Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o soluție rapidă la criza politică, într-un context în care întârzierea formării unui nou guvern este legată direct de riscul pierderii unor fonduri europene, potrivit Libertatea.
În declarații făcute marți, la Palatul Cotroceni, după convorbirile oficiale cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, șeful statului a spus că actuala criză „se va rezolva” într-o direcție prooccidentală și „într-un termen” pe care îl apreciază „destul de rapid”.
Nicușor Dan a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate, argumentând că procedura este dificilă și că România nu a mai trecut printr-un astfel de proces după 1989.
„Este relativ complicat. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 şi de asta excludem acest scenariu.”
Președintele a arătat că are „o variantă sau mai multe” de premier, fără a oferi nume, și a reiterat condiția esențială: viitorul prim-ministru trebuie să aibă susținere parlamentară.
„În mintea mea eu am o variantă sau mai multe de premier, dar nu vă pot spune.”
Totodată, Nicușor Dan nu exclude varianta unui premier tehnocrat, ca soluție de deblocare a crizei. În spațiul public, Digi24 a vehiculat numele lui Radu Burnete (consilier prezidențial, fost director executiv al Confederației Concordia) și al lui Șerban Matei (expert BNR cu experiență în relația cu FMI și instituții financiare internaționale). Pe de altă parte, surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru Libertatea că „nu se pune problema” ca Radu Burnete să fie luat în calcul pentru funcția de premier.
Presiunea pentru formarea rapidă a guvernului este alimentată și de componenta financiară. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus la Digi24 că un nou guvern ar trebui instalat până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, invocând obligațiile asumate de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și riscul de a pierde „miliarde de euro” dacă jaloanele și reformele nu sunt îndeplinite. El a dat ca exemplu Codul urbanistic, unde a indicat o miză de „un miliard”.
În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va intra „în niciun Guvern alături de PSD”, indiferent dacă premierul ar fi tehnocrat, precizând că decizia este a Biroului Politic Național al partidului.
În acest cadru, mesajul președintelui – excluderea anticipatelor și promisiunea unei soluții rapide – devine relevant nu doar politic, ci și operațional: calendarul pentru instalarea unui guvern influențează capacitatea României de a respecta termenele și reformele asociate finanțărilor din PNRR.
Recomandate
Kelemen Hunor respinge guvernul tehnocrat și leagă stabilitatea bugetară de o majoritate politică , avertizând că fără sprijin parlamentar deciziile – inclusiv cele cu impact fiscal – nu pot fi asumate, potrivit News . Liderul UDMR spune că varianta unui executiv de tehnocrați „nu va funcționa” și ar fi „abandonat de toată lumea”, pentru că deciziile politice au nevoie de o majoritate în Parlament. În opinia sa, o soluție tehnocrată poate cel mult „administra treburile țării” pe termen scurt, dar nu poate livra reforme sau măsuri controversate fără acoperire politică. De ce contează: decizii bugetare și PNRR , greu de gestionat fără majoritate Kelemen Hunor a indicat explicit două zone unde un guvern fără susținere politică ar fi vulnerabil: Legea salarizării unitare , despre care afirmă că nici în coaliție nu s-a ajuns la consens, ceea ce ar face și mai improbabilă o soluție într-un cabinet tehnocrat. Riscul unei „crize bugetare” , în condițiile în care, dacă „nu vor intra banii din PNRR așa cum era calculat la alcătuirea bugetului”, ar putea apărea „o problemă de deficit în creștere” sau un deficit care trebuie acoperit. Ce variantă susține UDMR și ce blocaje vede Opțiunea sa rămâne un guvern politic cu „o majoritate transparentă” , similar formulei de până acum, și cu „un premier acceptat de toată lumea”. Kelemen Hunor spune că prima opțiune ar fi refacerea coaliției, dar avertizează că acest lucru devine dificil dacă PNL și PSD își mențin „deciziile” actuale. În același timp, el arată că, dacă cei care au avut majoritate să dărâme guvernul ar trebui să aibă și majoritate să instaleze unul nou; altfel, se poate ajunge la guvern minoritar , însă și aici indică obstacole: PSD ar fi spus că nu va vota un guvern minoritar din care nu face parte. Ce urmează Kelemen Hunor afirmă că nu poate anticipa opțiunile președintelui Nicușor Dan, care ar fi menționat și varianta unui premier tehnocrat, și că așteaptă ca partidele să vină cu propuneri de majoritate. În lipsa unei înțelegeri politice, scenariile rămân deschise, iar liderul UDMR admite că „e greu de spus ce se va întâmpla”. [...]
