Știri
Știri din categoria Politică
PNL ridică miza diplomatică a discursului anti-imigrație din Germania, după ce lidera AfD, Alice Weidel, a acuzat românii din Germania că ar abuza de sistemul social, potrivit Digi24. Mesajul transmis de deputatul Robert Sighiartău este că o astfel de retorică lovește într-o comunitate mare de contribuabili și riscă să transforme o temă internă germană într-un subiect de tensiune politică între state UE.
Deputatul PNL spune că românii din diaspora „nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua” și că Weidel „nu are dreptul să pună o etichetă jignitoare pe o întreagă comunitate”. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că românii „muncesc și contribuie la prosperitatea Germaniei” și indică dimensiunea comunității: „aproape un milion de cetățeni români trăiesc în Germania”, dintre care „sute de mii” ar munci, ar plăti taxe și contribuții și ar participa la performanța economiei germane.
În același mesaj, parlamentarul PNL admite că pot exista fraude sociale, dar susține că acestea trebuie tratate punctual, prin anchete și sancțiuni, nu prin stigmatizarea colectivă a românilor din Germania.
Și președintele USR, Dominic Fritz, i-a cerut liderei AfD să își ceară scuze pentru afirmațiile despre românii din Germania. Fritz a formulat reacția în termeni duri, invocând munca românilor în sectoare grele și acuzând-o pe Weidel că ar fi repetat „narativul fals al lui Putin” privind existența unor rachete cu capacitate nucleară în România, la granița cu Rusia.
„Azi e o zi bună să vă cereți scuze, doamnă Weidel”, a spus Dominic Fritz.
Schimbul de replici arată cum retorica anti-imigrație din politica germană poate avea efecte dincolo de granițe, în special când vizează o comunitate numeroasă de cetățeni UE. În plan politic, reacțiile de la București urmăresc să fixeze o linie: eventualele abuzuri trebuie investigate individual, fără a transforma diaspora românească într-o țintă electorală.
Recomandate
USR își leagă strategia electorală de o agendă fiscală anti-deficit și caută o alianță de centru-dreapta , mizând pe o „coaliție a forțelor reformiste” care să poată guverna fără PSD și AUR, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz, după congresul de la Timișoara în care partidul și-a ales noua structură de conducere și și-a stabilit strategia. Miza, dincolo de formula politică, este una cu impact direct asupra politicilor economice: Fritz a legat explicit riscurile „concentrării puterii” de costuri bugetare și de deteriorarea nivelului de trai, într-un discurs în care a invocat presiunea dobânzilor plătite de stat. „Coaliția reformistă” și deschiderea către PNL Dominic Fritz a spus că USR vrea să câștige alegerile din 2028 cu o mișcare care să dea României „o guvernare fără PSD și AUR”. În acest cadru, liderul USR a afirmat că partidul este deschis unei colaborări mai ample cu PNL, inclusiv la nivel național, nu doar în București sau în orașele mari, ci „peste tot în România”. În același timp, Fritz a susținut că alternativa politică pe care USR vrea să o construiască „nu poate crește doar pe umerii USR”, fiind nevoie de mai multe forțe reformiste. Mesajul economic: dobânzile și costul „alunecării spre iliberalism” În declarațiile citate, Fritz a avertizat asupra unei „alunecări spre iliberalism” și a legat-o de costuri economice, invocând deficitul și povara dobânzilor. „12 miliarde de euro din banii munciţi de români se duc doar pe dobânzi. Asta este o politică păguboasă pe care nu o vom permite”, a declarat Dominic Fritz. Tot în acest registru, liderul USR a acuzat PSD că încearcă să își extindă controlul asupra instituțiilor statului și a susținut că, atunci când o singură forță politică „acaparează toată puterea”, sunt afectate democrația, libertățile și „traiul oamenilor”. Ce urmează Potrivit planului prezentat, USR își propune ca în următorii doi ani să extindă această „coaliție a forțelor reformiste”, inclusiv prin discuții și colaborări cu PNL. În paralel, Fritz a anunțat că USR intră în opoziție și va face „o opoziție acerbă, dar constructivă”, cu obiectivul de a propune soluții „reale, realiste” și de a continua direcțiile pe care susține că miniștrii USR le-au urmărit la guvernare. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
