Știri
Știri din categoria Politică

Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3.
Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici.
Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document.
În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD.
Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”.
Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului.
Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență.
În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol.
Recomandate

Prelungirea crizei politice riscă să blocheze decizii administrative și să pună în pericol bani europeni , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la Digi24 , unde a legat direct formarea viitorului guvern de existența unei majorități parlamentare funcționale. Bolojan a susținut că PSD și AUR „au dovedit” că pot forma o majoritate prin declanșarea moțiunii de cenzură, în timp ce PNL, USR și UDMR „nu au probat” că pot constitui, în actuala configurație, o majoritate parlamentară. În această logică, el a spus că responsabilitatea formării unei majorități și a venirii cu soluții revine PSD, pe care îl acuză că „a demolat” fără să pună „nimic în loc” și fără să prezinte soluții „timp de 10 luni”. De ce contează: riscul de a pierde finanțare europeană și de a încetini administrația Premierul interimar a atras atenția că, pe măsură ce situația politică se prelungește, crește riscul ca România să piardă bani europeni și să rateze accesarea unor împrumuturi mai ieftine, menționând explicit finalul lunii august ca reper pentru acest risc. „Cu cât se lungește această situație riscul de a pierde bani europeni, sper să nu pierdem granturi, da, să nu accesăm niște împrumuturi mai ieftine spre finalul lunii august e mare.” În paralel, Bolojan a descris efectul operațional al incertitudinii politice asupra aparatului administrativ: chiar dacă guvernul lucrează, „mașinăria administrativă” nu funcționează „pe pilot automat” și are nevoie de „impulsuri” și „presiune administrativă”. Altfel, spune el, instituțiile tind să amâne decizii, așteptând să vadă „cine vine ministru” și ce schimbări urmează. Ce spune despre desemnarea viitorului premier Potrivit lui Bolojan, „numele viitorului premier” depinde de capacitatea acestuia de a construi o majoritate în jurul noului guvern, dar și de „realitatea politică” din Parlament. În acest context, el a reiterat că PNL–USR–UDMR nu au demonstrat până acum că pot asigura o majoritate în actuala situație. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că blocajul politic nu rămâne doar la nivel de negocieri parlamentare, ci se poate transforma într-un cost concret: întârzieri administrative și risc de pierdere a finanțărilor europene. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar ferm pentru formarea unei majorități sau pentru desemnarea viitorului premier, însă Bolojan indică presiunea timpului prin referirea la finalul lunii august. [...]

PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]

PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]

UDMR respinge ideea unui premier „neutru” și cere o majoritate politică pentru reforme , în condițiile în care Kelemen Hunor susține că viitorul șef al Guvernului trebuie să poată aduce PSD și PNL la aceeași masă, potrivit Mediafax . Întrebat la Antena 3 CNN dacă ar accepta să conducă un guvern format din partidele fostei coaliții și dacă ar putea fi un „liant” între PSD și PNL, liderul UDMR a răspuns: „Mă onorează ce spuneți dumneavoastră, dar avem o problemă. Pe mine mă cheamă Kelemen Hunor. Suntem în România totuși.” De ce contează: semnal împotriva unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui guvern tehnocrat, argumentând că un executiv fără responsabilitate politică ar fi vulnerabil și nu ar putea duce la capăt reforme dificile, chiar dacă ar putea fi învestit de Parlament. „Nu, în niciun caz. Guvernul tehnocrat poate fi investit (...) doar că un guvern tehnocrat va fi abandonat în prima curbă, fiindcă nu are o responsabilitate politică.” În același context, liderul UDMR a indicat „ Legea salarizării unitare ” drept exemplu de proiect dificil, pentru care spune că nici în coaliție nu s-a găsit încă o soluție. Ce formulă de majoritate vede UDMR Kelemen Hunor a spus că ar încerca refacerea unei majorități care să includă PSD, PNL, USR și UDMR. În paralel, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să desemneze un premier capabil să aducă PSD și PNL la aceeași masă. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre un calendar al negocierilor sau despre nume concrete de premier, dincolo de discuția ipotetică în care a fost invocat Kelemen Hunor. [...]

Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată , pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea . Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare. Ce va cere președintele la Cotroceni Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată. „Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule. Calendarul consultărilor și scenariile deschise Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”. Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”. În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni. Context: o lună de criză politică și o majoritate greu de construit Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate. [...]

După căderea guvernului, USR pune presiune pe PSD să vină cu o soluție politică, iar Dominic Fritz spune că inclusiv alegerile anticipate ar trebui tratate ca o opțiune legitimă , potrivit Mediafax . Mesajul liderului USR mută centrul negocierilor spre social-democrați și ridică miza pe predictibilitatea deciziei politice într-un moment de instabilitate. Fritz susține că responsabilitatea pentru „actuala criză politică” aparține PSD și cere ca social-democrații să spună „răspicat și asumat” ce soluție propun după căderea guvernului. Invitat la TVR Info, el a afirmat că USR nu va veni „în această etapă” cu „oferte de compromis”, argumentând că inițiativa trebuie să vină de la PSD. „Pentru igiena noastră politică, important este ca mingea să rămână acum în curtea PSD.” Ce reproșează USR PSD și de ce contează pentru negocieri În intervenția sa, Fritz acuză PSD că ar fi blocat repetat decizii politice și instituționale și că ar fi contribuit direct la declanșarea crizei. În același registru, el invocă episoade precum votul la o moțiune „împotriva Dianei Buzoianu” împreună cu AUR și faptul că instituția Avocatului Poporului ar fi rămas cu un interimar „de 2 ani”, situație despre care spune că ar conveni PSD. Miza declarațiilor este una de poziționare: USR încearcă să evite intrarea rapidă într-o negociere pe concesii și să forțeze PSD să-și asume public direcția de ieșire din criză, înainte de discuții despre formule de guvernare. Anticipatele, readuse în discuție Fritz afirmă că alegerile anticipate „nu ar trebui să sperie pe nimeni” și merge mai departe, spunând că dificultatea organizării lor ar fi „o slăbiciune” a Constituției. În logica sa, dacă partidele nu reușesc să construiască o majoritate funcțională, revenirea la votul popular poate fi „cea mai sănătoasă soluție”. „Poporul este suveran și nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului.” Totodată, liderul USR apreciază că președintele Nicușor Dan ar fi greșit când a exclus public, imediat după căderea guvernului, varianta anticipatelor, deși admite că șeful statului trebuie să țină cont de mesajele către piețele financiare și partenerii externi. Refuzul de a personaliza discuția despre premier Întrebat dacă revenirea lui Ilie Bolojan ca premier ar fi o condiție pentru participarea USR la o nouă formulă guvernamentală, Fritz refuză să ducă discuția în zona numelor și spune că dezbaterea ar trebui să pornească de la direcția politică și capacitatea unei majorități de a implementa reforme. În același context, îl atacă pe fostul premier Marcel Ciolacu, afirmând că acesta „a dus deficitul la 10%” pentru a alimenta rețele politice de influență. Atac la AUR, pe fondul moțiunii În interviul de la TVR Info, Fritz lansează și un atac la adresa AUR, despre care spune că ar ajunge să servească interesele PSD în criza actuală. El sugerează că o parte dintre votanții AUR ar putea începe să-și pună întrebări după colaborarea dintre liderii celor două formațiuni în contextul moțiunii. „Cum ne-am trezit să-l vedem pe domnul Simion lângă domnul Grindeanu?” [...]