Știri
Știri din categoria Politică
Un grup de 25 de organizații și grupuri civice contestă public direcția mandatului președintelui Nicușor Dan, acuzând o deteriorare a rolului de garant al statului de drept, cu efect direct asupra încrederii în independența justiției, potrivit Agerpres. Într-o scrisoare deschisă transmisă vineri, semnatarii susțin că șeful statului s-a „decuplat” de electoratul care l-a susținut și că „acest mandat este grav compromis”.
Organizațiile afirmă că mandatul a fost câștigat pe baza unor promisiuni de reformă și a unui „contract social” între alegători și politician, iar solicitările lor ar viza „exclusiv” angajamentele asumate public de președinte. În scrisoare, semnatarii reclamă că au fost tratați „cu ironie” și că răspunsul la critici ar fi venit „nu cu argumente, ci cu aroganță”.
Un punct central al scrisorii este critica la adresa numirii Liei Savonea, descrisă de organizații drept „un semnal devastator” pentru încrederea în independența sistemului judiciar și „o declarație politică în sine” care ar contrazice promisiunile asumate.
Scrisoarea vizează și numirile recente din fruntea parchetelor, despre care semnatarii susțin că ar fi fost însoțite de o „pledoarie amplă” în favoarea unor magistrați a căror activitate anterioară ar fi fost „lipsită de rezultate și profesionalism” și ar fi „sabotat” actul de justiție.
Organizațiile mai susțin că președinția ar fi rămas tăcută în contextul în care „mai mulți magistrați” au semnalat public disfuncționalități grave din sistem, asumându-și riscuri. În paralel, semnatarii invocă o „intensificare a fenomenului de dezincriminare de facto a marilor corupți”, prin eliberări și anulări de pedepse.
În scrisoare apare și o critică legată de rolul serviciilor și de gestionarea amenințărilor de tip „război hibrid”, unde semnatarii reclamă „ezitare și reacții întârziate”, apreciind că lipsa unei reacții ferme ar echivala cu „o abdicare” de la rolul constituțional de garant al statului de drept.
Pe zona externă, semnatarii afirmă că poziționarea României ar fi devenit „oscilantă și lipsită de coerență strategică”, prea des aliniată unor „oportunități de moment”, în detrimentul interesului național pe termen lung.
Scrisoarea este semnată de 25 de organizații și grupuri civice, între care Federația Inițiativa Timișoara, Declic, Corupția Ucide, Agent Green, Freedom House România, VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție, Bankwatch Romania și Asociația dexonline.
Semnatarii transmit că societatea civilă „nu va rămâne spectator” și că va „acționa”, va „documenta” și va „sancționa public” deciziile pe care le consideră contrare mandatului primit de președinte. La scrisoare au fost atașate și opinii ale unor persoane publice, între care Tudor Chirilă, Radu Vancu, Emilia Șercan, Gabriela Păun, Cristi Danileț, Ondine Gherguț, Radu Hossu, Andreea Pora, Cristi Pantazi și Vladimir Tismăneanu.
Recomandate
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție pot bloca măsurile de reducere a deficitului și pot pune în pericol banii din PNRR , acuzând PSD de „fugă de răspundere” și „joc dublu” în asumarea deciziilor nepopulare, potrivit Digi24 . Bolojan a spus, vineri, la Radio România Actualități, că România se confruntă cu „probleme complicate” generate de deficitele bugetare și că există riscul pierderii unor sume din PNRR, program care „se termină la finalul lunii august”. În acest context, premierul a susținut că „România nu are nevoie de această criză politică”. Miza: asumarea tăierii deficitului și accesul la fonduri europene În intervenția sa, Bolojan a insistat că PSD critică Guvernul deși a participat la deciziile luate, iar acum ar încerca să evite costurile politice ale măsurilor de reducere a deficitului. El a descris situația drept o încercare de a transfera responsabilitatea către actualul executiv, pe fondul unor decizii „luate la comun”. „Explicația pentru declanșarea crizei are trei componente. Prima e fuga de răspundere, pentru că trebuie luate decizii grele pentru scăderea deficitului. Dar deciziile au fost luate la comun.” Premierul a respins și narativul potrivit căruia ar exista resurse bugetare nefolosite, afirmând că „cămara e goală” și că „am consumat alimentele anii trecuți”. Acuzații politice: „premier marionetă” și un PNL „obedient” Bolojan a susținut că o parte din conducerea PSD ar acționa din „calcule politice și orgolii”, încercând să impună „un premier controlabil” și un PNL „obedient”. În același registru, a afirmat că unii lideri social-democrați se comportă „ca pe vremea lui Dragnea, de parcă ar avea 40%”, deși „nu mai au 40%”. „Dintr-un astfel de orgoliu politic supradimensionat