Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate negociată, încercând să reducă riscul unui nou blocaj parlamentar într-un moment de criză politică, potrivit HotNews.
Nicușor Dan a spus marți că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate parlamentară care să voteze învestirea Guvernului. În acest sens, la consultările de la Cotroceni va cere tuturor partidelor să precizeze dacă au o majoritate.
„Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.”
Președintele a recunoscut că, în actuala situație, variantele prin care se poate obține o majoritate sunt „relativ puține” și a indicat că se așteaptă ca partidele să-și mențină opțiunile exprimate deja public.
„Nu voi face experimente, nu cred că este util pentru România, în care să propunem premier și să-i lăsăm să vedem dacă fac majoritate.”
Condiția enunțată înainte de desemnare este ca discuțiile să producă atât o propunere de premier, cât și „elemente compatibile de program” care să strângă o majoritate.
Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a spus că „există o șansă”, dar nu va avansa nume până când nu va exista o majoritate care să susțină o astfel de desemnare.
Următoarea rundă va fi una de consultări formale, la care vor fi invitate toate partidele parlamentare, inclusiv AUR, care a protestat că nu a fost invitat la consultările precedente. Consultările ar urma să aibă loc joi sau luni, a mai precizat președintele.
Recomandate
Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată , pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea . Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare. Ce va cere președintele la Cotroceni Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată. „Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule. Calendarul consultărilor și scenariile deschise Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”. Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”. În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni. Context: o lună de criză politică și o majoritate greu de construit Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate. [...]
Summitul B9+ de la București pune pe agendă investițiile în apărare și postura NATO pe flancul estic , într-un moment în care România vrea să își consolideze rolul la Marea Neagră și în Balcanii de Vest, potrivit Antena 3 . La reuniune sunt așteptați secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar SUA trimit un subsecretar de stat. Președintele Nicușor Dan a legat explicit consolidarea internă de securitatea regională, afirmând că aceasta „crește securitatea la Marea Neagră” și „pe flancul estic NATO”, precum și în Balcanii de Vest. Declarațiile au fost făcute marți, la deschiderea Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment care se desfășoară două zile la București. „Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și aici este nevoie, față de aceste provocări, ca statele care gândesc la fel să colaboreze și asta se va întâmpla.” În aceeași intervenție, șeful statului a indicat direcțiile pe care le vede drept rezultate concrete ale discuțiilor: „investiții în apărare”, „interoperabilitate” (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și un „parteneriat transatlantic” funcțional. Ce urmărește reuniunea și de ce contează Summitul are tema „Delivering More for Transatlantic Security” și este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Miza politică și operațională, așa cum este prezentată în material, este întărirea apărării colective, menținerea atenției asupra flancului estic al Alianței, evaluarea amenințării Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei. La finalul reuniunii ar urma să fie transmisă o Declarație Comună, menită să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice. Programul anunțat la Palatul Cotroceni Agenda oficială include, între altele: 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegații la Palatul Cotroceni 11:00 – sesiunea plenară de deschidere (intervenții ale liderilor României și Poloniei) și dezbateri privind securitatea transatlantică și cooperarea regională 14:20 – fotografia oficială de grup 14:30 – dejun de lucru al liderilor 17:00 – conferință de presă comună a principalilor lideri și a secretarului general NATO Potrivit informațiilor publicate, Volodimir Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9. Participanți: NATO, Ucraina, SUA și state din regiune Pe lista participanților menționată în articol se regăsesc, între alții, Mark Rutte și Karol Nawrocki. Zelenski este așteptat miercuri la București, „potrivit surselor Antena 3 CNN”, împreună cu soția sa, Olena Zelenska, care ar urma să aibă un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru. În lista prezentată mai apar lideri și oficiali din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Finlanda, Danemarca, precum și reprezentanți guvernamentali din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria. Din partea SUA este menționat subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno. [...]
România încearcă să contracareze semnalul unei implicări americane mai slabe pe flancul estic al NATO la Summitul B9 de la București , unde SUA vor fi reprezentate la nivel de subsecretar de stat, potrivit Mediafax . Miza politică a președintelui Nicușor Dan este să obțină un mesaj comun care să reașeze în centrul discuțiilor relația transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic. Reuniunea are loc miercuri, 13 mai 2026, la Cotroceni, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La summit participă secretarul general al NATO, Mark Rutte , președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și mai mulți lideri din regiune. Reprezentarea SUA, sub așteptările Bucureștiului România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. Conform listei publice a participanților, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Sursele citate de Mediafax susțin că acesta este, „realist”, cel mai înalt nivel posibil în contextul în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. De asemenea, nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. De ce contează: poziționare înaintea Summitului NATO de la Ankara Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Potrivit surselor apropiate pregătirii, statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, pe fondul proximității față de „amenințarea rusă”. Ucraina și Republica Moldova, pe agenda discuțiilor Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru și va avea o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina este indicat drept una dintre temele centrale ale summitului, iar Republica Moldova urmează să fie adusă „explicit” în discuție în contextul Ucrainei. Întâlniri bilaterale și subiecte conexe Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă în discuția mai largă despre consolidarea relației transatlantice, în logica potrivit căreia vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa pot fi discutate și în formate regionale precum B9. Formatul B9, creat în 2015 de România și Polonia, reunește România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia; la summit participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială este „Delivering More for Transatlantic Security”. [...]
