Știri
Știri din categoria Diverse
Respingerea legii integrității în Senat menține incertitudinea regulilor de incompatibilitate și blochează, cel puțin temporar, schimbări care ar fi afectat direct mandatele unor aleși și conținutul declarațiilor de avere, potrivit Digi24.
Fostul judecător al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției Tudorel Toader susține că proiectul „legii integrității”, respins joi de Senat, nu ridica probleme de neconstituționalitate, deoarece prevederile ar fi produs efecte doar pentru viitor. El a declarat pentru Agerpres că, fiind vorba de o lege civilă, aceasta se aplică „pe viitor, nu pe trecut”, spre deosebire de legea penală mai favorabilă, care poate avea efecte retroactive.
În același timp, Toader pune respingerea proiectului pe seama unor „interese de toate felurile”, și nu a unor argumente juridice. În opinia sa, instituirea unei interdicții pentru persoane cu incompatibilități dovedite nu ar reprezenta o limitare neconstituțională a drepturilor, în contextul exercitării unei noi demnități sau funcții publice.
Inițiativa legislativă viza modificarea și completarea unor acte normative din domeniul integrității publice și a fost respinsă de Senat după ce, cu o zi înainte, trecuse de Camera Deputaților.
În dezbatere au fost două amendamente contestate, cu potențial de impact direct asupra regimului de integritate:
Materialul nu oferă detalii despre pașii legislativi următori după votul din Senat. Cert este că, prin respingere, modificările propuse nu intră în vigoare, iar cadrul actual privind incompatibilitățile și declarațiile de avere rămâne neschimbat, cel puțin până la o eventuală reluare a demersului legislativ.
Recomandate
Respingerea legii integrității menține incertitudinea pe jalonul PNRR , după ce USR a acuzat PSD că a încercat să introducă modificări neconstituționale care ar fi vizat direct situația lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că amendamentele ar fi urmărit aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru conflicte de interese, lucru pe care îl consideră contrar Constituției. În emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, Dominic Fritz a descris demersul ca pe „un joc extrem de cinic” și a susținut că PSD ar fi încercat să construiască o presiune publică de tipul „Fritz versus sute de milioane de euro”, în contextul dezbaterilor din Senat. Disputa a fost alimentată și de intervenția senatorului PSD Daniel Zamfir, care a invocat „770 de milioane de euro” și i-a cerut premierului Ilie Bolojan explicații legate de costul politic al subiectului. Miza de reglementare: retroactivitatea sancțiunilor și filtrele constituționale Fritz afirmă că problema centrală este tentativa de a schimba sancțiunea astfel încât să se aplice și unor situații din trecut, pentru persoane deja declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, fără o limită de timp. În argumentația sa, liderul USR invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea produce efecte pentru viitor, nu retroactiv. În același context, Fritz a susținut că un astfel de text ar încerca să „combine” reguli din perioade diferite: constatarea faptei pe legea veche și sancțiunea pe legea nouă. El a indicat că, în opinia sa, un asemenea mecanism nu ar trece de filtrele instituționale, menționând promulgarea președintelui și controlul Curții Constituționale. Ce urmează: redepunerea proiectului „într-o formă curată” Dominic Fritz a declarat că proiectul respins joi va fi redepus „într-o formă curată”, care să fie atât constituțională, cât și compatibilă cu jalonul din PNRR. El a precizat că o astfel de variantă nu ar schimba situația sa juridică în sensul „iertării” sancțiunii: spune că va rămâne declarat în conflict de interese și cu interdicția aferentă, însă fără introducerea unei sancțiuni noi cu aplicare retroactivă. [...]
