Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere implicarea ANI și MAI și o anchetă penală, escaladând disputa pe aplicarea sancțiunilor de integritate potrivit Adevărul, în contextul unui ordin semnat de prefectul USR de Timiș care îl sancționează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cu o reducere de 10% din salariu, după o decizie definitivă privind conflictul de interese.
PSD susține că reprezentanți ai USR din Parlament și din administrația locală ar fi încercat să îl „protejeze” pe Dominic Fritz de consecințele legale ale deciziei definitive. Într-un comunicat transmis marți, social-democrații acuză USR că ar fi încercat „fără succes” să introducă amendamente în noua Lege a integrității care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în caz de conflict de interese.
În același mesaj, PSD afirmă că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar fi aprobat ordinul prin care i-ar fi aplicat primarului „doar o amendă” de 10% din salariu, calificând decizia drept „abuz în serviciu” și susținând că, în situația lui Dominic Fritz, mandatul ar înceta „de drept” odată cu confirmarea definitivă a conflictului de interese.
Pentru a-și susține poziția, PSD invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), citând Decizia nr. 74/2020. Potrivit fragmentului redat, pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese confirmat printr-un raport definitiv, „mandatul lor încetează de drept”, iar această situație este constatată prin ordin al prefectului, în baza articolelor relevante din Codul administrativ.
PSD mai citează un pasaj din aceeași decizie, potrivit căruia prefectul ar avea obligația „de a constata” încetarea mandatului, „fără a se substitui unei instanțe judecătorești”.
În plan operațional și de reglementare, PSD cere intervenții rapide din partea instituțiilor, pe două direcții:
Disputa are loc la scurt timp după ce, luni, 3 august, Camera Deputaților a adoptat noua Lege a integrității (ANI), ca primă cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional. În Comisia juridică, PSD a reintrodus un amendament contestat de USR, despre care sursa arată că „ar putea duce la pierderea mandatului” primarului Timișoarei, alimentând tensiunile dintre partidele din coaliție și cele din opoziție.
Recomandate
USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
PSD cere anchetă penală și contestarea ordinului Prefecturii Timiș , într-un nou episod de presiune politică pe aplicarea sancțiunilor ANI , după ce Dominic Fritz a primit o reducere de 10% din salariu pe șase luni, nu încetarea mandatului, potrivit HotNews . Social-democrații susțin că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar comite „un abuz în serviciu scandalos” pentru că nu ar fi constatat „încetarea mandatului de primar” al Timișoarei în cazul lui Dominic Fritz, lider USR, preferând să aplice „doar o amendă modică” – tăierea a 10% din salariu. Contextul este decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care Fritz a fost găsit în conflict de interese administrativ. Primarul a anunțat că Prefectura Timiș a emis ordinul de reducere a salariului, detaliat într-un material anterior al publicației: „taie 10% din salariu pentru următoarele 6 luni” . Decizia ICCJ este prezentată aici: „a fost găsit în conflict de interese administrativ” . Ce intervenții cere PSD și cui se adresează Într-un comunicat de presă, PSD afirmă că legislația și deciziile ICCJ ar prevedea „clar” încetarea de drept a mandatului „din momentul” confirmării definitive a conflictului de interese. Pe acest raționament, partidul solicită: intervenția Agenției Naționale de Integritate și a Ministerului Afacerilor Interne, pentru a contesta în contencios administrativ ordinul prefectului, pe care îl numește „ilegal”; intervenția Parchetului, pentru declanșarea unei anchete penale împotriva „reprezentanților USR”, acuzați de „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice”. „PSD solicită parchetului să declanșeze o anchetă penală împotriva reprezentanților USR pentru utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice cu scopul de a-l scăpa pe condamnatul Dominic Fritz de sancțiunile legale.” De ce contează: miza de reglementare și efectul asupra administrației locale Dincolo de disputa politică, cazul pune presiune pe modul de aplicare a sancțiunilor în situații de incompatibilitate sau conflict de interese și pe rolul prefectului în constatarea încetării mandatului. PSD încearcă să ducă disputa din zona administrativă în zona penală, cerând explicit implicarea procurorilor. În paralel, HotNews notează că PSD invocă și dezbaterea legislativă privind reforma ANI: cu sprijinul AUR, PSD a adoptat un amendament care prevede pierderea automată a funcției pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a legii. USR și PNL au susținut că amendamentul este neconstituțional. Proiectul – descris ca jalon de 770 de milioane de euro în PNRR – a trecut de Camera Deputaților și a fost trimis la Senat, camera decizională, potrivit materialului: „a trecut luni de Camera Deputaților” . Ce urmează În funcție de demersurile anunțate de PSD, disputa se poate muta pe două piste: contestarea ordinului prefectului în contencios administrativ și, separat, o eventuală evaluare a sesizării către Parchet. Materialul nu precizează dacă aceste acțiuni au fost deja inițiate sau rămân la nivel de solicitare publică. [...]
