Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o soluție rapidă la criza politică, într-un context în care întârzierea formării unui nou guvern este legată direct de riscul pierderii unor fonduri europene, potrivit Libertatea.
În declarații făcute marți, la Palatul Cotroceni, după convorbirile oficiale cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, șeful statului a spus că actuala criză „se va rezolva” într-o direcție prooccidentală și „într-un termen” pe care îl apreciază „destul de rapid”.
Nicușor Dan a exclus categoric scenariul alegerilor anticipate, argumentând că procedura este dificilă și că România nu a mai trecut printr-un astfel de proces după 1989.
„Este relativ complicat. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 şi de asta excludem acest scenariu.”
Președintele a arătat că are „o variantă sau mai multe” de premier, fără a oferi nume, și a reiterat condiția esențială: viitorul prim-ministru trebuie să aibă susținere parlamentară.
„În mintea mea eu am o variantă sau mai multe de premier, dar nu vă pot spune.”
Totodată, Nicușor Dan nu exclude varianta unui premier tehnocrat, ca soluție de deblocare a crizei. În spațiul public, Digi24 a vehiculat numele lui Radu Burnete (consilier prezidențial, fost director executiv al Confederației Concordia) și al lui Șerban Matei (expert BNR cu experiență în relația cu FMI și instituții financiare internaționale). Pe de altă parte, surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru Libertatea că „nu se pune problema” ca Radu Burnete să fie luat în calcul pentru funcția de premier.
Presiunea pentru formarea rapidă a guvernului este alimentată și de componenta financiară. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus la Digi24 că un nou guvern ar trebui instalat până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, invocând obligațiile asumate de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și riscul de a pierde „miliarde de euro” dacă jaloanele și reformele nu sunt îndeplinite. El a dat ca exemplu Codul urbanistic, unde a indicat o miză de „un miliard”.
În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va intra „în niciun Guvern alături de PSD”, indiferent dacă premierul ar fi tehnocrat, precizând că decizia este a Biroului Politic Național al partidului.
În acest cadru, mesajul președintelui – excluderea anticipatelor și promisiunea unei soluții rapide – devine relevant nu doar politic, ci și operațional: calendarul pentru instalarea unui guvern influențează capacitatea României de a respecta termenele și reformele asociate finanțărilor din PNRR.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
România își leagă din nou agenda energetică de Azerbaidjan , într-un moment în care securitatea aprovizionării rămâne o temă centrală la nivel european. Potrivit Digi24 , președintele Nicușor Dan a discutat la Dublin cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, despre consolidarea parteneriatului strategic și despre cooperarea în energie și conectivitate. Discuția a avut loc în marja celei de-a noua reuniuni a Comunității Politice Europene (CPE) , organizată în capitala Irlandei. Într-o postare pe Facebook, Nicușor Dan a indicat că tema centrală a fost dezvoltarea cooperării „în domenii esențiale, precum energia și conectivitatea”, subliniind rolul Azerbaidjanului pentru securitatea energetică a Europei. „Azerbaidjanul este un partener important pentru România și pentru securitatea energetică a Europei. Proiectele care conectează Marea Caspică de Marea Neagră oferă oportunități importante de cooperare, cu beneficii atât pentru țările noastre, cât și pentru întreaga regiune”. De ce contează: energie și infrastructură de conectare pe axa Caspică–Marea Neagră Mesajul transmis de președintele României plasează discuția cu Baku în logica proiectelor regionale care vizează rute de transport și energie între Marea Caspică și Marea Neagră. În contextul european, astfel de proiecte sunt asociate cu diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, într-un climat de securitate tensionat. Context: reuniunea CPE, dominată de securitate și războiul din Ucraina Întâlnirea Dan–Aliyev a avut loc în cadrul CPE, unde liderii europeni au discutat despre apărarea comună și amenințările la adresa securității continentului, „în special cele venite din partea Rusiei”. La reuniune au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte , precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Publicația notează că unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost necesitatea unei poziții europene comune față de Rusia și implicarea directă a Europei în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Alte discuții la Dublin: bugetul UE și Republica Moldova Tot la Dublin, Nicușor Dan a avut o întrevedere bilaterală cu cancelarul german Friedrich Merz, discuțiile vizând viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova pe parcursul de aderare la UE, potrivit aceleiași surse. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
Atacurile lui George Simion la adresa președintelui Nicușor Dan ridică din nou miza conflictului politic în jurul rolului de „mediator” al șefului statului , după ce liderul AUR l-a acuzat pe președinte că „și-a depășit mandatul” și că ar fi intervenit în jocuri de putere la nivel guvernamental, potrivit Digi24 . Declarațiile vin la o zi după ce Nicușor Dan a spus despre șeful AUR că „spune tâmpenii”, reacție care a declanșat un nou schimb public de acuzații. Simion a calificat afirmațiile președintelui drept „scandaloase” și a susținut că șeful statului ar fi depășit limitele constituționale ale funcției, în special prin implicare în dispute politice interne. Ce acuză liderul AUR și de ce contează instituțional În intervențiile sale, George Simion a formulat o acuzație tranșantă, prezentată ca o alternativă fără cale de mijloc: „Ori minte Nicușor Dan, ori mint eu. A treia variantă nu există.” Pe lângă calificativele la adresa președintelui, liderul AUR a indicat, conform relatărilor preluate de Digi24, o serie de presupuse implicări ale lui Nicușor Dan în schimbări politice la nivelul Guvernului, inclusiv în legătură cu demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și cu discuții despre numiri/propunei de premier. În același registru, Simion a reluat acuzații privind intervenții pentru a împiedica o manifestație de susținere a lui Călin Georgescu. Miza depășește disputa de limbaj: acuzațiile vizează direct limitele rolului prezidențial de arbitru și mediator în viața politică, iar escaladarea publică poate alimenta tensiuni între instituții și partide într-un moment în care tema protestelor și a mobilizării politice rămâne sensibilă. Contextul reacției: replica președintelui din Irlanda Potrivit HotNews (care relatează separat episodul), conferința de presă a lui George Simion a avut loc după ce Nicușor Dan, aflat în Irlanda la Summitul Comunității Politice Europene, a fost întrebat despre acuzația că ar fi intervenit pentru oprirea unui protest promovat de AUR la București. Răspunsul președintelui a fost unul dur, respingând explicit ideea unei intervenții. În materialul citat, președintele este redat cu o formulare care a amplificat conflictul, sugerând că astfel de afirmații nu ar mai trebui tratate ca serioase în spațiul public. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul Digi24, nu rezultă existența unei reacții instituționale formale (de tip sesizare, plângere sau demers parlamentar) asociate acestor acuzații. În lipsa unor pași concreți, disputa rămâne, deocamdată, la nivelul confruntării publice, cu potențial de a continua pe fondul protestelor și al competiției politice dintre AUR și președinție. [...]