Solicitarea lui Dominic Fritz de a convoca alegeri parțiale la Timișoara și Sectorul 6 redeschide un blocaj cu miză de reglementare , pentru că pune în discuție dacă Guvernul poate declanșa procedura de scrutin în timp ce există un proces pe rol legat de încetarea mandatului, potrivit Digi24 . Președintele USR susține că organizarea alegerilor parțiale este „o obligație legală” și „o necesitate într-o democrație” și acuză PSD că amână scrutinul invocând „tot felul de scuze”. Într-o conferință de presă, Fritz a spus că USR așteaptă ca Guvernul „să respecte legea și să convoace alegeri parțiale”. „«Vor fi alegeri?» este întrebarea. Noi spunem că trebuie să fie alegeri pentru că așa este normal într-o democrație, dar nu ar fi prima oară să nu facă Guvernul alegeri, cu tot felul de scuze.” Disputa juridică de la Timișoara, argumentul central al amânării În cazul Timișoarei, situația este complicată de faptul că Dominic Fritz a contestat în instanță ordinul prefectului prin care i-a încetat mandatul de primar. Liderul USR respinge ideea că acest proces ar trebui să blocheze organizarea alegerilor și atacă poziția PSD. „PSD este extrem de creativ atunci când e vorba de scuze şi, din păcate, extrem de slab atunci cînd vine vorba de soluţii sau de a respecta voinţa cetăţenilor.” Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a susținut recent că Guvernul nu poate declanșa procedura pentru convocarea scrutinului cât timp Fritz contestă în instanță ordinul prefectului. Simonis a afirmat că, în această situație, legea ar interzice organizarea alegerilor până la epuizarea tuturor căilor de atac. „Dacă Guvernul ar dori să declanșeze procedura de organizare a alegerilor, n-ar putea, pentru că legea interzice până când nu se epuizează ultima cale de atac (...)” Ce spune Fritz despre candidați și colaborarea cu PNL Întrebat dacă USR va avea candidați proprii la Primăria Timișoara și la Primăria Sectorului 6 sau dacă va susține candidați comuni cu PNL, Fritz a declarat că partidul este deschis colaborării cu liberalii, dar „nu automat în toate localitățile”. El a condiționat o eventuală colaborare de „viziuni și obiective comune”, menționând ca obiectiv actual formarea unei guvernări „fără PSD și AUR”, care „ar trebui să se arate și la nivel local”. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este interpretarea aplicării legii în paralel cu litigiul de la Timișoara: dacă procesul invocat poate sau nu să împiedice declanșarea procedurii pentru alegeri parțiale. Digi24 nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului privind convocarea scrutinului. [...]
Criticile PNL și USR pe tema opulenței afișate la botezul fiului lui Alfred Simonis mută disputa politică în zona credibilității fiscale și a mesajului „nu sunt bani” , într-un moment în care partidele se acuză reciproc pe fondul presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a atacat PSD după imaginile apărute pe rețelele sociale cu partenerele unor lideri social-democrați în ținute scumpe și blănuri, la petrecerea de botez organizată la Timișoara de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Știrbu a descris evenimentul drept un spectacol „de o vulgaritate financiară strigătoare la cer” și l-a numit „botezul socialiștilor de caviar”. Într-o postare pe Facebook, liberalul a susținut că, în timp ce populația se confruntă cu costuri ridicate și incertitudini legate de iarnă, la Timișoara ar fi fost „catalogul opulenței sfidătoare”. El a legat explicit această imagine de dezbaterea despre resursele publice, invocând mesajul potrivit căruia „nu sunt bani” pentru indexarea pensiilor, salarii în educație sau spitale. Miza politică: contrastul dintre austeritate și stilul de viață al elitei În aceeași intervenție, Știrbu a acuzat existența unei „caste” în PSD și a afirmat că banii care „ar fi trebuit să se transforme în autostrăzi sigure, școli sigure și tratamente pentru bolnavi” se regăsesc „în etichetele de lux” ale celor prezenți. Mesajul său urmărește să fixeze o temă cu potențial electoral: diferența dintre discursul despre constrângeri bugetare și afișarea publică a luxului. Reacția USR: ironie și întrebare despre proveniența banilor Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat într-o conferință de presă că membrii USR aflați la Timișoara pentru congresul partidului nu au fost invitați la botez și nici nu ar fi avut „garderoba potrivită” pentru un astfel de eveniment. „Nu am fost invitaţi şi nici nu am venit cu garderobă potrivită pentru asta. Nu avem aşa ceva, că în primul rând nu avem bani, adică nu sumele lor. Dar suntem foarte curioşi de unde îi au ei.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit informațiilor din articol, la petrecerea de botez de sâmbătă seara au participat „lideri importanți ai PSD”. Nașul copilului este Sorin Grindeanu , președintele PSD, mai notează Digi24. [...]