peste anvelopa politică se trezesc că vor un premier marionetă.” El a adăugat că, dacă ar veni „un alt premier, o marionetă”, acesta „nu va avea nici o autoritate” pentru a lua decizii „pentru binele țării”, iar dacă ar veni un premier „care chiar să facă treabă”, rămâne întrebarea „câte luni i-ar lua PSD să inventeze noi motive”. Discuții cu președintele Nicușor Dan și tensiuni în coaliție Întrebat dacă a discutat cu președintele Nicușor Dan despre situație, Bolojan a confirmat: „Da, am discutat”. El a acuzat PSD că ar fi încercat să creeze tensiuni în coaliție, inclusiv prin tentative de a produce „falii cu USR”, iar ulterior „s-au mutat cu atenția asupra premierului”. În același timp, Bolojan a precizat că nu atacă partidele „în ansamblu”, ci persoane care „induc decizii în partid cu motivații ascunse”. Ce urmează Din declarațiile premierului reiese că disputa din coaliție se leagă direct de asumarea măsurilor de reducere a deficitului și de calendarul PNRR, cu termen indicat de Bolojan la finalul lunii august. Materialul nu oferă detalii despre un set concret de măsuri sau despre un calendar de decizie în coaliție, dincolo de avertismentul privind riscul unei crize politice. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-un scenariu de guvern PSD-AUR , poziție care îngustează opțiunile de configurare a unei majorități și pune presiune pe negocierile din Coaliție, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută joi, la Europa FM, în contextul în care șeful statului spune că încearcă să medieze conflictul din Coaliție fără să ia partea PSD sau a premierului Ilie Bolojan . Nicușor Dan a indicat explicit limita pe care nu o va trece în cazul unei formule PSD-AUR. „Ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce opțiuni lasă deschise și care sunt condițiile Președintele a spus că nu exclude varianta unui guvern minoritar, dar a punctat că o astfel de soluție ar depinde, inevitabil, de susținerea din Parlament. În același context, Nicușor Dan a amintit că Ilie Bolojan a afirmat public că nu va demisiona. „E posibil, dar el va avea nevoie la un moment dat să aibă nevoie de susținere parlamentară. Dl Bolojan a spus public că nu va demisiona, e un om serios, ce spune face”. Context: tensiuni prelungite în Coaliție și „rotativa” din 2027 Întrebat despre tensiunile din Coaliție, Nicușor Dan a afirmat că nemulțumirile sunt vechi, de „multe luni”, și a insistat că nu se implică în deciziile interne ale partidelor, descriindu-și rolul drept unul de mediator. Referitor la o posibilă rotativă în 2027, președintele a spus că „toate variantele sunt pe masă” și a relatat că, în decembrie, un premier european l-a întrebat la Consiliu ce se întâmplă în România, moment în care el ar fi răspuns că încep să apară „probleme personale” în coaliție. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză o presiune politică asupra conducerii PNL și leagă miza de controlul asupra deciziilor guvernamentale , susținând că PSD ar urmări un partid liberal „obedient”, ceea ce ar afecta autonomia formațiunii și, implicit, direcția de guvernare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute vineri, la Radio România Actualități, unde Bolojan a spus că i-a prezentat președintelui Nicușor Dan perspectiva sa asupra situației de pe scena politică. În acest context, liderul PNL a afirmat că nu va permite, cât timp conduce partidul, transformarea PNL într-o formațiune „anexă”, în care deciziile de conducere ar fi influențate din afara partidului. Miza: cine decide în PNL și ce consecințe ar avea Bolojan a argumentat că, în momentul în care conducerea unui partid și deciziile-cheie nu se iau în structurile proprii, ci „în birourile altui partid”, formațiunea respectivă își pierde relevanța și viitorul politic. El a adăugat că își dorește ca PNL să rămână „un partid relevant” și a legat această relevanță de o direcție de guvernare centrată pe modernizare, muncă, inițiativă privată, disciplină în finanțele publice și ordine publică. „Am deranjat”: legătura cu bugetul și privilegiile Întrebat despre „laboratoarele” în care s-ar fi ales un alt prim-ministru, Bolojan a spus că solicitarea PSD – după ce „nu s-a reușit crearea de falii în USR” – s-ar fi mutat asupra sa, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un alt partid ar însemna, în opinia lui, o interferență în decizia acelui partid. În același timp, Bolojan a indicat un motiv „de care nu se vorbește” pentru tensiunile actuale: susține că, în acest mandat, „a deranjat” deoarece a evitat „prăduirea bugetului de stat”. „Am limitat prăduirea bugetului de stat, am limitat privilegii, ceea ce a deranjat”, a spus Bolojan. [...]