PSD cere intervenția Comisiei Europene pentru a proteja veniturile din sănătate și educație , mutând disputa pe legea salarizării publice la nivelul Bruxelles-ului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și implementare: cum va fi construită reforma astfel încât să nu taie sau să „rigidizeze” plățile specifice acestor profesii, în contextul condiționalităților legate de PNRR . Scrisoarea către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este semnată de europarlamentarul Victor Negrescu , de Adrian Streinu-Cercel (președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat) și de Alexandru Ghigiu (președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților), conform comunicatului PSD citat de publicație. Ce solicită PSD, concret, în legătură cu reforma salarizării În document, semnatarii cer „clarificări” care să permită României: protejarea veniturilor personalului din educație și sănătate; recunoașterea specificului acestor profesii și a plăților pentru gărzi, ture, muncă de noapte, condiții dificile și activitatea în zone cu deficit de personal; realizarea unor simulări complete privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor profesionale înainte de adoptarea legii; un „dialog real” cu sindicatele reprezentative și cu profesioniștii din cele două domenii. De ce contează: riscul de blocaj și de contestare a reformei Demersul arată că disputa politică internă se mută într-o zonă sensibilă pentru implementarea reformelor asumate: compatibilitatea dintre noua lege a salarizării și modul în care sunt tratate veniturile variabile (gărzi, ture, sporuri pentru condiții), care pot influența direct retenția de personal în sănătate și educație. Victor Negrescu susține, potrivit Digi24, că „educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide” și că ar exista „soluții concrete” prin care România poate atrage fondurile din PNRR, păstrând în același timp profesori și cadre medicale motivate. „Educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide. Propunem soluții concrete prin care România poate atrage fondurile alocate prin PNRR, cât și avea profesori și cadre medicale motivate.” [...]
Senatul a aprobat împrumutul SAFE de 16,68 miliarde euro, iar România își fixează cadrul legal pentru finanțare și administrarea datoriei după votul final din Parlament, potrivit Digi24 . Proiectul de lege privind aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro (aprox. 83,4 miliarde lei), a fost adoptat joi de Senat, în calitate de for decizional, și merge la promulgare. Camera Deputaților votase forma finală cu o zi înainte, fără modificări. Votul din Senat a fost de 83 „pentru”, 35 „împotrivă”, două abțineri, iar doi senatori nu au votat. Ce stabilește legea: cine plătește și ce poate fi modificat Textul adoptat prevede că plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului — rambursarea capitalului și costurile asociate finanțării și administrării — se asigură de Ministerul Finanțelor, în cadrul legislației privind datoria publică. Documentul mai autorizează Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Comisia Europeană amendamente la acord, cu condiția ca acestea să nu majoreze obligațiile financiare asumate de România față de UE. Calendarul semnării acordului Acordul SAFE a fost semnat la București la 12 mai 2026 și la Bruxelles la 20 mai 2026 și 21 mai 2026. În Parlament nu au existat amendamente nici la Camera Deputaților, nici la Senat. [...]
ANAF spune că a identificat un circuit de evaziune fiscală în zona serviciilor de pază și protecție, cu un prejudiciu estimat la peste 12,35 milioane de lei, potrivit Stirile Pro TV . Cazul vizează patru societăți controlate, conform autorității fiscale, de aceiași asociați și administratori, iar dosarul a fost trimis către organele de urmărire penală . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală ar fi documentat un mecanism prin care firmele ar fi creat „aparența” unor operațiuni economice reale pentru a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat. În esență, ANAF indică folosirea unor furnizori cu „comportament fiscal inadecvat”, controlați de aceleași persoane, pentru emiterea de documente justificative și facturi fictive. Cum ar fi fost redusă artificial taxarea În comunicarea citată, ANAF descrie înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni „fără suport economic real”, care ar fi permis: deducerea nelegală a TVA; diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit. „În cadrul acestui mecanism au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile operaţiuni fără suport economic real (...) folosiţi pentru emiterea de documente justificative şi facturi fictive.” Traseul banilor: retrageri fragmentate, în numerar Analiza circuitelor financiare ar fi arătat că majoritatea sumelor încasate de la clienți au fost retrase prin peste 6.600 de operațiuni succesive, cu o valoare cumulată de peste 26 milioane de lei. Retragerile ar fi fost făcute, de regulă, în tranșe de 4.000 de lei, prin ATM-uri, cu scopul de a ascunde traseul fondurilor, potrivit ANAF. Din ce este compus prejudiciul estimat Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 12,35 milioane de lei, compus din: TVA: 8.374.516 lei impozit pe profit: 3.946.325 lei impozit pe venitul microîntreprinderilor: 32.948 lei „Având în vedere complexitatea mecanismului identificat (...) au fost sesizate organele de urmărire penală (...) şi recuperării integrale a prejudiciului.” ANAF precizează că verificările sunt în desfășurare și că inspectorii antifraudă continuă controalele și la alte societăți care ar face parte din același circuit economic, pentru a stabili dimensiunea completă a activităților și obligațiile fiscale datorate. [...]
