Știri
Știri din categoria Politică
Senatul decide miercuri forma finală a „legii integrității”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere, potrivit Agerpres. Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional.
Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor.
În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale.
Printre amendamentele menționate se află:
Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz.
Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională:
Recomandate
AUR împinge criza spre anticipate, mizând pe eșecul învestirii Guvernului Mureșan , într-un scenariu în care PNL ar urma să suporte costul politic fie prin retragerea premierului desemnat, fie printr-un vot pierdut în Parlament, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, susține că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va strânge susținerea necesară pentru învestirea unui guvern și că ieșirea din blocaj ar fi declanșarea alegerilor anticipate. Mureșan, eurodeputat liberal și propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, a declarat la Digi24 că nu va merge la AUR să ceară voturi, dar că nu poate controla votul individual al parlamentarilor. „Două tipuri de umilință” pentru PNL, în lectura AUR Într-o intervenție la Antena 3 , Dungaciu a spus că PNL ar urma să aleagă între două variante, ambele cu cost politic: depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan (retragerea din postura de premier desemnat); eșecul la votul de învestitură din Parlament. „Acest «episod-pilot» se va derula între decizia pe care trebuie să o ia PNL în a depune mandatul, deci un tip de umilință, sau nu a primi voturile în Parlament, al doilea tip de umilință.” Dungaciu a mai afirmat că „finalul este deja anunțat” și că „filmul real” ar începe odată cu o a doua nominalizare de premier, care ar aduce „tensiuni” suplimentare. Anticipatele, miza declarată: pragul de 233 de voturi și calendarul constituțional Prim-vicepreședintele AUR a indicat explicit că Mureșan nu ar putea obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. În această logică, el plasează soluția la nivel constituțional, invocând mecanismul care poate duce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituția României , președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În declarațiile citate, Dungaciu a numit anticipatele „soluția europeană” și a cerut renunțarea la izolarea politică a AUR (descrisă prin formule precum „cordon sanitar” sau „zid de foc”), pentru a permite negocieri între toate partidele după un nou scrutin. [...]
PSD condiționează sprijinul politic de un program de guvernare, pe fondul tensiunilor privind direcția fiscală și semnalelor din piața valutară , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului desemnat Siegfried Mureșan să prezinte mai întâi un plan „pentru redresarea economiei”, potrivit Adevărul . Președintele PSD acuză PNL și USR că se concentrează pe „împărțirea funcțiilor și a puterii” înainte de publicarea programului de guvernare și susține că, după „patru luni și jumătate” de blocaj, ar fi fost de așteptat ca premierul desemnat și „liderii dreptei” să vină cu un plan deja pregătit. În mesajul său, Grindeanu cere explicit clarificări pe teme cu impact direct: politica fiscală, protejarea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și păstrarea locurilor de muncă, precum și dacă viitorul executiv va continua „politica de austeritate a Guvernului Bolojan” sau va schimba direcția. „N-au program, au o rotativă.” Grindeanu mai afirmă că „leul a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și reia poziția PSD: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. În același context, îl ironizează pe Mureșan pentru „timp de gândire” și spune că așteaptă „ceva mai mult decât programul de vară «Jos PSD»”. Ce spune premierul desemnat și care este calendarul Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 17 septembrie, pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Vineri, la Parlament, Mureșan a declarat că începe „imediat” lucrul la programul de guvernare împreună cu experți din PNL, USR și UDMR, cu obiectivul de a prezenta prioritățile „la începutul săptămânii viitoare”, înaintea discuțiilor cu parlamentarii. Detalii despre declarațiile lui Mureșan din conferința de presă apar în materialul Adevărul . De ce contează: negocierea se mută pe conținut, nu pe funcții Miza imediată este dacă viitoarea majoritate poate fi construită în jurul unui set de măsuri economice și fiscale, nu doar al unei împărțiri de portofolii. În condițiile în care PSD pune public condiția „programului” înainte de orice discuție, presiunea pe echipa premierului desemnat crește: programul anunțat pentru începutul săptămânii viitoare devine testul care poate debloca sau complica negocierile pentru învestire. [...]