Participarea președintelui Nicușor Dan la discuțiile despre securizarea Strâmtorii Ormuz indică o implicare a României în arhitectura de protecție a transportului maritim internațional , într-un moment în care partenerii europeni caută un plan multinațional „pur defensiv” pentru libertatea de navigație, potrivit Agerpres . Președintele va participa vineri, prin videoconferință, la reuniunea privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz , la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a premierului britanic Keir Starmer. Reuniunea este programată să înceapă la ora 15:00, conform Administrației Prezidențiale. Ce se discută și cine coordonează Macron și Starmer vor coprezida, la Paris, o videoconferință a „țărilor non-beligerante pregătite să contribuie” la „o misiune multilaterală și pur defensivă” în Strâmtoarea Ormuz, după cum a anunțat marți Palatul Élysée, potrivit agențiilor AFP și DPA. Un purtător de cuvânt de la Downing Street a confirmat organizarea summitului, cu obiectivul de a avansa „către un plan multinațional, coordonat și independent pentru a proteja transportul maritim internațional când conflictul se va fi încheiat”. De ce contează Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim internațional, iar discuțiile despre o misiune de protecție a navigației au implicații directe asupra riscurilor și continuității rutelor maritime. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate poziția României, contribuții concrete sau angajamente care ar urma să fie asumate în cadrul reuniunii. [...]
Ilie Bolojan avertizează că o retragere a sprijinului PSD ar deschide o criză politică cu efecte directe asupra agendei economice, de la corectarea deficitului bugetar la riscul de a pierde bani europeni , potrivit Biziday , care relatează despre interviul premierului la Radio România Actualități, cu trei zile înainte de votul intern al PSD privind continuarea susținerii guvernării. Bolojan a spus că, judecând după declarațiile publice recente, „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni într-un sens care să ducă la încetarea colaborării cu el, deși protocolul de coaliție ar fi prevăzut ca partidele să nu se atace. În opinia sa, România intră „într-un început de criză” într-un moment în care are „probleme complicate” legate de deficitele bugetare și de absorbția fondurilor europene, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR . Miza economică invocată de premier: deficitul și fondurile europene Premierul a legat explicit tensiunile politice de riscuri operaționale și financiare pentru stat: întârzierile și „perturbațiile” ar putea împinge România în situația de a pierde sume de bani europeni, iar spre finalul lunii august responsabilitatea politică ar deveni difuză, „toți vor da vina unul pe altul”, a susținut el. În același context, Bolojan a arătat că reducerea deficitului bugetar nu se poate face, în viziunea sa, decât prin scăderi de cheltuieli și creșteri de taxe, respectiv prin creșterea încasărilor, insistând că deciziile din coaliție au fost luate „de comun acord”. Acuzația de „joc dublu” și disputa pe controlul guvernării Bolojan a pus „generarea” crizei pe trei componente, dintre care prima ar fi „fuga de răspundere”, acuzând PSD de un „joc dublu” în care în coaliție se agrea o linie de decizie, iar în conferințele de presă se transmitea alt mesaj, pentru a evita costurile politice. Al doilea motiv invocat de premier este unul „politic, cinic”: el a afirmat că „s-ar dori un premier de tip marionetă” și „un PNL obedient”, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un partid ar însemna, în interpretarea sa, o interferență în deciziile acelui partid. Ca al treilea motiv, Bolojan a susținut că, în mandatul său, ar fi „deranjat” prin limitarea unor privilegii și a „prăduirii bugetului”, oferind exemple precum credite neperformante la Eximbank, blocaje administrative în racordarea la sistemul energetic și numiri politice în companii de stat. „Nu voi demisiona” și scenariul retragerii miniștrilor PSD Premierul a reiterat că nu va demisiona, argumentând că România are nevoie ca guvernul să funcționeze și că formarea unui alt guvern nu se poate face rapid. Întrebat dacă va continua guvernarea în cazul în care PSD își retrage miniștrii, Bolojan a răspuns afirmativ, precizând că, în funcție de votul de luni, ar urma o reacție „luni seara – marți” și că PNL va trebui să-și reconfirme decizia. Pe partea PSD, Claudiu Manda , secretarul general al partidului, a confirmat că social-democrații vor vota la începutul săptămânii viitoare dacă retrag sau nu sprijinul pentru guvern. Manda a explicat că, dacă PSD votează retragerea sprijinului iar Bolojan nu demisionează, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor din guvern. Tot joi, președintele Nicușor Dan a declarat că nu crede că Ilie Bolojan va demisiona la presiunea PSD și a respins posibilitatea unui guvern PSD–AUR, fără a exclude un guvern minoritar. Ce urmează Ședința PSD este programată să înceapă pe 20 aprilie, la ora 17, iar Sorin Grindeanu a spus că le-a cerut membrilor un „vot rațional, nu emoțional”. În același set de declarații, Grindeanu a afirmat că PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că a cerut depunerea unui proiect de lege pentru a interzice, timp de doi ani, vânzarea de acțiuni la astfel de companii. [...]
