședintele JD Vance. Pe locul trei apare guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, cu 11,2%. Alți 10,3% dintre respondenți au spus că nu ar vota cu niciuna dintre opțiunile enumerate, listă care i-a inclus și pe Vivek Ramaswamy, Greg Abbott, Tim Scott, Brian Kemp și Donald Trump Jr. Răsturnare față de decembrie și posibile explicații Datele indică o inversare puternică față de sondajul din decembrie, când Vance conducea cu 46,7%, iar Rubio era la 22,6%. Publicația leagă creșterea lui Rubio de o perioadă de activitate diplomatică intensă: negocieri privind războiul din Ucraina, noi sancțiuni împotriva regimului cubanez și implicare în diplomația cu Iranul în contextul blocadelor din „Operation Project Freedom”. Președintele SUA, Donald Trump, a alimentat vizibilitatea tandemului, glumind la un eveniment în Rose Garden: „Cui îi place JD Vance? Cui îi place Marco Rubio? Sună ca o echipă de vis pentru mine!” Vulnerabilitate în electoratul larg Deși conduce în preferințele pentru nominalizarea republicană, Rubio are o problemă de imagine în rândul publicului general: 46% favorabilitate și 51% nefavorabilitate, potrivit acelorași date. AtlasIntel este prezentat ca fiind „cel mai precis” institut de sondare în ciclurile electorale americane din 2020 și 2024, conform evaluării menționate în material. Același sondaj: opoziție majoritară față de loviturile SUA asupra Iranului Sondajul a testat și opinii despre loviturile SUA asupra Iranului, în cadrul „ Operation Epic Fury ”, începută pe 28 februarie. Rezultatele indică: 59,2% se opun deciziei de a lansa lovituri, iar 38,9% o susțin; 67,8% cred că loviturile cresc probabilitatea unor atacuri teroriste împotriva cetățenilor americani (11,5% spun că riscul scade); 58,5% consideră că loviturile au crescut motivația Iranului de a dezvolta arme nucleare (18% cred că a scăzut; 13% că nu a avut efect). În privința capacității Iranului de a dezvolta arme nucleare, opiniile sunt împărțite: 33,8% spun că loviturile nu au avut efect, 27,6% că au „compromis semnificativ” capacitatea, 21,7% că au „compromis-o într-o oarecare măsură”, iar 8,6% cred că au „eliminat complet” capacitatea. Doar 3,7% consideră că loviturile au crescut capacitatea Iranului. Sondajul mai arată că 55,3% dintre respondenți cred că Israelul a avut „multă influență” asupra deciziei SUA de a lovi Iranul, la care se adaugă 13,9% care indică „destul de multă influență”. În oglindă, 23,9% cred că Israelul a avut „nu prea multă influență”, iar 4,8% „nicio influență”. În acest stadiu, datele sugerează că dinamica internă republicană se poate schimba rapid, iar avantajul lui Rubio vine la pachet cu o constrângere: percepția publică negativă, care poate deveni relevantă pe măsură ce competiția se mută dinspre baza de partid către electoratul general. [...]
Traian Băsescu susține că Europa va relua dialogul cu Rusia , în pofida sancțiunilor și a relațiilor diplomatice înghețate după invazia din Ucraina, potrivit news.ro . Mesajul are relevanță de politică externă și securitate: indică o posibilă repoziționare, în timp, a canalelor de negociere europene cu Moscova, indiferent de actualul blocaj. Declarația a fost făcută miercuri seară, la TVR Info, unde fostul președinte a argumentat că reluarea discuțiilor este inevitabilă „pentru că sunt aici, în Europa” și că „probabil se va găsi şi un modus vivendi” între părți. „Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuţiile cu Federaţia Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Şi probabil se va găsi şi un modus vivendi de a ne suporta unii pe alţii.” Ce spune Băsescu despre rolul României Întrebat ce rol ar avea România într-un eventual peisaj de negocieri, Băsescu a afirmat că România „nu are un rol” în această ecuație, dar poate construi roluri punctuale în alte direcții, dacă își propune explicit acest lucru. „Nu, nu are rol. Uite, în consolidarea Flancului Estic ne-am găsit un rol. Ne mai putem găsi rol în menţinerea bunelor relaţii cu Statele Unite, ne putem duce oricând în Orientul Mijlociu (...) ne putem duce oricând în Africa. (...) România chiar ar putea, cu o condiţie, să vrea.” Context: sancțiuni și relații înghețate În prezent, zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea conflictului din Ucraina, iar pentru cele mai multe țări relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate, notează news.ro. În acest cadru, ideea reluării dialogului apare ca o proiecție politică pe termen nedefinit, fără un calendar indicat în declarațiile citate. [...]