Prelungirea crizei politice riscă să blocheze decizii administrative și să pună în pericol bani europeni , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la Digi24 , unde a legat direct formarea viitorului guvern de existența unei majorități parlamentare funcționale. Bolojan a susținut că PSD și AUR „au dovedit” că pot forma o majoritate prin declanșarea moțiunii de cenzură, în timp ce PNL, USR și UDMR „nu au probat” că pot constitui, în actuala configurație, o majoritate parlamentară. În această logică, el a spus că responsabilitatea formării unei majorități și a venirii cu soluții revine PSD, pe care îl acuză că „a demolat” fără să pună „nimic în loc” și fără să prezinte soluții „timp de 10 luni”. De ce contează: riscul de a pierde finanțare europeană și de a încetini administrația Premierul interimar a atras atenția că, pe măsură ce situația politică se prelungește, crește riscul ca România să piardă bani europeni și să rateze accesarea unor împrumuturi mai ieftine, menționând explicit finalul lunii august ca reper pentru acest risc. „Cu cât se lungește această situație riscul de a pierde bani europeni, sper să nu pierdem granturi, da, să nu accesăm niște împrumuturi mai ieftine spre finalul lunii august e mare.” În paralel, Bolojan a descris efectul operațional al incertitudinii politice asupra aparatului administrativ: chiar dacă guvernul lucrează, „mașinăria administrativă” nu funcționează „pe pilot automat” și are nevoie de „impulsuri” și „presiune administrativă”. Altfel, spune el, instituțiile tind să amâne decizii, așteptând să vadă „cine vine ministru” și ce schimbări urmează. Ce spune despre desemnarea viitorului premier Potrivit lui Bolojan, „numele viitorului premier” depinde de capacitatea acestuia de a construi o majoritate în jurul noului guvern, dar și de „realitatea politică” din Parlament. În acest context, el a reiterat că PNL–USR–UDMR nu au demonstrat până acum că pot asigura o majoritate în actuala situație. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că blocajul politic nu rămâne doar la nivel de negocieri parlamentare, ci se poate transforma într-un cost concret: întârzieri administrative și risc de pierdere a finanțărilor europene. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar ferm pentru formarea unei majorități sau pentru desemnarea viitorului premier, însă Bolojan indică presiunea timpului prin referirea la finalul lunii august. [...]
După căderea guvernului, USR pune presiune pe PSD să vină cu o soluție politică, iar Dominic Fritz spune că inclusiv alegerile anticipate ar trebui tratate ca o opțiune legitimă , potrivit Mediafax . Mesajul liderului USR mută centrul negocierilor spre social-democrați și ridică miza pe predictibilitatea deciziei politice într-un moment de instabilitate. Fritz susține că responsabilitatea pentru „actuala criză politică” aparține PSD și cere ca social-democrații să spună „răspicat și asumat” ce soluție propun după căderea guvernului. Invitat la TVR Info, el a afirmat că USR nu va veni „în această etapă” cu „oferte de compromis”, argumentând că inițiativa trebuie să vină de la PSD. „Pentru igiena noastră politică, important este ca mingea să rămână acum în curtea PSD.” Ce reproșează USR PSD și de ce contează pentru negocieri În intervenția sa, Fritz acuză PSD că ar fi blocat repetat decizii politice și instituționale și că ar fi contribuit direct la declanșarea crizei. În același registru, el invocă episoade precum votul la o moțiune „împotriva Dianei Buzoianu” împreună cu AUR și faptul că instituția Avocatului Poporului ar fi rămas cu un interimar „de 2 ani”, situație despre care spune că ar conveni PSD. Miza declarațiilor este una de poziționare: USR încearcă să evite intrarea rapidă într-o negociere pe concesii și să forțeze PSD să-și asume public direcția de ieșire din criză, înainte de discuții despre formule de guvernare. Anticipatele, readuse în discuție Fritz afirmă că alegerile anticipate „nu ar trebui să sperie pe nimeni” și merge mai departe, spunând că dificultatea organizării lor ar fi „o slăbiciune” a Constituției. În logica sa, dacă partidele nu reușesc să construiască o majoritate funcțională, revenirea la votul popular poate fi „cea mai sănătoasă soluție”. „Poporul este suveran și nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului.” Totodată, liderul USR apreciază că președintele Nicușor Dan ar fi greșit când a exclus public, imediat după căderea guvernului, varianta anticipatelor, deși admite că șeful statului trebuie să țină cont de mesajele către piețele financiare și partenerii externi. Refuzul de a personaliza discuția despre premier Întrebat dacă revenirea lui Ilie Bolojan ca premier ar fi o condiție pentru participarea USR la o nouă formulă guvernamentală, Fritz refuză să ducă discuția în zona numelor și spune că dezbaterea ar trebui să pornească de la direcția politică și capacitatea unei majorități de a implementa reforme. În același context, îl atacă pe fostul premier Marcel Ciolacu, afirmând că acesta „a dus deficitul la 10%” pentru a alimenta rețele politice de influență. Atac la AUR, pe fondul moțiunii În interviul de la TVR Info, Fritz lansează și un atac la adresa AUR, despre care spune că ar ajunge să servească interesele PSD în criza actuală. El sugerează că o parte dintre votanții AUR ar putea începe să-și pună întrebări după colaborarea dintre liderii celor două formațiuni în contextul moțiunii. „Cum ne-am trezit să-l vedem pe domnul Simion lângă domnul Grindeanu?” [...]
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
