Știri
Știri din categoria Politică
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate, potrivit HotNews.
În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „Black Sea and Balkans Security Forum”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă.
Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol.
Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești.
În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității:
În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare.
HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție.
În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian, pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale.
Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian, care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism.
Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
România mizează pe semnarea până la 31 mai a contractelor din programul SAFE , un calendar care ar trebui să deblocheze investiții și să aducă în țară o parte din producția aferentă înzestrării militare, în ciuda crizei politice de la București, potrivit Antena 3 . Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Black Sea and Balkans Security Forum , că România este „în grafic” cu programul SAFE – un mecanism de finanțare prin împrumuturi europene pentru achiziții și investiții în apărare – și că în comisiile parlamentare de Apărare urmează să fie votată „ultima parte” a acordului necesar pentru semnarea contractelor. Ce impact economic invocă președintele Șeful statului a susținut că, în perspectiva programului SAFE, companiile implicate „vor aduce o parte din producție în România”, estimând o valoare de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Totodată, el a spus că, din discuțiile cu firmele care ar urma să semneze contracte, există „toată voința” ca activitatea economică generată de aceste proiecte să nu se oprească în 2030. Contextul politic și mesajul către parteneri Nicușor Dan a afirmat că, în pofida crizei politice interne, „nu există dubii din partea partidelor pro-occidentale” privind obligațiile strategice ale României. În deschiderea forumului, președintele a legat consolidarea internă de securitatea regională, menționând că aceasta se reflectă în securitatea la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO și în Balcanii de Vest, și a indicat drept direcții „investiții în apărare”, „interoperabilitate” și un „parteneriat transatlantic” funcțional. [...]
Vizita secretarului general al NATO la București deschide o nouă rundă de discuții la vârf pe agenda de securitate a României , într-un moment în care întâlnirile cu liderii politici locali sunt folosite pentru coordonare și semnal politic în interiorul Alianței, potrivit Antena 3 . Publicația notează că secretarul general al NATO a ajuns la București și că urmează să ia cina cu Nicușor Dan . Materialul nu oferă, însă, detalii despre agenda discuției, temele care vor fi abordate sau eventuale concluzii așteptate în urma întâlnirii. Informația a fost publicată marți, 12 mai 2026, la ora 19:55, conform datelor afișate pe pagina sursei. În lipsa altor precizări în material, nu este clar dacă vizita include și întâlniri instituționale suplimentare sau declarații publice. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o rezolvare rapidă a crizei , argumentând că scenariul este greu de declanșat constituțional și că direcția pro-occidentală a României nu este pusă în discuție, potrivit HotNews . Declarațiile vin în contextul blocajului politic de la București și au o miză directă pentru stabilitatea guvernării: șeful statului transmite că nu vede anticipatele ca opțiune realistă și că soluția va fi găsită „destul de rapid”, într-o formulă care păstrează orientarea externă actuală. „Legat de criza noastră politică internă, ea se va rezolva într-o direcție pro-occidentală și într-un termen pe care eu îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcție pro-occidentală.” De ce respinge anticipatele: „Constituția… destul de complicată” Întrebat despre riscul alegerilor anticipate, Nicușor Dan a spus că nu consideră varianta realistă și a invocat dificultatea procedurală. „ Constituția României este destul de complicată pe scenariul de alegeri anticipate. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 și de asta excludem acest scenariu.” Condiția pentru desemnarea premierului: majoritate parlamentară În același context, președintele a precizat că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate care să voteze învestirea Guvernului. La consultările de la Cotroceni, spune el, va cere partidelor să indice dacă au o majoritate negociată. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, înaintea Summitului București 9 de miercuri, cu prilejul întâlnirii cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Contextul diplomatic este prezent, însă mesajul central rămâne unul de procedură internă: fără majoritate, nu va exista o nominalizare de premier, iar anticipatele sunt scoase din calcul. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează consultările de existența unei majorități parlamentare , într-o încercare de a scurta criza politică și de a evita desemnări de premier fără șanse reale de trecere prin Parlament, potrivit Euronews . Șeful statului spune că va chema toate partidele la Cotroceni, inclusiv AUR, iar consultările oficiale ar urma să înceapă „joi sau luni”. Miza anunțului este una operațională: președintele vrea ca partidele să vină la discuții cu o formulă deja negociată, astfel încât desemnarea unui prim-ministru să fie făcută doar când există garanția unei majorități. În acest fel, Palatul Cotroceni încearcă să reducă riscul prelungirii interimatului și al blocajelor instituționale. Condiția pusă partidelor: majoritate negociată înainte de desemnare Nicușor Dan afirmă că va cere fiecărei delegații de partid să precizeze dacă are „deja negociată o majoritate” pentru varianta de guvern propusă. Președintele respinge ideea unor desemnări „de test”, în care un premier ar fi propus fără sprijin parlamentar clar, urmând să caute ulterior voturile necesare. „Eu nu o să fac experimente și nu cred că e util pentru România să facem experimente în care să propunem premieri și să-i lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Șeful statului spune că își propune ca, în urma discuțiilor, să rezulte „o propunere de premier” și „elemente compatibile de program pe chestiunile esențiale”, care să poată strânge o majoritate înainte de desemnarea oficială. Întrebat dacă majoritatea parlamentară s-ar putea suprapune cu componența guvernului, Nicușor Dan a răspuns: „Teoretic, da.” AUR, chemat la consultări. Rezerve privind guvernarea Președintele a confirmat că va chema AUR la consultările formale, invocând obligația constituțională de a invita toate partidele. În același timp, el și-a reiterat poziția că „un partid care nu are valori prooccidentale nu poate guverna România”, potrivit relatării. În contextul comparației dintre AUR și PSD, Nicușor Dan a invocat diferențe de poziționare pe teme precum votul pe SAFE și solicitarea SUA privind suplimentarea trupelor în România, menționând și angajamentul social-democraților de a păstra „tonul” pe marile proiecte. Scenariul tehnocrat și calendarul: „nu cred că va dura mult” Nicușor Dan a spus că există și varianta unui guvern tehnocrat și că are în minte opțiuni de premier, fără a le face publice, urmând să avanseze o astfel de propunere doar dacă există o formulă majoritară care să o susțină. Președintele a reiterat că exclude alegerile anticipate și a arătat că, deși nu exclude ca interimatul să depășească 45 de zile, consideră că „este bine ca această criză să se termine cât mai repede” și că va acționa în acest sens. În evaluarea sa, „se va contura o majoritate pe o soluție”, chiar dacă aceasta nu va satisface complet așteptările tuturor părților. În privința unei eventuale variante cu Ilie Bolojan premier, șeful statului nu a răspuns întrebării, conform Euronews. [...]