ANM extinde codul portocaliu de caniculă, cu risc de cod roșu săptămâna viitoare , pe fondul temperaturilor care pot ajunge izolat la 40°C în weekend și ar putea urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: avertizările meteo se lărgesc ca arie și intensitate, ceea ce poate declanșa măsuri suplimentare la nivel local (de la restricții punctuale până la adaptarea programelor de lucru în aer liber). Pentru sâmbătă, codul portocaliu va viza șase județe, după ce vineri a fost în vigoare pentru patru județe, conform aceleiași surse. Cât de sus urcă temperaturile și ce semnal dă ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează maxime de până la 40°C, izolat, în weekend, iar săptămâna viitoare temperaturile ar putea ajunge până la 41°C. În acest context, directorul general al ANM, Elena Mateescu , a spus la Digi24 că nu este exclusă emiterea unui cod roșu. De ce contează: escaladarea avertizărilor poate schimba modul de operare Extinderea codurilor (de la portocaliu spre un posibil roșu) indică o deteriorare a condițiilor meteo care, în practică, poate forța autoritățile și angajatorii să ajusteze activitățile în intervalele de vârf de temperatură, mai ales acolo unde munca se desfășoară în exterior. În materialul Digi24 este menționată și situația din București , precum și episoade de „nopți tropicale” în vestul țării (minime ridicate pe timpul nopții), elemente care amplifică disconfortul termic și presiunea pe servicii publice. [...]
FIFA încearcă să deblocheze un proiect de deschidere către capital privat , după ce UEFA și Concacaf au respins planul de a permite investitorilor externi să cumpere participații într-o structură comercială care ar urma să gestioneze competițiile sale, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control: forul mondial susține că nu „vinde fotbalul”, dar opoziția din două confederații majore pune sub semnul întrebării șansele de adoptare. FIFA spune că va continua consultările, pe fondul „indignării” generate de propunere și al unor „relatări incorecte din mass-media”, care ar fi perturbat procesul planificat. Într-o declarație publicată vineri dimineață, organizația afirmă că respectă „feedback-ul și îngrijorarea” exprimate public și își reafirmă angajamentul pentru o consultare „deschisă și democratică”. „Procesul nostru de consultare planificat a fost perturbat de relatări incorecte din mass-media. Vom continua cu acest proces de consultare pentru a ne asigura că fiecare asociaţie de fotbal are capacitatea de a-şi exprima votul pe baza faptelor.” „Nimeni nu vinde fotbalul.” Ce presupune planul: o filială comercială cu investiții minoritare Conform informațiilor din articol, FIFA vrea să creeze o societate comercială care să organizeze principalele evenimente, inclusiv Cupele Mondiale, iar investitorii externi ar putea cumpăra acțiuni în această structură. Modelul descris este unul de investiții minoritare, „fără control”, într-o nouă filială numită Fifa Forward Enterprise (FFE) . FIFA susține că FFE ar fi propusă pentru ca membrii să poată „asuma responsabilitatea semnificativă” pentru oportunitatea comercială a fotbalului în țările lor, fără a afecta „spiritul” sau guvernanța FIFA ori fotbalul în sine. Blocajul de vot: opoziția UEFA și Concacaf poate fi decisivă Planul trebuie adoptat prin votul celor 211 membri FIFA. În același timp, articolul arată că: cele 55 de asociații membre UEFA au votat pentru boicotarea Cupelor Mondiale dacă FIFA continuă cu propunerea; Concacaf a transmis că și cele 41 de asociații membre ale sale au „respins” planul. În ecuația votului, Gianni Infantino ar avea nevoie de 106 voturi pentru adoptare. Membrii UEFA și Concacaf însumează 96 de asociații, care „par să voteze împotrivă”, ceea ce reduce semnificativ marja de manevră a FIFA pentru a strânge majoritatea necesară. De ce contează: semnal de frână pentru „monetizarea” competițiilor sub control FIFA Dincolo de formula „nimeni nu vinde fotbalul”, opoziția coordonată a două confederații indică un risc de blocaj instituțional într-un proiect cu implicații economice directe: atragerea de capital privat într-o structură care ar gestiona evenimentele-fanion ale FIFA. În lipsa unui compromis, disputa se poate transforma într-un test de forță privind guvernanța competițiilor și limitele comercializării lor. Ce urmează, potrivit declarațiilor FIFA, este continuarea consultărilor; articolul nu indică un calendar sau o dată a votului final. [...]