Un amendament votat în Comisia juridică a Camerei Deputaților extinde obligațiile de declarare a averii și intereselor către partenerii de viață ai demnitarilor , nu doar către soți, ceea ce poate schimba din nou arhitectura de conformare la regulile de integritate după decizia CCR din 2025 privind confidențialitatea declarațiilor, potrivit HotNews . Amendamentul a fost propus de AUR și a trecut cu voturi de la PSD. Textul introduce obligația ca „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelor dintre soți” cu o listă de demnitari (inclusiv președintele, parlamentari, premier, membri ai Guvernului, șefi și secretari din aparatul guvernamental) să completeze și să depună declarații de avere și de interese. Ce se schimbă concret în regimul de integritate Pe lângă extinderea obligației de depunere, comisia a votat și un al doilea amendament AUR: declarațiile partenerilor de viață ar urma să fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) , chiar dacă, în forma proiectului discutat, declarațiile demnitarilor și funcționarilor nu ar mai fi publicate. În schimb, ar rămâne publică „declarația de interese financiare”, descrisă ca o combinație între declarația de avere și cea de interese. Ambele amendamente AUR au trecut cu „largă majoritate”, fiind consemnate câte 4 voturi „împotrivă” la fiecare. Problema de aplicare: cum dovedești „relația asemănătoare” Întrebată cum poate fi demonstrată o relație de acest tip în lipsa unui cadru legal pentru parteneriatul civil, deputata AUR Ramona Bruynseels a spus că ar urma să existe „norme metodologice” care să aducă clarificări. Din partea PSD, deputatul Radu Marinescu a susținut că sintagma „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este un termen juridic uzitat și a indicat că proiectul va ajunge la Senat, unde „se va analiza această chestiune”. Context politic și miza de reglementare Votul pe amendamentul AUR a venit după ce AUR a susținut, în aceeași comisie, un amendament PSD la reforma ANI: persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese ar urma să își piardă automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. PNL a acuzat public că textele adoptate sunt neconstituționale și că introduc neclaritate legislativă, iar liberalii au legat subiectul și de riscul asupra accesării fondurilor europene, conform pozițiilor citate de HotNews. De ce contează: după decizia CCR din 2025, Parlamentul redesenează obligațiile HotNews amintește că, pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere se depun în continuare la ANI, dar nu mai sunt publice, iar veniturile soțului/soției nu mai trebuie trecute în declarație. În acest context, amendamentul AUR încearcă să reintroducă, pe o altă cale, obligații pentru persoanele apropiate demnitarilor, inclusiv prin publicarea declarațiilor partenerilor. Următorul pas este parcursul legislativ în Parlament, inclusiv dezbaterea la Senat, unde formularea și aplicarea noii obligații pot fi menținute, modificate sau contestate. [...]
Respingerea „ legii integrității ” în Senat redeschide riscul pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , iar PNL și USR anunță că vor redepune rapid proiectul fără amendamentele contestate, potrivit Mediafax . În plen au fost 112 senatori prezenți: 55 au votat „pentru”, 29 nu au votat, iar 28 s-au abținut, astfel că proiectul a fost respins. Miza: jalon PNRR și bani care pot fi ceruți înapoi Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Conform informațiilor din articol, dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, ar urma să returneze circa 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) deja cheltuiți. De ce nu a votat PNL: două amendamente considerate problematice Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că PNL nu a susținut proiectul din cauza a două amendamente introduse față de forma venită de la Camera Deputaților: un amendament care, în interpretarea PNL, ar fi dus la neconstituționalitatea legii, prin retroactivitatea unor prevederi, cu risc pentru jalonul PNRR; un amendament „cu cash-ul”, introdus „în ultima clipă” de PSD, cu care PNL spune că nu este de acord. Abrudean a mai spus că PNL și USR vor redepune legea „mâine dimineață” în forma „corectă”, fără cele două amendamente, cu obiectivul ca proiectul să fie aprobat „până la finalul lunii”, pentru a respecta termenul jalonului. Disputa politică: Zamfir vs. Bolojan, pe amendamentul PSD În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că blochează amendamentul PSD și că România ar risca să piardă fondurile din PNRR, sugerând că miza ar fi protejarea lui Dominic Fritz. Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că amendamentul PSD încalcă principiul neretroactivității legii, criticând totodată PSD pentru lipsa asumării reformelor necesare pentru jaloanele din PNRR în anii anteriori. Context: reacția lui Dominic Fritz și referirea la o decizie definitivă Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după introducerea amendamentului PSD, afirmând că acesta ar introduce o sancțiune nouă aplicată retroactiv și că demersul l-ar viza personal. Mediafax notează și că, în luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Fritz pentru conflict de interese administrativ, legat de semnarea unui document urbanistic. Ce urmează Conform declarațiilor citate, PNL și USR intenționează să redepună proiectul fără amendamentele contestate, pentru reluarea circuitului parlamentar, în încercarea de a evita blocajul care ar putea pune în discuție jalonul PNRR și suma de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
