Încrederea în președintele Nicușor Dan a coborât sub 30% la mai puțin de un an de la instalare, un semnal care poate complica funcționarea instituțională într-un moment în care și celelalte centre de putere au cote joase de credibilitate, potrivit Euronews, care îl citează pe sociologul Dan Jurcan (director de cercetare IRES).

Jurcan spune că Nicușor Dan „și-a consumat destul de repede” capitalul electoral, în condițiile în care a fost ales cu „peste 54%”, dar „foarte mulți” dintre cei care l-au votat „și-au retras această încredere”. Explicația avansată ține de stilul de exercitare a mandatului: președintele „își asumă echidistanța”, în timp ce o parte dintre susținătorii săi „și l-ar dori mai degrabă un președinte jucător”.

„Suntem pentru prima dată în situația în care președintele la nici un an de la instalarea în funcție are o încredere de sub 30%.”

Miza: o criză de încredere care se extinde la vârful statului

În analiza sociologului, scăderea încrederii în președinte se suprapune peste niveluri deja reduse de încredere în partide, Parlament și Guvern, ceea ce conturează „o criză de încredere în stat” și în clasa politică. Jurcan indică și un mecanism recurent: așteptările mari proiectate în „persoana unui ales” pot duce ulterior la dezamăgire, dacă nu sunt confirmate.

„Toți acești indicatori ne arată o criză de încredere în stat, în primul rând, dar și în clasa politică.”

Cum arată comparația cu alți lideri politici, potrivit lui Jurcan

Sociologul a oferit și repere comparative despre încrederea în alți actori politici, așa cum reiese din sondajele la care face referire:

• George Simion ar fi „foarte apropiat de scorul partidului” AUR;
• Ilie Bolojan ar avea o încredere de 22%, peste scorul PNL menționat la 14% în unele sondaje și 18% în altele, deși este descris ca „un premier extrem de impopular prin măsurile pe care le ia”;
• Sorin Grindeanu ar avea o încredere „undeva la 14%”, sub scorul PSD, indicat la 18–20% sau chiar 22% în „cele mai multe” sondaje.

Presiunea suveranistă și calculele PSD privind guvernarea

Jurcan afirmă că nu se poate vorbi despre o scădere „puternică” a AUR dacă unele sondaje îl plasează la 36–39%, deoarece diferențe de „două procente” intră în marja de eroare. În același timp, el estimează existența unui „segment suveranist” de 42%–45% dacă este luată în calcul susținerea pentru SOS și POT.

Pe zona guvernării, sociologul interpretează intenția PSD de a retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan ca pe „o strategie de supraviețuire”, în ideea de a opri „hemoragia” de electorat către AUR, prin criticarea măsurilor dure ale guvernului. El mai spune că votul intern anunțat în PSD pentru retragerea sprijinului „probabil că nu va fi nicio surpriză”.

Un risc operațional major indicat de Jurcan: dacă PSD ar trece în opoziție, „foarte mulți” primari nu ar mai avea acces direct la resurse, iar acest lucru ar putea alimenta migrarea politică.

„E posibil să vedem o trecere în barca AUR a multor primari PSD”, în condițiile în care „peste doi ani” AUR „e posibil să fie primul partid”, a spus Jurcan.