PNL și USR își coordonează pozițiile înaintea consultărilor pentru formarea unei majorități , într-o mișcare care poate scurta sau, dimpotrivă, prelungi perioada de incertitudine politică după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Conducerile grupurilor parlamentare PNL și USR se reunesc marți, de la ora 16:00, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean . Întâlnirea are loc înaintea consultărilor de la Cotroceni, anunțate de președintele Nicușor Dan pentru joi sau luni. De ce contează: consultările vor fi despre „majoritate negociată”, nu despre testarea în Parlament Miza imediată este capacitatea partidelor de a veni la consultări cu o formulă de guvernare care are deja susținere parlamentară. Nicușor Dan a transmis că va întreba delegațiile dacă au „negociată o majoritate” și că nu intenționează să nominalizeze un premier „ca experiment”, fără șanse reale de a trece de votul Parlamentului. „Întrebarea mea va fi dacă are sau nu are negociată o majoritate. (...) Eu nu o să fac experimente, să propun premier și să vedem dacă există sau nu majoritate.” În acest context, o poziționare comună sau măcar compatibilă între PNL și USR poate influența direct rapiditatea cu care se conturează o majoritate și, implicit, calendarul instalării unui nou guvern. Context: acord PNL–USR în criza declanșată de moțiunea de cenzură PNL și USR au semnat recent un acord prin care au stabilit că vor acționa coordonat în criza politică declanșată de moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Întâlnirea de marți se înscrie în această logică de coordonare, înainte ca partidele să intre în runda oficială de consultări cu președintele. [...]
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o rezolvare rapidă a crizei , argumentând că scenariul este greu de declanșat constituțional și că direcția pro-occidentală a României nu este pusă în discuție, potrivit HotNews . Declarațiile vin în contextul blocajului politic de la București și au o miză directă pentru stabilitatea guvernării: șeful statului transmite că nu vede anticipatele ca opțiune realistă și că soluția va fi găsită „destul de rapid”, într-o formulă care păstrează orientarea externă actuală. „Legat de criza noastră politică internă, ea se va rezolva într-o direcție pro-occidentală și într-un termen pe care eu îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcție pro-occidentală.” De ce respinge anticipatele: „Constituția… destul de complicată” Întrebat despre riscul alegerilor anticipate, Nicușor Dan a spus că nu consideră varianta realistă și a invocat dificultatea procedurală. „ Constituția României este destul de complicată pe scenariul de alegeri anticipate. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 și de asta excludem acest scenariu.” Condiția pentru desemnarea premierului: majoritate parlamentară În același context, președintele a precizat că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate care să voteze învestirea Guvernului. La consultările de la Cotroceni, spune el, va cere partidelor să indice dacă au o majoritate negociată. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, înaintea Summitului București 9 de miercuri, cu prilejul întâlnirii cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Contextul diplomatic este prezent, însă mesajul central rămâne unul de procedură internă: fără majoritate, nu va exista o nominalizare de premier, iar anticipatele sunt scoase din calcul. [...]
UDMR împinge negocierile spre un guvern „de tranziție” cu premier acceptat de toate partidele , mizând pe refacerea coaliției ca soluție pentru deblocarea deciziilor urgente legate de PNRR, programul SAFE , bugetul pe 2027 și ținta de deficit, potrivit Agerpres . Discuțiile despre criza politică au continuat marți în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care s-a întâlnit cu liderul UDMR, Kelemen Hunor . Acesta a spus că „prima variantă” rămâne refacerea coaliției de guvernare, cu un premier „independent” în sensul de persoană „acceptabilă pentru toată lumea”, nu neapărat un „tehnocrat”. Kelemen Hunor a indicat că a luat în calcul declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” și este căutată o „variantă sigură”, adică una care are majoritate parlamentară în spate. Liderul UDMR a mai afirmat că președintele ar avea „două, trei nume în cap”, care ar urma să fie cunoscute după consultări. Mandat „flexibil” și un singur scenariu de lucru Liderul UDMR a anunțat că, la reuniunea de vineri a Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU), va cere un „mandat flexibil” pentru consultări, argumentând că un mandat rigid poate duce la blocaje. În acest moment, spune el, merge pe varianta „Guvernului care a fost până acum”, adică o coaliție majoritară „stabilă”. Întrebat despre un posibil scenariu PSD–UDMR–grupul minorităților naționale, care să obțină măcar votul de validare al USR și PNL, Kelemen Hunor a respins ipoteza, afirmând că „nu există acest scenariu” și că, în viziunea sa, există „un singur scenariu”. De ce contează: calendarul scurt și presiunea pe țintele fiscale Kelemen Hunor a susținut că viitorul premier trebuie să fie o persoană capabilă să gestioneze criza politică și guvernamentală, „nu trebuie să fie macroeconomist” și nici neapărat lider de partid, ci „o personalitate” care poate conduce într-un context complicat. În același timp, el a estimat că următorul guvern ar avea o durată limitată, de „8–9–10 luni”, cu obiective punctuale: trecerea de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); trecerea de SAFE; pregătirea bugetului pentru 2027; menținerea deficitului la „ținta asumată”. Liderul UDMR a mai spus că nu i-a „plăcut” că guvernul a fost „dat jos”, dar a încadrat situația în „jocul democratic”, insistând că, înainte de a dispersa discuția în mai multe opțiuni, ar trebui încercată „varianta cea mai bună” pentru momentul actual. [...]