PSD avertizează că un calendar de anticipate ar prelungi blocajul guvernamental și ar amplifica presiunea financiară , inclusiv prin reacția agențiilor de rating, potrivit declarațiilor secretarului general al partidului, Claudiu Manda , relatate de Mediafax . El susține că social-democrații „nu se tem” de alegeri anticipate, dar spune că acestea nu ar rezolva situația politică și ar veni cu costuri. Manda a afirmat, duminică seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că anticipate nu pot fi organizate mai devreme de șase luni. În acest interval, avertizează el, România ar rămâne „tot fără guvern”, iar agențiile de rating ar pune presiune pe autorități pe fondul lipsei unor decizii bugetare, inclusiv rectificare și buget. De ce contează: riscul de costuri bugetare și măsuri „populiste” În scenariul anticipatelor, Manda anticipează o perioadă în care Parlamentul ar putea deveni teren pentru inițiative cu impact bugetar, lansate în logica de campanie. „Și atunci ne vom trezi cu tot felul de măsuri populiste în Parlament. Fiecare le pune pe masă cu speranța că ceilalți nu le va vota, dar ei să puncteze în fața populației.” El a adăugat că astfel de propuneri ar putea ajunge totuși să fie votate, caz în care „cineva trebuie să plătească aceste costuri”. În final, Manda a pus această posibilă notă de plată pe seama „încăpățânării domnului Bolojan”, dacă se ajunge la anticipate. Estimări politice: PSD „pe trend crescător”, USR „în scădere” Pe fondul discuțiilor despre anticipate, Manda a invocat și o evaluare bazată pe sondaje (fără a indica un institut sau date concrete), susținând că PSD ar fi pe un trend de creștere și „ia mai mult”. În aceeași logică, el a avansat următoarele estimări: „zona suveranistă” (POT, SOS și AUR) ar rămâne „cam la aceleași procente”; PSD ar avea „ceva mai mult”; USR ar fi „în scădere, undeva la 9-7-8%”; PNL „s-a umflat un pic”, dar ar fi din nou în scădere și „s-ar putea să ia sub 14%”; UDMR „își păstrează scorul”. Manda a mai spus că, în ipoteza anticipatelor, nici suveraniștii nu ar depăși 50% din mandate pentru a guverna singuri, în timp ce „forțele pro-occidentale” ar rămâne peste 50%, „ceea ce au și acum”. De ce ar dura șase luni: argumentul diasporei Unul dintre motivele invocate pentru calendarul de minimum șase luni este organizarea votului în diaspora, Manda menționând necesitatea trimiterii plicurilor cu buletinele de vot. În ansamblu, mesajul PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Manda, combină disponibilitatea de a intra în anticipate cu avertismentul că procesul ar prelungi incertitudinea politică și ar putea genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
Un curent intern din AUR ar vrea repoziționarea partidului în afara zonei de extremă dreapta , potrivit unui interviu acordat de Marius Lulea pentru HotNews . Lulea, unul dintre fondatorii formațiunii și fost angajator al lui George Simion , spune că există „un curent dominant” care nu este de acord cu abordarea actualei conduceri și care ar vrea „revenirea la valorile patriotice conservatoare”. Miza politică a declarațiilor este una operațională: ele indică o posibilă fractură de linie în interiorul partidului, într-un moment în care AUR își definește poziționarea și strategia de negociere. Lulea afirmă că între el și liderul AUR există „divergențe majore” și insistă că într-un partid nu există „o persoană care le știe pe toate”. Relația Lulea–Simion și semnalul de conflict intern În interviu, Lulea amintește că a avut firma „Ideal Proiect Architecture & Engineering SRL”, unde George Simion a fost director de marketing, și că i-a fost alături la începuturile AUR. Acum, însă, el descrie existența unor „voci dominante” și a unei direcții contestate în partid, cu apel explicit la o repoziționare „din zona de extremă dreapta”. Deschidere condiționată către discuții cu premierul desemnat Lulea vorbește și despre eventuale discuții ale AUR cu premierul desemnat Siegfried Mureșan , indicând că ar exista condiții concrete pentru ca partidul să intre în dialog: el menționează „lucrurile” pe care, dacă Mureșan le face „în 6 luni”, AUR „ar trebui să discute cu el”. Interviul nu detaliază, în fragmentul disponibil, care sunt aceste măsuri. Sondaj intern privind colaborarea cu PSD În același context, Lulea face referire la „rezultatele parțiale” ale unui sondaj privind colaborarea AUR cu PSD, fără ca în textul extras să apară cifre sau concluzii complete. În lipsa acestor detalii, nu se poate evalua cât de avansată este o astfel de opțiune sau cât sprijin are în partid. [...]
PSD testează public opțiunea de a bloca în Parlament Guvernul Mureșan , printr-un sondaj pe Facebook care indică, până acum, o majoritate covârșitoare împotriva votului, potrivit Euronews . Mișcarea are relevanță directă pentru aritmetica parlamentară, în condițiile în care cabinetul propus de PNL, USR și UDMR ar avea nevoie de voturi suplimentare pentru a trece. Sondajul a fost lansat de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , cu întrebarea: „Credeți că PSD ar trebui să voteze Guvernul Siegfried Mureșan?”. La momentul relatării, 93% dintre respondenți au indicat că PSD nu ar trebui să voteze, iar 7% că ar putea susține guvernul. Decizia politică se mută în Biroul Permanent Național Demersul din social media vine înaintea unei ședințe a Biroului Permanent Național al PSD, programată luni, în care conducerea partidului urmează să analizeze propunerea „dreptei” privind noul guvern. Grindeanu: PSD ar vota „toți cei 127” doar dacă decide să susțină guvernul Liderul PSD, Sorin Grindeanu, spune că se așteaptă ca partidul să decidă să nu voteze cabinetul, dar condiționează orice discuție de existența unui program de guvernare și de o eventuală schimbare de direcție. „Când PSD va hotărî, și sunt convins că aceasta va fi hotărârea, să nu voteze acest guvern, dar aș vrea să văd un program de guvernare, dacă cumva se gândesc să schimbe direcția asta greșită, dacă vom lua noi o decizie să votăm un guvern, vom vota toți cei 127” Grindeanu a mai afirmat că acest guvern „va pica cu cel mai mic număr de voturi din istoria post-revoluționară”, posibil „la bătaie cu guvernul Cioloș ”, și a respins ideea unor înțelegeri de tip rotație la guvernare. „România are nevoie de un guvern stabil, dar nu de orice guvern și orice prim-ministru. Nu faci un guvern doar de dragul de a face guverne sau să vii să faci trocuri politice, «vă propunem noi vouă la PSD, știți stăm noi șase luni, apoi veniți voi încă șase luni». Pe noi nu ne interesează lucrurile acestea” În lipsa altor detalii despre sprijinul parlamentar, semnalul transmis de PSD prin sondaj și declarațiile conducerii indică, deocamdată, o poziționare de blocaj, cu impact imediat asupra șanselor Guvernului Mureșan la votul de învestitură. [...]
